Neamul Românesc, iulie 1923 (Anul 18, nr. 145-168)
1923-07-01 / nr. 145
Iii Mm M nafoniăli Ungaria amiralului Horthy luat o hotărîre memorabila, pe care nu am fi știut-o așa de răpede dacă nu s'ar îngrijit să ni-o comunice,u cea mai patriotică grabă, necum și cu comparația de igoare, foaia oficioasă din Sibiu a prietenilor noștri ,ași. Anume ea a admis și ceerile cele mai radicale pe are le-au putut ridica, în nlce ța ă, naționalitățile, ele vor avea voie să facă zice în limba lor și după iteresul lor. Se pare chiar « «Jos Ungaria» se poate ruga de acum înnainte în nice graide naționalitate 'i camn orice temniță de Stat sunt admise imnurile raționale cîntate de internatați. Frumos exemplu, așa e ? Numai cit iată un lucru care a scăpat din vedere ziaristului sas, cînd punea în contrast mărinimia maghiară cu egoismul nostru intransigent. Buna Ungarie nu mai are naționalități decît doar pe Evrei, pe carii tratează precum se știe, în practică. Și aceiași Ungarie bună știe că alții au naționalități Și atunci proclamă la ea un regim care nu se va aplica mai nimănui, dar va trezi la dușmanii ei articole ca acela al confratelui din Sibliu. Ori nu-i așa ? N. IORGA Omnipotența liberală Fără a anunța nimănui, în afară de anturajul său intim de partid, intențiile adevărate ce le nutrește, d. Vintilă Brătianu a plecat în străinătate cu marele plan de a negocia cu bancherii păini punerea în valoare a bor felor României. Am aliat cu Tțtare acest lucru dintr’un inel pe care d. ministru de ție l - a dat îndată după pirea sa la Paris presei strâipentru că nimeni la noi, din presă, nici din lumea scă de oposiție, n'a știut â în această privință, iar sens înțelege d. Vintilărâtianu să intereseze capital 1 rău la exploatarea bogațiilor Ti? La ce anume capital străin se va adresa ? Care sînt bogățile pe care d-sa și Guvernul le în vedere de a fi puse mai ntăiu în ixploatare? Se va căuta , se contracteze și vreun maremprumut ? Iată atîtea întrebări , altele multe care s'ar mai puea pune, dar asupra cărora nimeni dintre noi, muritori de înd, n'ar putea da vre-o lăuurire. Asemenea lucruri nu se perec nici Intr’o țară din lume. ‘retutindeni aiurea, cînd astfel e mari chestiuni sînt în joc, discuția publică e lăsată liberă i lumea își spune in voie părea, rămănînd ca Guvernul, fin informat de ce zice și să vadă in cele dinrre e formula la care s’arutea opri și care ar mulțămi ai mult tote cercurile. Iaracă chestiunea trebuie ținută Inecret, se convoacă atunci șefi de partide politice și li se duce măcar lor la cunoștință lanurile pe care Guvernul ține, a interesul vital al Statului, să o pună în aplicare. Un astfel de procedeu dă dovada simțurii de răspundere adevărată. La noi Insă șefii partidelor de opoziție sunt ignorați permanent de Guvernul liberal. Nimeni dintre aceștia nu este vreodată consultat de omnipotenții liberali și nimănuia nu i se aduce ceva la cunoștință cînd vre un act important de guvernămînt se pregătește. Căci nu se va răspunde că toate actele de guvernămint sînt presintate aprobării Parlamentului și că acolo liber e orice membru al opoziției să le discute, fiindcă nu pentru aceasta se presintă acolo Guvernul, ci pentru a fi da parodia de formă legal ă cu care ține să se Investească. Partidul liberal comite o mare greșală politică tratînd cum tratează întreaga oposiț ♦*, și ’n special In chestiunea capitalurilor străine, se crede greșit că partidele de oposiție vor lua drept bune aranjamentele financiare ale d-lui Vintilă Brătianu, care, angajând țara pe zeci de ani înnainte, o fac fără știința și fără voia acestor partide. * * Noul Guvern belgian Criza ministerială în Belgia a luat ofirșit și d. Theunis a întreprins din nou formarea Cabinetului, care va rămînea aproape tot cel precedent. Regularea dificultăților Guvernului belgian este bine venită, deoarece înlătură cauza care împiedecă progresul tratativelor pentru soluționarea chestiei Ruhr. La punct.... BOLI CURIOASE. — S’a observat că o dată cu plecarea primului-ministru din uară sau îmbolnăvit subit d-nii Alex. Constantinescu și Moșoiu. Simpaticii miniștri au suferit din cauza unor... intoxicați*. Să nu fie vorba de vreo nouă intoxicație... politică ? * * * Nu uităm să adăugăm că ’n schimb d. Mîrzescu s’a simțit mai sănătos ca oricînd, iar în ce privește pe d. genet* Văitoianu, deși a ținut joc de șef al Guvernului, a fost așa de cuminte, încît nici nu s’a știut de existența sa... Cum am silóid In ultimul număr al ediției ziarului nostru pentru popor, d. prof. N. Iorga publică următoarele pilduitoare rînduri cu privire la fapta lui Stamboliischi: Vi s’a tot spus, de patru ani încoace, cBstp..rtcc «■menilor trimiși de d. d. Mihalachi și Lupu—unul care a fost țeran și celalt care n’a fost niciodată — că țeranul din Romania asta plina de noroc și plină de nevoi n’are altceva mai bun de făcut decît să se ridice, cu votul dacă se poate, iar, de unde nu, și cu «ciomagul», ca să ajungă stăpîn în țară. Stăpîn pe cine? Pe frații lui de la orașe, cari poartă altă haină. Stăpîn cu ce? Cu silnicia, cu călcarea legilor. Stăpîn pentru ce? Ca să aibă fără muncă aceia ce cu muncă se poate avea și astăzi. Și, de cîte ori nu credea cineva că așa e bine, agenții arătau la Bulgari. — la priviți d-voastră ce a făcut acolo, cu țeranii, tot un fost învățător, ca d. Mihalachi. Stă el Stamboliischi în Scaunul puterii, mai sus decit Regele lui, pe care-l joacă după voia lui, și tremură ei toți de dînsul? Și, iată, că s’a sfîrșit cu Stamboliischi. Cu sila a venit, cu sila s'a dus. Cu ciomagul s’a așezat, cu ciomagul l-au luat de dinnapoi. Sînge a vărsat, și el însuși s’a vinecat în sînge. Trupul lui a rămas în mijlocul drumului străpuns de gloanțe, iar din stăpînirea lui praf s’a ales. Căci zice Scriptura—zice ca să auzim: «Cine ridică sabia, de sabie va peri». N. Iorga Ce importăm? Am vorbit dese ori în coloanele ziarului nostru despre ciudata concepție economică a Guvernului liberal. Din zi în zi însă faptele nu arată nu simple surprise, ci lucruri cu totul «fantastice». Fantastice în înțelesul propriu al cuvîntului, fiindcă ele contrazic orice așteptare și orice profeție a marilor economiști din sinul partidului care va împlini în curînd doi ani de guvernare. După ce în interior a izbutit să nu dea în acest răstimp de guvernare cea mai critică situație economică , o sumpete excesivă și o paralizare desastroasă a izvoarelor de producție, iată că ni se anunță oficial cifrele care oglindesc importul făcut în primul semestru al anului 1922, adică în primele luni de guvernare ale partidului liberal și de întronare a politicei economico-financiare a d-lui V. Brătianu. Socotim interesant să atragem și noi atenția cetitorilor noștri și a opiniei publice a acestei teri, îngrozită de luxul care se desfășoară în ultimul timp nu numai în București, dar aproape în toate orașele țării, asupra urmărilor politicei economice a Guvernului liberal și în special asupra cifrelor pa care el ni le înfățișează azi relativ la import. Astfel se anunță că V au introdus în țară în cel d’intâiu semestru al anului 1922 mătăsuri în valoare de 209 milioane lei față de 19 milioane lei din tot cursul anului 1920 și față de 7 miliarde 583 de milioane, cit se ridică tot importul din primele șase luni ale lui 1922. La aceste cifre fantastice și destul de elocvente pentru spiritul în care se conduce economia națională, se adaugă cifrele tot așa de mari ale importului de parfumuri, cauciuri și alte materii indispensabile luxului nostru. o v. .... isii in îi fiiilor in [Mim de V. G. Buțureanu Subdirector în Minist. Muncii. Ni stă la îndemînă broșura d-lui Av. A. Turna asupra «Asistenței sociale a copiilor din Cehoslovacia», care schițează regimul măsurilor de protecțiune actualmente în vigoare în aceasta țara, și în același timp încearcă sa sistemeze grupînd în jurul persoanelor juridice administrative aceasta opera atît de complexa și de delicată. In spiritul ultimei legislații austriace, reprezintată prin doua texte nu prea recente, legea din 1863 și cea modificatoare din 1896, sarcina asistenții revine organelor comunale, și numai in mod excepțional, cînd ea depășește capacitatea materiala a comunelor, se face apel la județ sau provincie pentru a o îndeplini. Statul, după acest sistem, nu are decît un rol de control, cu excepția dispozițiunilor luate în folosul invalizilor, orfanilor și văduvelor care sînt centralizate într’o organizație unică depinzînd de Ministeriul asistenței sociale Această stare de autonomie pare autorului nepotrivita cu scopul masurilor de protecțiune care urmăresc o operă comună și unitara pe care sub-împărțirile administrative cum sînt comunele nu o înțeleg întotdeauna din același punct de vedere, cu deosebire într-un Stat de minorități etnice cum e Cehoslovacia. De aceia autorul se exprimă împotriva asistenței comunale, care în cele mai multe cazuri dispune de mijloace materiale restrînse și poate preîntîmpina numai o parte din nevoile curente de asistența, acele care nu necesita instituții și material special. Sistemul austriac a fost de altfel modificat prntr’o lege recenta, care a întors ordinea în reglementarea asistenței sociale, facînd din aceasta obligație cu caracter public un monopol al statului care deleagă subîmpârțirilor administrative mai întinse în mâsura nevoilor proprii de asistența și puterilor lor financiare. Aceasta repartiție a obligațiunii de asistența pe care autorul o desprinde din însuși contextul legii citate, este partea cea mai instructivala lucrării sale. Județul este organul ministrativ care porata cele mai multe sarcini de asistența cu privire la protecțiunea copiilor. El are datoria de a îngriji de copiii normal desvoltați cari fiind orfani, părăsiți sau lipsiți de mijloace, revin comunității în ce privește creșterea și educarea lor. De a-