Neamul Românesc, octombrie 1923 (Anul 18, nr. 221-246)

1923-10-02 / nr. 221

EXPLICAȚII CERUTE Explicațiile pe care le dă, bănuiesc, d. Marghiloman însuși, căci presa sa a pierdut dreptul unui răspuns, mă îndeamnă a i satisface dorința de a ști ce-i poate imputa, nu atît de modesta mea persoană, ci întreaga opinie publică a terii. Dacă aș încerca să lămuresc pe un nu știu cine care nu știe că în cele mai delicate împrejurări, tragice și delicate în același timp, în care soarta l-a pus pe d-sa, cea adintăiu condiție este, neapărat, delicateța extremă, discreția fără margeni în relațiile cu străinul ocupant, nu mi-aș pierde vremea scriind aceste rînduri. Dar una din principalele însușiri ale d-lui Marghiloman este tocmai infinita gactație a vorbelor și gesturilor sale. Acolo unde un politician prost nu știe decit să îngenunche și să lingușească, d-sa avea la îndemîna față de stăpînii părții din țară unde stătea o claviatură de o nesfîrșită varitate. D-sa, în deosebire de atîtea gro saloane persoane care fac parte din partidul d-sale și pe care nu le-a repudiat de și le-a cules din bagajul pe care Nemții, desgustați, l-au lăsat la plecare, putea să se achite de îndatoririle pe care i le lăsase amicul său d. Ion I. C. Bratianu: plata sergenților de oraș și împărțirea milionului de lei la cei săraci, fără a spune nicr"un interview pe care l-am avansat in «Neamul Românesc» de la Iași, că în fîrșit, grație ocupației, avem plăcutul prilej de a cunoaște un popor prieten, care scăpase până atunci iubirii noastre. D sa, a cărui fisionomie expresivă poate reda toate stările de conștiință, ar fi putut apărea la lași fără acel aer de triumf care era ca o palmă pe obrazul suferinzilor noastre. D-sa, vechia bărbat politic care știe că suprema grație consistă in a nu-ți răsbuna nici pe adversarul care te-a jignit mai adinc, putea să nu dea în judecată Guvernul Bră Haim care-l apreciase pănâ a i da însărcinările de care vorbește azi, pentru crima de a fi făptuit războiul rațional. Și, în sfirșit, d sa, care știa să înconjure Dinastia de o permanentă căldură, era in stare sa servească interesele României fără a azvîrli ca pradă „emoilor de sînge“ al Germaniei „gestul inexorabil" a lui Ferdinand i-iu, martir al causei nationale. * * ,* . Acestea sunt explicațiile la care, in toată obiectivitatea, m’am simțit dator. N. IOROA n conversație cu senatorul Borenger , senator Henri öorenger, raportor general al budgetului francez, pe care noi am avut plăcerea da a-î pr 8stata cetitorilor noștri într’un articol particular, a sosit Sîmbătă seară la București. Ied, Duminecă d-sa a binevoit să facă unuia din colaboratorii noștri onoarea de a-I primi și de a-i acorda un interview foarte interesant. — Stat plăcut atins, spune d. Bérenger — de amabilul articol pe care ziarul d-lui profesor N. Iorga a binevoit a mi-l consacra. Am fost prea agreabil surprins de a constata că autorul acestui articol cunoștea așa de bine cariera mea de scriitor și de om politic; în sfîrșit,în toate detaliile sale, acest articol este exact și țin să mulțămene cu totul particular d-lui prof. Iorga de a fi căutat să mă pesinta așa de amabil. publicului românesc. Numele d lui Iorga este fomm popular printre intelectualii noștri și în lumea noastră politică. Noi îl considerăm estim crainic, aș zice ca un stegar al gindirii franceze în România. Institutul român pe care îl l-a creat la Fontenay-aux-Roses, conferințele sale periodice la Sorbona, legăturile și relațiile sale cu Institutul Franței l-au apropiat așa de mul de noi, încă noi îl socotim mai mult ca unul de ai noiștri. Și acum, domnule, — continuă d. Bérenger—să vorbim de visita mea la București. Mai bine de prima mea visită în România. Chestia pare mă aduce aici dv. o cunoeșteți: este marele împrumut de 800 milioane franci pe care Franța este dispusă a-i acorda Poloniei, Iugoslaviei și României pentru a permite acestor țări să-și complecieze materialul necesar apărării lor naționale. România figurează cu 100 milioane franci. In calitatea mea de raportor al senatului în Budget eu am misiunea de a murga să mă informez direct în fiecare țară asupra diferitelor chestii privind aceste împrumuturi. După visita mea la Belgrad, am veni la București. Scopul meu e de a lua contact cu personalitățile competente de aici. Vomu vedea pe domnii miniștri, începînd cu președintele de Consiliu d. I.I. C. Brătianu, de care mă leagă amintiri comune din vremea noastră de studenți în Cartierul Latin, apoi pe d. Vintilă Brătianu, ministrul de Finanțe, pe d. Duca, ministrul de Afaceri străine, și fără îndoială vomu vedea de asemeni pe ministrul de Războiu. Voiu avea, în sfîrșit, întrețineri cu personegii în marcante din finanța romină, deci voiu folosi timpul mieii pentru a mă informa cît mai bine posibil. Șederea mea în București nu va fi, forțat, de cîte prea scurtă. Trebuie să visitez încă Varșovia, apoi Praga și Viena și au grăbesc întoarcerea meg la Paria pentru a prepara rapoartele asupra budgetului și asupra acestui împrumut în particular, care trebuie sâ fie gata la deschiderea sesiunii parlamentare. Dar această visus, continuă d. Bérenger, nu va fi ultima, îmi propun să revin și sînt decis a o face anul viitor. Atunci voi visita frumoasa d-v. țară în amănunt, pentru a o cunoaște cît mai bins. România, grație anexării Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei, a devenit o mare țară de 16 milioane locuitori. Astăzi România se prezintă supt condiții economice și financiare complect schimbate și transformate, ne găsim, pentru a zice așa, în fața unei lumi cu totul nouă. Această situație cu totul alta interesează mai ales Franța, pentru ca România, prin numărul populației sale, represintă elementul cel mai important al micii Antante. Toate simpatiile noastre întovărășesc Mica Antantă căci noi o considerăm ca un factor puternic pentru menținerea păcii în Europa Centrală și în apropiatul Orient. Iată pentru ce eu voiți reveni In România nu odată, dar de două și de trei ori și, credeți mă, plăcerea de a mă regăsi printre d-voastra și de a putea să străbat țara d-v. în toate direcțiile va crește cu fiecare nouă visită. Cu aceste admirabile cuvinte conversația luă sfîrșit. Părăsind pe marele bărbat da Stat frances, el îmi spuse: «Mulțămiți încă odată d-lui Iorga din partea mea pentru amabila atențiune pavara d-sa a avut-o pentru mine în ziarul său și presintați-i asigurarea respectului miau și toată simpatia mea». M. D. Cicio Pop Sa Ybnat Excelentul mieii vechu amic d. Cicio Pop nu-mi dăduse de mult prilejul să aflu despre activitatea politică pe care o face cu jertfa vrîstei și sănătății d-sale. Doar ziarele-mi spuseseră că la un Buziaș oarecare, în fața unei adunări entusiaste, d-sa regretase că răgățenii au fost așa de nerecunoscători față de aceia cari îmbrăcaseră și încălțaseră pe soldații noștri din 1918, cari, adaugau, iși pierduseră uniforma și cizmele luptînd trei ani de zile, ca niște martiri, pentru liberarea Ardealului. Și iată că intîmplarea îi procură plăcerea de a dormi o noapte în același oraș cu d. Cicio Pop. Veți zice: undeva în Ardealul, care a îmbrăcat, încălțat, etc. ? Da’ de unde! In păcătosul Vechiu Regat al goilor și desculților, la Rîmnicul Sărat. Cu d. Liviu Micșa și călări pe niscaiva tachiști uitați de Dumnezeu și de oameni, d sa a plecat la vînat. Vînează voturi țerănești. Voturi de țerani goi și desculți, din cei miluiți de d-sa. Norod bun, d-le Cicio Pop. Tot nu e așa de râu Vechiul Regat. N. IORGA Ifiî M iii Bli iii' Mg ți Salarii Consiliul Societății Națiunilor s'a ocupat de chestia tratativelor ce au avut loc Intre d. Beneș din partea Cehoslovaciei și Bethlen din partea Ungariei. Rezultatul acestor tratative este următorul: 1. Se va înființa un regulament aplicabil agenților de frontieră, în scop de a ne evita pe viitor conflictele de frontieră. 2. Ambii miniștrii au hotârât ca miniștri de resort să înceapă imediat și direct între ei desbaterea chestiilor ce trebuie să fie regulate în conformitate cu tratatul din Trianon. 3. S-a încheiat un acord privitor la suprimarea oricărei propagande susceptibile să tulbure raporturile de bună vecinătate In principii, Societatea Națiunilor s-a declarat dispusă să pună Ungaria în măsură de a contracta în străinătate un împrumut de lungă durată.