Neamul Românesc, decembrie 1923 (Anul 18, nr. 273-296)
1923-12-02 / nr. 273
La marele cosagre s al startidultui naționalist-democret din Ju d. Covarini cie^a aveŭ pe mine, Samineci% Galați, va lua parti din partea or fatti salei de Ilfov o puternică delegațiume, în frunte cu d. N. Iorga, filisi particUIul nostru. D. pr*f. N. Imga, mn■ințit de d. iîtgimr C. Cî\ Jiodwiu, a visitat ieri i școala supwismrâ ds midonare de la Vălmii de Munîs, înființată ci m~ rind de d-m. UrÎTISIuGB»S8F?*Î8? Ziarul «Timpul» s’a supărat Că d. lorga în discursul său de 1» Cameră „a cutezat să puie partidul conservator alături de partidul liberal, în aceiași mocirlă de arivism și de luptă pentru pricopseală“. Și ziarul d-iai Marghiloman continuă: «Conservatorii aceștia ai putut face eroii de tactică .clitică și mdal.?,— dar aiară, de rare. de foarte rare excepții, srivlismul ie-a fost străin. E( nu și-am’ fărut bănci și departe de a goni ■ după pricopseală, și-am risipit aveile părintești în politică». Ee sigur că ziarul «Timpul» nu știe, căci nu exista pe acea vreme, de existența Băncii Națiunii și a zecilor de societăți comerciale înființate în jurul ei, •«»re erau toate conduse de conservatori puri și care tocmai din causa goanei după pricopseală șî conducătorilor lor au sfîrșit prin a da un așa de rușinos fa* imeect. Și-atunci n'a avut d. lorgŭ. .dreptste să accentuieze că infama politică bancară a partidului liberal a atras ,în mrejei, ci și d e conservatori, isprăvind prin « politician»» toatef grupurile politice de guvernămînt dinnainte ..ce războiu. ? s.— illîj!ll 8 Slfii Bialilsii DESA as Sfat și Cetire -N. Iorgu», cu sediul 1st 4-1 *T08#1 M&teeaou-CR* .peți BQtan, în strftdt Vespasiana m*. §0. »munță ttr* «ătoare la conferințe pentru lucru Decembre 1923: Dumfnesä 2 Dwambre «mele 3 p. m., d. sliomt Cspețineanu: «Oare ar trebui să fi« sdeVärftt« gospodărie nomunală» ; Du»in © eâ 1 Decembre para % p. «o., i. profesor Și cefa BOTfpi ~ Susaak : «Problem ® d ® gospodărie iosistă» ; Dansiaeeă 1$ Ds«© mhre es«. 3 p. m. d. bfoî««® f C. Di au: .Origina și desvöltare es naț!*ammi*BBUipi *otimw . Dansiseei $0 Decembre ossi« 3 p. 1 ®. d. I. Jordibéscu neuaptor: „Isaema&tftta a educației artistice». Conferințele vor fi însoțite ele a iese producții literare și muzisele. [whle [fgigigjii în ședința de ieri a Camarei, dnplee d. Gr. Filipescu a ingáimat o explicație, inventînd, pentru a corespunde impulsiunilor sale atavice, două fapte care depășesc însuși demeniul antacid, lucru care a atras demna replică a d-lui deputat T. Oroveanu, au vorbit d-nn Em. Dan, raportorul răspunsului la Mesagiu, și Vintilă Brătianu. Primul a ținut să fie obiectiv, dar obligații de partid l-au împiedecat în bună parte.l doilea a scos în evidență cele ce-a putut face Guvernul pentru normalizarea vieții de Stat din punct de vedere financiar. v.— NEAMUL ROMANESC 1tea șezătoare a Caselor Mo»!. Sunt atîtea întrebări cari stau tot buzele oamenilor cind este vorba de scopul unei instituții Atîtea societăți cu statute și programe, pompoase ascund în dosul lor un club de joc de cărți. Societățile hipice nu s'au gîndit niciodată serios la îmbunătățirea rasei cailor ci la cîștigul alergărilor. Oare «Casele naționale> în dosul firmei •învățături și înarmnari bune», se întreabă de prof. Țițeica în cuvîntarea sa,u’or fi urmărind alte scopuri nemărturisite ? Oare vor fi cîștigind popularitate la sate în vederea vreunui scop politic ? Oricăror îndoeli ce s’ar putea ridica, dintr’o parte sau alta a răspuns cuvîntătorul. Da, Casele Naționala fac politică. O politică cetățenească pururea trezitoare de datoriile ce avem față de țară.. Aceasta se poate găsi în drumul tuturor «partidelor politice» ca și împotriva tuturor acestora. Ceia ce ne leagă de toate este trăsătura de unire comună : aceiași care exista pe front cînd sufletul românesc forma un singur zid contra dușmanului. Propovăduitorii Caselor Naționale nu se adresează auditorilor dintr'un partid ori altul ci cetățenilor, în cari ar vrea să aprindă acel simțiment romînesc fără de care nu se poate face nicio politică adevarată- Este, o pregătire culturală acela de a face pe oameni să aleagă o politica ce fac numai ca face, e potrivit și util intereselor generale. Deci la Casele Naționale se repeta de fiecare dată datoriile de buni cetățeni. Auditorul a silit pe Președintele activ al Caselor Naționale, care într'al 33-lea an de ostășiearcă treapta de General, să facă mărturisirea de luptă, mai departe, pe ogorul culturii, chezășurii prin activitatea sa trecută pe aceia căreia slujesc Casele Naționale Partea artistică foarte bogată. I. Gr. Oprișan. Anunțăm pe abonații noștri că din causa scumpirii hîrtiei și a tiparului sîntem și noi nevoiți a. Iurm abonamentul ziaru lui' cu începere de la l-iu I Decembre c. în lei 450 I anului și 250 de lei pentru 16 luni Pentru învățători și preoți abonamentul va fi de lei 300 anual. „Timpul" declară, cât partidul dlui Marghiloman nu renunță la titulatura de prognami. In acest caz de ce intitula, în anunțările publicate, întrunirea de la Timișoara «a titulatura pur și simplu de... Mie „tii-lmi Tîrziu după ce s’au făcut stăpîni pe brazda udată cu sîngele unui războiu de jertfe dureroase, partidele politice, prin glasul Camerei, s’au gîndit și în cei cari au avut norocul să supraviețuiască adevăraților viteji, căzuți în lupte și cari, în felul acesta au rămas o mărturie în perpetuarea tradiții de strămoșească vitejie. Zice-se că li s’ar vota acestor ostași de Parlamentul terii, cu această ocazie, împroprietărirea cu cîte un lot de 25 hectare. D. general Moșoiu a propus 50 hectare, și li s’a dat apoi ca o recompensă națională, o pensie viageră, tot de casă și dreptul de călătorie gratuită pe G. F. R. Nu insist asupra acestor recompense, ce vin din partea țerii, fie ele oricît de mici sau oricît de mari, după părerea unora, ci caut numai să fixez atenția legiuitorului asupra cîtorva chestiuni de amănunt în legătură cu această împroprietărire. S’a zis că pămîntul se cuvine celui care-l muncește și face din el o funcțiune socială. împroprietărirea cavalerilor ordinului Mihai Viteazul către acest țel trebuie îndreptată și organisată, spre a fi o pildă pentru ostașul țeran și un îndemn pentru viitorime Pămîntul fără inventarul agricol devine o sarcină, iar rentabilitatea mediocră a lui este o serioasă încurcătură între cariera ostașului și grija agricultorului. Dacă s-ar mai adăuga și nevoile serviciului, care cere o mare mobilitate ofițerului activ, se vede unde s’ar ajunge dacă o atenție admirabilă nu este susținută și de o procedare gospodărească. Pentru aceste motive propun: 1. Lotul Mihai Viteazul va fi indivizibil, dar va fi transmisibil prin moștenire directă unei singure persoane, desemnată de testator. Gînd lipsește moștenitorul direct totul revine «Ordinului» pantru a se conferi viitorilor cavaleri. In acest caz, din uzufruct se vor face școli și alte opere culturale .’în satul respectiv. 2. împroprietărirea se va face pe grup« de cel puțin 10 loturi comasate, împroprietărit» vor forma o obște agricolă, menită a se ajuta în procurarea inventarului agricol, a semințelor, în promovarea unei culturi sistematice (asolament, plante furajere, selecționarea cerealelor, industria agricolă), desfacerea produselor dar mai ales pentru cultivarea pămîntului celui care nu și-l poate cultiva singur din cauza serviciului. Arendășia va fi strict împiedecată. 3. împrumuturi agricole, în vederea producției se vor face nu cuai prin intermediul obștei, care va fi solidar răspunzătoare. 4. Lotul nu se va putea înstrăina. Legiferîndu-se astfel, loturile Mihai Viteazul vor fi stimulente pentru muncă, agricultură, cooperație, frăție și vitejie. Vor fi un dar din care va cîștiga în primul rînd țara. Cap. Sever Al. Slăfinescu 3 leul Guvern german intim a fi Ilii Hűittlittlisi Germania. — Noul minist este compus astfel: D. Mark cancelar, James vice-cancelar și ministru de Interne; Streseman ministru de Externe; Gessler ministru de Războiu; Brauns ministrul Mancil; Luther ministru de Finanțe; Hoertie ministru al Poștelor și adinterim teritoriile ocupate. Celelalte portofoliari sunt încă fără titulari. La 10 Decembre mă întruni în Paris miniliul Ligii Națiunilor pentru a dismun programul refacerei financiare a Ungariei. Proiectul supus studiului Comisnlm Ligaim sunt lucrat de comitetul sfrămiar al Ligi, la întinmrile ținuți acum în urmă în Londra Ziarul Manchuter Guardian, după el descrie refacerea Austriei ca fiind opera măreață a Ligei Națiunilor arată că și de astădată toate nădejdile sunt pași tot în această Societate. Totuși situația Ungariei este oarecum foarte deosebită de aceia a Austriei. Se crede chiar că datorită veniturilor sale agricole precum ș I altor resurse, împrumutul internațional ce va fi acordat Ungariei nu va avea nevoie să fie garantat de guvernele străine. Acest împrumut formează o parte dintr-un vast program numit să echilibreze budgetul Statului și să stabilizeze moneda ungară. Programul cuprinde și proiectul inființărei unei bănci de emisiune independentă, tot în scop de a echilibra budgetul. Mai este vorba și de numirea unui comisar general responsabil, peângă Liga Națiunilor, îndeplinind funcțiuni generale, ca și dr. Zimmermann în Viena. Suma necesară refacerii Statului ungar va fi mult mai mică decât aceia cerută de Amiri ®. Delegația ungară, însărcinată să dm comitetului financiar al Ligei lămuririle necesare, a părrăsit L Londra, azi dimineață plecind spre Budapesta. In cazul cînd proiectul comitetului financiar va f fi aprobat de Consiliul Ligei Națiunilor atunci el va fi trimes comisiunei de despăgubiri spre studiare. Leafi«ld. 3 ®. 1?« nădăjduiește ca la întrunirea, 0« ază după amînzia Comisiunei de despăgubiri, se va hotărî Comitetul de experți care sa conatau capacitatea de plată a Germaniei, de a semenea se va decide ți asupra mijloacelor de a echilibra bugetul german. Să zile că chestiunea acordului din Daesseldorf nu va fi relovată astăzi de d. Barthoa. „Daily Telegraphar arată speranța ce domină în unele cercuri franceze că această amînare a d-lui Bartlon va contribui ea să se ajungă la o înțelegere anglo-franceză desăvîrșită cu privire la viitoarea exploatare în Ruhr și celalalte teritorii ocupate. «Acolo und» va fi vorba de a fixa numai anumite detalii tehnice menita să hotărască un modus vivendi temporar între zona de ocupația britanică și celalalt ® zone, nu credem că s ® vor ivi dificultăți insurmontabile», scri» Daily Telegraph. «I de prisos însă ca cineva să se aștepte ca Marea Britanie să-și schimbe punctul ei de vedere la ceia ce privește principiile esențiale, abătîndu-s ® da la directiva politică definită da primar sinistru și da ® Ministerul d © Externe. Franța.. Comisiunea de despăgubiri se m întruni Vineri după amiază la ora 3 ca să studieze atitudinea ce trebuie luată față de declarația scrisă înmînată de d- Fischer și să hotărască asupra planului francez cu privire la convocarea comitetului de experți. Presa crede a ști că d- Bradbury, care se reîntoarce din Londra, unde a luat parte la importante consfătuiri ținute la Ministeriul Afacerilor Străine, educe cu sine instrucții conciliatorii. „Petit Parisiant1 relevă chiar că ultimele știri primite din Londra arată ca Guvernul britanic socoește acum mai preferabil să nu încarce comisia de despăgubiri cu chestiuni a căror rezultate nu ar putea influența dăunător interesele economice ale Angliei și a căror desfășurări ar pute sa devină un izvor de profit pentru toți aliații. 50 ■ • ; • •In ședința de Vineri d. a. Comisia a hotârît In unanimitate numirea a două comitete de experți aleși printre Puterile aliate și asociate. Primul comitet va fi însărcinat sa caute mijloacele de echilibrare a budgetului Statului german și stabilizarea monedei. Al doilea comitet va evalua capitalurile scoase din Germania și va propune mijlociri de a face sa intre din nou aceste capitaluri în Germania.