Neamul Românesc, iunie 1924 (Anul 19, nr. 119-143)
1924-06-01 / nr. 119
I c- INFORMAȚII „Societatea Studenților in Medicină“ aduce la cunoștința celor interesați că va Un o licitate pentru darea în antepriză a construcței localului său propriu, Sâmbătă 31 Mai c. ota 11 a. m. in 1*»lul societății Bulevardul Elisabeta No. 5. Liga chirieașilor convoacă pentru Duminecă 1 Iunie la ora 9 dimineața o mare întrunire publică ce va avea loc la sediul ei din Str. Halelor No. 19, pe toți comercianți, meseriași, indutriași, liber profesionști precum și organizațiile lor: Camera de Comerț, Sfatul Negustoresc, Blocul Comercial, Uniunea Marii și Micei Industrii precum și Asociațiunii«» Liber Profesioniste. Un do ajutor de primar a declarat eri că îndată ce se va tranșa litigiul húre detentorii englezi și guvernul român, împrumutul comunal ar fi încheiat. Suntem informați că la audiția ce va avea loc Sâmobătă 31 . Mai a. o., ora 3 d. a. la Teatrul Lyric, se vor produce două tinere elemente: d-na Maria Maior N. Constantinescu în rolul Margaretei din Faust și d-ra Alexandra Elefterescu în rolul Sibilei. Zilele trecute s’a ținut în Hala de Comerț din Oradea Mare congresul editorilor de ziare minoritare din Ardeal și Banat. Au participat reprezentanți din toate orașele mai mari din Ardeal. S’au discutat nevoile cu cari se luptă presa minoritară și s’a hotărât înființarea Sindicatului editorilor de ziare minoritare. Aparatele institutului meteorologic au înregistrat ieri după amiază, în Capitală, o temperatură maximă de 34 grade la umbră. Citim în Sentinela de la Oradea Mare: Privitor la proiectul de lege a școlilor primare guvernul a căzut de acord cu biserica grecocatolică. Conform acestui acord școlile confesionale greco-catolice vor rămânea in forma de până acum. Acum urmează a se înțelege asupra susținerii școlilor secundare și pedagogiilor greco-catolice. Conferința de la București va ratifica aceste acorduri pe baza cărora se vor elabora proiectele definitive și se vor înainta Camerei spre desbatere. Odată cu aceasta se va lua în discuție și chestia concordatului cu Roma. In ședința publică pe care Ateneul Român o va ține azi, la orele 5 precis, va fi comemorat poetul Alexandru Macedonsky. D. Victor Eftimiu, ales membru al Ateneului Român, își va ține discursul de recepție, vorbind despre viața și opera maestrului dispărut, în marea sală de festivități. Intrarea liberă. Marți 27 Iunie a avut loc constituirea societății „învățătura poporului" sub prezidenția d-lui Dem. I. Dobrescu, președintele Uniunei avocaților din România“. Scopul societății este: răspândirea culturei în massele populare de la sate și orașe, prin conferințe publice, șezători, înființări de biblioteci populare, căminuri, etc. Loc. scriitorilor români convoacă pe toți membrii săi la adunarea generală anuală ce se va ține Duminică 8 Iunie, orele 10 dim., în sala „Fundației universitare Carol I“. La ordinea zilei, darea de seamă a comitetului, descărcarea gestiunei, alegerea noului comitet și diferite propuneri. Dacă la această dată nu se va întruni numărul de membri, conform statutelor, adunarea se va ține Duminica următoare la aceiaș oră, cu orice număr de membri. >■" • " ■ ............. — Toastul d-lui I. Căldurescu la banchetul partidului naționalist al poporului D. I. Căldurescu, după ce citește telegramele sosite de la orgazațiile partidului naționalist al poporului din Ilfov, Bacău și Kișinău, cum și telegrama amicului nostru D. R. Ioanițescu deputat de Ilfov, ridică paharul său în sănătatea amicilor politici din toate unghiurile țârei, cari au ținut să ia parte la această primă manifestație politică a noului nostru partid și să cinstească cu prezența lor această frumoasă sărbătoare. D-sa arată că două mari comandamente morale fixează în cadrul lor viața de partid, și trebue să îndrumeze în special viața partidului naționalist al poporului. Primul este un adânc și neprecupețit spirit de jertfă, căci numai jertfa este creatoare și constructivă. Spiritul de jertfă depersonalizează politica și-i mobilează opera. Or, din acest punct de vedere — și aceasta este garanția rodniciei fusiunei noastre, — partidul poporului de sub șefia d-lui Argetoianu, a făcut o strălucită dovadă și s’a arătat pătruns de marea valoare morală a acestui postulat. Cel de al doilea comandament moral de care toți membrii partidului cată să fie adânc pătrunși este că noul nostru partid, care reprezintă întregrarea unei doctrine politice, alcătuită atât de armomic dintr'un curent idealist cultural, cu metoda positivă de infăptuire, acest partid să nu uite niciodată aceasta în ceasul când va fi chemat la opera de realizare. Să guvernăm și să legiferăm încălziți de apurarea de înaltele idealuri și îndreptări morale predicate decenii dearândul de marele apostol al neamului, Nicolae Iorga. Lucrând astfel vom fi bine meritat de la patrie, iar opera noastră va fi turnată în bronzul neperitor. In aceste sentimente urează prosperitate noului partid și membrilor săi de pretutindeni. ngel omul ca și orice ființă caut.” cele mai multe bunuri și această tendință naturală a lui este motivul oricărei activități creatoare Geniul omenesc descoperă zinlo noul bogății dar în cantități care nu pot fi Împărțite tuturor așa ca oricât ar vrea cineva să le distribuie egal tuturor niciodată nu va reuși și deci vor fi mereu oameni care vor fi nemulțumiți Și vor invidia pe alți. Spre a se evita aceasta va trebu] «I se mărginească activitatea creatoare de noul valori, ceia ce ar f] agai cu castrarea sufletului, cu oprirea oricărei progres. Pentru a se stingheri voința omenească e nevoie ca ea să fie supusă intereselor colectivizate sau trebuie schimbate cu desăvârșire psihologia omului Prima încercare s'a făcut și omul timp de veacuri a trăit sub tirana putere! și a legeri care erau explicate sau ca venind de la Dumnezeu sau de la voința mulțime!. Or socialismul care va fi realizat pe principiile egalității, fraternitate și libertate nu are să fie decât o nouă tiranie, tirania majorităte! Această tiranie va fi cu atât mai îngrozitoare cu cât rolul despotului va executa mulțimea care este totdeauna lipsită de talent, oarbă și proastă. Și nu este exclus că se vor găsi foarte mulți oameni sub socialism cum se găsesc azi sub bolșevism care se vor simți sincer înjosiți, umiliți și ofensați și care vor protesta până la revoluții sângeroase. Aceasta însă socialiștii nu le văd.Ei nici nu permit chiar gâuidul ca ei să înșeală în judecata lor și că ei duc omenirea la robia cea mai neagră, căci socialismul pune cătușele pe toate capacitățile creatoare ale omorii. Socialiști nu văd Înșelarea lor pentru că drumul analizei nepătimașe le este Închis el nu se conduc de Judecata curată dar de sentimente religioase specifice. Intr'un viitor articol vom arăta ceea ce Arțîbașev Înțelege prin aceia că socialiști departe de a fi raționaliști și de metode științifce sunt niște visionari stăpâniți de un misticism religios care li impedică să vadă nenorocirea și mizeria îa care împing omenirea, sângele și crimele pe care le pregătesc acestei nefericite omeniri care nu pentru întâia oară a fost condusă de maniaci și religioși DR. DUSCIAN PARLAMENTUL Joi 29 Mai CAMERA Fizionomia adunării A fost ceea ce se numește, un limbaj parlamentar, o ședință mare... Toată banca minsterială ocupată. Incinta plină, opoziția „un păr”, — ți atmosfera încărcată , avea să se desbată „dezastrul de la Cotroceni”, — a doua Turtucaia, cum a numit un anomim nenorcirea de zilele trecute. Focul Ta deschis de astădată d. dr. Anton Ionescu: agenții poliției au deslantuit o nouă teroare in cartierele mărginașe, anulând așteptarea unui nou dezastru. Și apoi toți șefii opoziției, incepând cu d. profesor Iorga, au cerut guvernului explicații — și sancțiuni, căci fatalitate, neglijentă sau crimă, — tot nemerniciei guvernanților se datorește, tntr’o largă măsură Dacă acuzațiile au fost aspre și tonul violent, in schimb explicațiile d-lui general Mârdărescu au fost aproape puerile. ... Chiar dacă n'am mai avea un glonț, o granulă sau un obuz, ne putem lupta cu oricine, căci soldatul român are baionetă și.... pumn. Declarația aceasta ,,vitejească” nu numai c’a indispus opoziția, — căci nu era de rds — dar a făcut chiar ți pe banca ministerială o profundă impresie. Dar, din fericire, nu suntem reduși la a ne bate ca pe vremea lui Ștefan cel Mare, — și „canalia internațională” n'are de cel se bucura... " La rechizitoriul viguros al d-lui profesor Iorga, a răspuns ă general Mărdărescu ți d. Richard Franasovici, — dar d. Ionel Bratianu a finut să-i complecteze ți, cu autoritatea de șef al guvernului, să promită că ,se vor găsi fondurile necesare refacerii stocului munițiilor distruse. Desigur, când d. Vintilă Brătianu domnește la finanțe, era necesară declarația președintelui consiliului, care, oricât de imposibil ar fi fratele d-sale, va ști să-l convingă că apărarea tării e mai presus de calculele încâlcite ale unui „budget echilibrat” ți totuși, — deficitar. D. Ionel Brătianu n’a uitat insă să ți amintească unei părți din opoziție că... n’ar fi mulțumită dacă s’ar face complectă lumină. Misterioasa afirmație ar avea și ea nevoe de ,,complectă lumină", — dar d. Ionel Brătianu n’a voit să mai asculte replica d-lui Vaida. Era obosit, probabil. Dar faptul cel mai extraordinar al zilei e altul: d. dr. Lupu a asistat liniștit la ședință ți n'a scos o vorbă... Iar d. V. Sassu, slujindu-se pentru prima oară de un intermediar — susțin cei cari un limbaj de „culoare” sunt numiți ,povești" — a pornit o ofensivă violentă, contra Comitetului agrar și a d-lui Al. Constantinescu. Fiind vorba de Comitetul agrar, — spuneau „tinerii” din tabăra adversă, — nu se poate proceda, cu succes, decât prin intermediari... Răutate, — sau adevăr ! In orice caz, ofensiva a început. Rămân de văzut rezultatele. Ședința CATASTROFA DE LA COTROCENI Ședința s’a deschis într-o atmosferă încărcată, la orele 3, prezent întreg guvernul, — afară de d. Vintilă Brătanu. D. dr. ANTON IONESCU a semnalat zăpăceala care a cuprins autoritățile după explozie și ori, când poliția alerga de colo până colo, alarmând populația, închizând prăvăliile și școlile, — pentru că ,,o nouă mare explozie se va produce”. D. N. IORGA a întrebat guvernul care este cauza adevărată a dezastrului de la depozitul de muniții de lângă Cotroceni. — Nu e tn legătură — a întrebat d-sa — cu fraudele dela Pirotehnie și cu recenta sinucidere a unui ofițer . Sau cu numeroșii spioni streini cari mișună nesupărați tn acest ospitalier București al tuturor vagabonzilor internaționali , întreb guvernul — a continui d. Iorga — dacă are puterea și curajul de-a descoperi și pedepsi pe vinovați și a stinge cuibul tuturor spionilor străini; dacă poate făgădui că, cu prețul oricăror sacrificii, va pune la loc ceiace a pierdut, dacă poate da garanții că asemenea lucruri nu se vor mai intdrcip.a. — dacă, tn sfârșit, are puterea de se va dovedi că a fost neglijentă, să ia asemenea măsuri și asemenea sancțiuni tiedi să nu mai suferim nenorociri naționale din nemernicia, — guvernaților de azi ori de mâine. D. dr. COSTINESCU a dat și d-sa explicații: apă a fost la timp și pompierii și-au făcut datoria. D. gen. MARDARESCU, ministru de războiu, răspunzând d-lui prof. Iorga, a explicat Întâi proveniența nenorocirei. — Autoritățile ezită deocamdată între trei ipoteze: a fost fatalitate, a fost o neglijență, ori, a fost o mână crimală, încă nu s'a putut stabili. In orice caz, alarmarea este exagerată. N'am rămas fără munițiuni, mai avem destule ca să facem o pânză de foc la granițe, ca nici gândul dușmanilor să nu poată trece. Și chiar dacă n'am avea muniție aveți încredere In amată : soldatului român ii rămâne baioneta și chiar cu pumnul pentru rezista dușmaniiiul. Jiu vă vă Încredințez că, dacă am suferit o pierdere dureroasă, tot nu suntem în primejdie, o declar cu încredere și pentru liniștea d-voastră. D. N. IORGA a ripostat: — Cu toata dragostea pe care o port ministrului de război, cu toata admirația ce o am pentru generalul Mârdărescu, cu toată încrederea pe care i-o acord, — trebue să spun că nu sunt mulțumit de răspunsul d-sale. D-sa ne spunea ca s'au întâmplat asemenea nenorociri in Franța și Polonia, adică tocmai in tarile înconjurate de invinții cari TM se recunosc încinși ți cari, in așteptarea revanșei de mâne vor sa dezarmeze pe biruitorii de ieri. Tocmai de aceasta ar fi trebuit să ia masuri strațnice. Și știm că Siguranța, care o fi având defectele ei, dar are ți calitati,v'a ințtiintat că se va petrece ceva. Nu trebuia păstrată moșia lângă Pirotehnie, lângă depozitul de furaj, lângă barăcile de alimente, lângă Palatul Cotrocen. Din fericire n'a fost ața, dar am fi putut asista neputincioși la bombardamentul, cu muniția nriastr.1, a Palatului Regal. Apoi a spus ca nu suntem dezarmați. Foarte bine. Dar nu mă împac cu lupta cu baioneta ți pumnul Ne amintim zilele acelea; să nu le mai trăim. Căci, asta-i, când războiul e de unelte, ar fi o crimă să sacrifici o armata întreagă, trimidnd-o in lupta, fară arme. D. prof. N. Iorga spune apoi: — S'au făcut fraude la Pirotehnie, — opina publică le cunoaște. Ce s’au făcut vinovații? Orașul este plin de spioni și aventurieri. Dacă s’ar închide o ori Calea Victoriei, — sar face cea mai bogată recoltă de spioni din Europa. Să înceteze scandalul Să se pună la foc munițiile distruse, cu orice jertfe. " Să putim cu toții o greșală care nu este a tuturor. Iar acea canalie internațională care se bucură de nenorocirea noastră, râzând tn localuri de petreceri, să fie trimeasă la urma ei. Aceasta vă este datoria. D. general Mârdărescu a dat nouă explicații, care au provocat o nouă intervenție a d-lui Iorga. — Nu-mi trece prin cap, d-le general să te asemeni cu generalul care a fost la ministerul de Războit, ca om al generalului Averescu. Nu confund cinstea ți ordinea dinte ți nici regimul dumnealaif arată pe d. Ionel Brâlianu) cu regimul acela, pe care de altfel, dar părea că se pregătește a-1 readuce. Atât ar mai trebui, ca după nenorocirea de ieri, să ne vină mâine un regim de condotieri. D. V. HALIPPA remarcă că l« Basarabia vant de asemenea dipozite de muniții vn pari. D. VAIDA crede că nenorocirea te datorește tembelismului guvernului ți lipsei de jază. Cere ministrului de războiu să ceară credite urgenta pentru refacerea depozitelor distruse. D. FRANASOVICI vorbește in apărarea Siguranței și a ministerului de Interne, pentru atitudinea față de străini. D. I. I. C. BRATIANU face o declarație pe care o resumăm: — Dorințele exprimate de. d. profesor Iorga ca fiind o datorie pentru noi, le-am fi examinat și le vom înfăptui. Să fie sigur că guvernul va ști să-și facă, deplin, datoria. In ce privește pe d. Vaida, cred că încă nu ne cunoaște, așa că observațiile d-sale nu sunt cele mai potrivite in cazul ce s’a discutat Vom face lumină, și vom aplica sancțiuni, dar cred că o parte din opoziție nu va fi tocmai mulțumită, dacă nu toate cazurile am proceda la fel. Vom repara și nenorocirea ți vom găsi creditele necesare, . LEGI ȘI INTERPELARE D. G. MARZESCU depune procesul de lege pentru organizarea judecătorească ți apoi te intră in ordinea de zi. D. NEGURA dezvoltă o interpelare asupra activității nenorocite a Comitetului agrar si face un vehement rechizitoriu „sistemului d-lui Al. Constantinescu", r -f-rii > > i>i ■ % % ^ > ■ [UNK] ■• ijinn> t it Senatul CATASTROFA URLA COTROCENI înainte de a se deschide ședința, senatorii majoritari, discută cu îngrijorare catastrofa de la Cotroceni și foarte mulți condamnă lipsa de prevedere a autorităților militare. La comunicări, d. dr. Basnoș, ocupându-se de explozia de la Cotroceni, cere guvernului să se ia măsuri urgente ca vinovații de această nenorocire să fie despotariți și pedepsiți. Mai cere ca asemenea depozite să fie mutate din București, unde constituesc un pericol permanent pentru viața cetățenilor. PAZA SATELOR D.Trufin relevă modul dezastruos în care se face paza satelor și unde guarzii comunali sunt întrebuințați pentru serviciile mai marilor zilei. DISCUȚIA LEGII COHER5CIALI_ZĂRII Reluându-se discuția asupra legei de comercializare la cuvântul P. S. S. Bartolomeu, Episcopul Râmnicului, care ocupânduu-se de lege, găsește că ea este creștinească pentru că generalizează munca și pune în valoare toate bogățiile noastre naționale. Pentru desvoltarea culturei noastre, Statul neputând avea sumele necesare recoltate din impozite, este firesc să se avizeze la noi mijloace de venituri. Prima consecință a comercializării, susține oratorul, va fi ca toate produsele noastre naționale să abunde pe piața noastră internă în condițiuni de prețuri avantagioase. Termină declarând că votează legea. Raportorul legei ă.G. Jossescu, combate teoriile susținute de d. Matei Cantacuzino și arată că este o fericire pentru țară, că s-a greit un guvern care să vină cu o astfel de lege. EXFLIGAȚIUNILE D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Ca și la Cameră, d. genetal Mărdărescu a dat explicațiuni Senatului asupra exploziunei dela depozitul de munițiuni al armatei. Ministrul de război a anunțat că paguba nu este așa de mare după cum sa anunțat, și că după ce ancheta va fi terminată, va fi pedepsit asupra oricine ar fi vinovat. „Țin să se știe, a spus ministrul de război, că apărarea țarei este asigurată'”. In numele senatului, d. Dimitriu, exprimă deplina încredere în măsurile luate de guvern și aduce un omagiu celor cari și-au pus viața în pericol, cu ocazia acestei catastrofe. Viata provincială Sibiu Maiului Sașilor. In ziua de 15 Mai, toate școalele săsești, de toate gradele, și-au sărbătorit în Dumbravă, sărbătoarea din luna Mai. Elevii și elevele împreună cu profesorii, cu familiile lor au petrecut toată ziua în pădure. Au fost invitate și autoritățile noastre școlare, cari au luat bucuros parte, petrecând în cea mai prietenească și armonioasă atmosferă. Spectacol de operă. — In seara de 17 Mai s’a reprezentat pe scena teatrului Orășenesc opera .,Der Freinchuf ’ de Weber de către societatea corală săsească locală dirijată de prof. Novak Corul și mulțimea au fost reprezentate de amatorii muzicali sași sibieni. Dintre toți se remarcă Borger, tenor fin și ales. In rolul lui Max, voce plăcută, simpatică. Joc de scenă ireproșabil, rolul lui Caspar a fost jucat de Brandsch, un remarcabil bariton. Foarte mult remsferament. Dintre cântărețe se remarcă d-ra Spack. In rolul Anișoarei. O voce simpatică, mimică și gesturi ireproșabile D na Phlips a dat rolului Agatei o interpretare demnă. O mare parte din reușită se datorește regisorilor Oremet și Otto. Parastasul la mormântul lui Gh. Lazăr. — la ziua de 18 Mai, liceul „Gh. Lazăr”, împreună cu tot corpul profesoral, a luat parte la parastasul care s’a oficiat la mormântul marelui dascăl din Avrig, depunând o coroană la mormântul lui. După terminarea serviciului religios directorul liceului, dr. I. Bunea, intr’o scurtă, dar substanțială cuvântare a arătat in fața unui mare număr de țărani adunați de prin împrejurimi viața și faptele nemuritorului creatori de idealuri naționale. După masă elevii liceului au dat o frumoasă producțiune școlară cu recitări, cor, teatru, dans și gimnastică. Autoritățile locale au dat tot concursul necesar. Spre seară trenul special s'a pus inișcare. In sunetul muzicei și al corurilor elevilor, spre Sibiu. , I. V. P. , , .. .. Intr'un orășel, 25 de nunți de aur, în aceiași zi Fapt unic în analele Belgiei, astăzi 19 Mai, ziua înălțării, se sărbătoresc la Nivelles, orășel din Wallonia, 25 de nunți de aur. Cu această ocazie, a fost taborat un întreg program de recepțiuni oficiale și de serbări publice. Dela organizația noastră MAÍILE ÎNTRUNIRI din comunele: Fundulea, Branești, Călăreți, Pârlita, Sărulești, Preasna, Gurbănești (Ilfov) Duminică 25 Mai au fruntașii noștri cinîi D. R. IOANIȚESCU deputat, N. TANASEANU avocat, fost senator și N. STOENESCU SOARE avocat, au ținut o serie de întruniri In jud Ilfov. l’rptutiudiții au fost întâmpinați cu mare însuflețire de către s».'nfi din jud. Ilfov cari au primit cu entuziasm fuziunea Înfăptuită t’intre partidul poporului și partidul naționalist, — sub conducerea marelui Român N. IORGA. Primirile entuziaste. —ufialele nesfârșite Și steagurile tricolore , care fruntașii noștri *u fost primiți dovedesc cât de puternic «.tact a produs asupra maselor unirea celor 2 partide. Sătenii sHiveni cari în ulimii luni de viață politcă eu bigiul universal, sau manifest at jv érnic și au irmat fără șovăire organizația ilfoveană care are in fruntea ei pe d. Dr. Ioanițescu au aderat cei dirctal la acțiunea de regenerare a d-lui C. I. Argetoianu. Sătenii ilfoveni nu uită să poarte recunoștință acelora cari ie-au luat in totdeauna apărarea intereselor și nevoilor lor și de care sau legat sufletește și pentru totdeauna Primirile din Com. Hrănești Fundulea, Tamadău-Călăreți, Pârlita , Sărulești, Preasna, Gurbănești etc. Pretutindeni d-in D. R. 1OANIȚESCU, N. TANASESCU și N. Sl OENESCU-SOARE au vorbit explicând sătenilor motivele fuziunii și încrederea pe care întreaga țară o pune in cei doi bărbați politici NICOLAE IORGA și C. I. ARGETOIANU. Unul care ca un adevărat apostol a plămădit adevăratul suflet unitar al întregului românism, altul care intr’un moment greu pentru interesele superioare ale Statului a dat țârei ordinea și siguranța de care avea nevoe. Partidul naționalist al poporului spuneau fruntașii noștri este sortit sa ia conducerea țârei pentru că este singurul care nu înțelege să guverneze, nici făcând apel la demagogismul anarhic nici la reacțîonarismul mascat de care dă dovadă celelalte partide. Partidul naționalist al poporului în noua lui formațiune este pătruns de un democratism sincer către marile mase și sunt destul de cunoscute faptele fruntașilor săi și in special ale șefului Partidului Dr. Nicolae Iorga. Strigătele sătenilor . Trăiască Partidul Naționalist al Poporului, trăiască șeful său N. Iorga, trăiască C. I. Argetoianu nu mai conteneau. Președinții organizațiunilor Comunale au răspuns în fiecare comună cu cuvântări bine rostite La COMBRANEȘTI ISLAZ au răspuns D.TRU (PENIȘ) și la CRANGU FUNDULEA unde fruntașii noștri au fost primiți cu steagurile tricolore au vorbit VASILE IORGA, GOGU MIHAILESCU, PETRE SAMOILA, CHIRAN și alții, care au lăudat actul fuziunii și au mulțumit fruntașilor noștri pentru exproprierea moșiei d-lui proprietar Lucasievici. La COM. TAMADAU au vorbit Istrate Sanda, Nae C. Măriei și Mihail Dobre. D. deputat D. R. IOA NIȚESCU a fost luat pe brațe de săteni cari iau mulțumit pentru apărarea ce le-au făcut-o desinteresat în procesul de expropriere cu proprietarii soți Petrescu. La com CĂLĂREȚI SEVERIN a vorbit D RADULESCU și NIȚESC.r La COM. PARLITA au vorbit din partea rirtnti TOT DUMITRESCU, CALCIU și SIMION GH NNCU .’.ESCU, iar la com. Sărulești întreg râtul in frunte cu săteanul Drăgînd au irinit ca flori pe fruntașii noștri. tot COM. PREASNA satul întreg era Vrând in fața casei arendașului Ppandoniisisemtra căruia sătenii in număr mare s’au plâns deoarece prin ginerele său d. Grozdea s’a căutat să se scape moșia Blaremberg de la expropriere. D-nfi D R. Ioanițescu. «oene» ca și N. Stoenescu Soare au fost obiectul unor vii manifestatuni din partea sătenilor din Preasna care Lau condus până la marginea satului murale nesfârșite La COM. GURBĂNEȘTI aceiași primire măreață Sătenii în frunte cu NITA RADULESCU fost consiler județean nu puteau Uita ca grație d-lui D. R. Ioanițescu sa făcut prima împroprietărire tn Grubănești. In această comună care este una din cele mai mari s’au finat două mari întruniri și la ambeile fruntașii noștri au fost primiți cu mare entuziasm în strigătele de Trăiască N. Iorga, C. I. Argetouxra și D. R. Ionițescu. Manifestațiunile grandioase și hotârârea sătenilor din Ilfov, dovedește că sătenii Ilfoveni sunt câștigați complect partidului naționalist al poporului. * Fapte diverse Accidentul de tren din gara Chitila Eri pe la orele 2 d. a. s-a intâmplat în gara Chitila un grav accident de tren a cărui victimă a fos tânărul Const. Cristescu în etaji de 18 ani la fel din acea localitate Numitul a fost surprins pe fini de o garnitură de lucru și ne ma putând fugi a avut tăiate ambel picioare. De asemeni victima are leziuni grave la cap si pe față. Cu aceiași garnitură a fost adu in gara de Nord si unde apoi cu ambulanță a salvărei a fost transportat la spitalul Filantropia. Cazul se cercetează de polul gărei Chitila. GREFA TRIB. ILFOV S. III C. ( D. Theodor Gh. Preotu Stan domiciliat în București, str. Măcelari No. 22 ,cu pretiția ínreg . No. 9582 din 27 Mai 1924, a intentat acțiune de divorț contr soției sale Alexandrina Theodorh. Preotu Stan pentru motiv determinate de lege. Din căsători a rezultat o fetiți de 10 ani e numele Maria. Termenul pentru a 2-a conciere este la 10 Iunie 1924. Acest extract se va publica d noi grefier prin ziarul „Neamț Românesc" conform art. 285 civ. modificat: Grefier, S. Iliescu. No. 32997, 1924 Mai 29. Dosar No. 2095 din 1924 in Bullijll PUBLICATIUNE Se aduce la cunoștința amatorilor că Primăria pune în vânzare prin licitația publică materialele rezultate din dărâmarea imobilelor situate fin : 3. Str. Zidurilor No. 26 in ziua de 30 Mai a. c. 4. Str. Zidurilor No. 45 în ziua de 2 Iunie a c. 5. Str. Zidurilor No. 49 in ziua de 2 Iunie a. o Licitația se va ține oral la fața locului la fiecare imobil în parte la ora 10 a. m. și in zilele specificate plătind chiar pe loc prețul eșit la licitație. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație se vor conforma din totul Legei Comptabilităței Statului. MOTOARE CROSS LEV] pentru BENZINA, GAZ NATURAL CAZ int C eic. MOTOARE CROSSLEY - DIESEL Mv. ■ ■ •« W «. $ep ilT •• Ewcafeș^, str. p. n a â fo. 2, Telefon 20 | 0 (fostă Academiei) —186 .-O.-©. ft-©.® if* p 3R. q? y\. iDtrept iudeii de instacțiuni Electrice, Calea Victoriei 30 (Pasagiul Maca) Telefon S.£|/317 e f T T |T .CARTER*1 S. A.