Neamul Românesc, iulie 1924 (Anul 19, nr. 144-170)
1924-07-01 / nr. 144
INFORMAȚII Cercul studențesc Gorjan aduce jî pe această cale cele mai viî mulțumiri d-lui C. Demetrescu, șef controlor administrativ al județului Brașov, pentru părinteasca atitutine ce a avut față de Cerc, cu ocazia excursiei din 18 Mai a , la Brașov, când a susținut cheltuelile de masă ale acelei zile donând pe deasupra și suma de 8000 (trei mii) lei pentru fondul de excursii. Studențimea Gorjană, necunoscătoare desinteresatului ei binefăcător, apreciind Înălțimea și însemnătatea gestului, care în aceste vremuri de crud materialism iese cu totul din comun, nu are cuvinte să-l recomande opiniei publice ca pe un frumos precedent creat și demn de a fi urmat. Comisiunea Internațională dunăreană, a încheiat sesiunea sa la Belgrad Viitoarea întrunită va avea loc la Bratislava în luna Noembrie și va trata chestiunea bransitului și chestiunea amortizării Imprumutului ungar cu 3 la sută, contractat pentru lucrările de balisaj la Porțile de Fier. S'a constituit Federația Cercurilor studențești din Oltenia, în vederea unei strânse cooperări și pentru apărarea intereselor studențești. Federația e condusă de un comitet compus din cei cinci președinți ai cercurilor oltene. D. profesor V. Mihăilescu, din Craiova și a trecut la Universitatea din Cluj, doctoratul în litere și filozofie, sdU PARLAMENTUL Ședințele dela 28 iunie Camera In ședințele de Sâmbătă ale Camerei s’a continuat discuția generală la legea învățământului. Afără deci profesor , Iorga, al cărui strălucit discurs îl publicăm în acest număr al ziarului, au mai vorbit dull Spânișteanu și Hang Otto Roth. Acesta din urmă, în numele minorității pe care o reprezintă, a mulțumit cu căldură d-luî prof. M Iorna pentru programul de politică culturală față de minorități pe care l-a schițat In marele său discurs In ședința de noapte au vorbit 3-nîî Gârboviceanu, raportorul legii șî dr Angelescu, ministrul Instrucțiunii. Amândoi s’au mulțumit să răspundă la argumentele cele mai lipsite de seriozitate ale d-lui Bujor și ale altor oratori; în urmfl proectul a fost luat în considerare Ședința a fost consacrată învinuirilor pe care le-a adus d. C. Dissescu Academiei Române în ce privește administrarea averii sale . C. DISSESCU a dezvoltat o lungă Interpelare, cerând în cele din urmă anularea actului de vânzare al averii Vemescra D.ERM. PANGRATI a luat apărarea Academiei, rugând Senatul să respecte Instituțiile Înalte culturale D. COSTACHESCU. în aceiași chestie își exprimă regretul că tribuna parlamentară de acum nu mai este la înălțimea vremurilor de altădată .. MÂRZESCU a răspuns exprimând regretul că d. Dissescu încheie o carieră parlamentară cu o Interpelare care scoboară prestigiul celei mai înalte instituțiuni de cultură și unitate națională. DRISSESCU a replicat violent, refuzând să retragă ceva din cele spuse și anunțând că va reveni cu noi argumente într’o ședință viitoare Senatul trei lupii In [anei ale U Iei B. R. [nail Abuzurile cu revizuirea împroprietăririi. — Plata pământurilor expropriate.—Sfeterisirea apelor In ședința de Sâmbătă a Camerei, d. D. R. Ioanițescu, deputat de Ilfov al partidului naționalist al poporului, a adresat către banca ministerială următoarele trei întrebări : 1) Dacă d. ministru al domeniilor tu crede că felul cum a ordonat ,a se face noua revizuire a împroprietăririlor frauduloase este de natură să aducă cele mai mari perturbări în massa țărănimii-Se comit cele mai mari abuzuri și se ia pământul tocmai acelora cari au drept la împroprietărire, contra cărora se face un act de răzbunare din partea organelor administrative și a adversarilor politici. Mita și frauda sunt în floare și sunt acoperiți tocmai cei fraudulos împroprietăriți. Administratorul de plasă și prefectul nu pot fi imparțiali» ci numai o comisiune de anchetă compusă din magistrați ar putea să execute această revizuire așa fel ca ea să corespundă ideii de dreptate- Cere «suspendarea și numirea unor comisiuni legale. * 2) De ce nu ordonă același domn ministru darea în debit a împroprietăriților cari vor să pitească lotul pentru că li s’a admis contestația ? Cu sistemul acesta s’ar înlătura clasa intermediarilor cari obțin aprobări individuale speculând țărănimea care în inconștiența ei are teamă că fără titlul definitiv de împroprietărire nu poate fi considerată stăpână definitiv pe pământul pe care a fost împroprietărită. * D. D. R. Ioanițescu pune apoi în vedere d-lui ministru Moșoiu, manoperile multor proprietari, în special din jud- Ilfov cari, deși s’a votat legea apelor, care constitue dreptul de proprietate pe toate apele curgătoare inclusiv râul „Mostiștea“, caută să inducă pe săteni în eroare smulgându-le semnături și făcând transacții pentru ca să-și constitue drepturi câștigate. Toate apele și bălțile formate de apele curgătoare ca și de apa Mostiștei sunt ale statului și ale sătenilor mărginași. D. ministru Moșoiu răspunde că legea apelor va fi aplicată iar drepturile sătenilor se vor respecta. D-sa va da ordine circulare în acest sens. „Dacă veacul de aur ar putea deodată să vie așa ca oamenii adormind să se deștepte în secolul de aur, atunci ei ar putea să fie fericiți, în orice caz pentru cinci minute. Dar procesul istoric nu cunoaște sărituri. Progresul se mișcă încet, pas cu pas o cărămidă se așează la un veac odată. In acest mers de melc, azi cu puțin se deosebește de eri, iar mâine va fi ca două picături asămuitor zilei de azi. Omenirea nu va fi în atare, din milioane de cauze, cari stau în afară de voința ei, să-și auzească diniri o lovitură viața, oricât sânge și noroi n-ar scoate din glodul sângeros a tot felul de revoluții. Nu, auzirea, se va face așa de egal, așa de neobservat, încât atunci când totul va părea aurit, nimeni nu va vedea aceasta și nimeni nu se va bucura“. ..Dacă omul din epoca de piatră V ar putea transpune în condițiile in care noi trăim, el n‘ar ști ce să facă de uimire și de entuziasm. Tot le va părea minune și un vis paradisaic. Dar noi din zi Ia zi trăim aceste minuni și dacă le observăm, facem numai ca să protestăm și plângem de lipsa lor de perfecțiune. ..Omul este un astfel de animal — care de ar fi scăpat de toate nevoile și suferințele materiale el ar începe să se plictisească și ar striga : Ce viață este aceasta, dacă n'ai la ce să visezi, de ce să te plângi și pentru ca să lupți. O astfel de viață e egală cu moarteaf .,Esența sufletească a omului nu se schimbă. Și dacă în sensul culturei s-a ridicat nivelul general, la înălțimile adevărate noi n‘am ajuns nici acolo unde câțiva din noi s‘au ridicat acum 1000 de ani. Și dacă mulțimea sa obișnuit să meargă pe două picioare și a învățat azbuciiile și tabla înmulțirei, în esență, ea este tot aceași turmă cum are să și rămâe. Iar Solomonii, Socrații, Tolstoii, Mecinicovii, sunt tot frați între ei și mult mai aproape este Mecinicov de Aristotel, decât de orice tovarăș Ivan sau de burghezul Ivan Ivanovici, contemporanii săi...Până la sfârșitul veacurilor, ori ce vom face, omul va fi acelaș și tot vânătă va fi massa omenească și mereu omenirea va suferi*. T> l DULGHIAN l TO NEAMUL ROMANESC isiinlisi Isin lii Hl ii Grădina de copii vine de la ră 1 nei. Nu vă pasă că sunt comune . „ J! Tî „mlnnnnil. IC,! —. S ! n! n! 1 «v, nî WMrunnTri mai mici și mai mari, mai proaste și mai deștepte, mai sărace și mai bogate , tot ce privește întreținerea școalei Statului dv. puneți în sarcina comunei. Dar să zicem că comuna are așa un gust al ei, să întreție o școală particulară. Lucrul va fi frecvent în centrele minoritare. Vă închipuiți că acea comună va întreținea și școala Statului . Ce iluzie! Școala Statului, lăsată în seama unei comune de minoritari, poate fi considerată ca anulată. Nu poți refuza Germanului sau Ungurului o școală în limba lui pe motivul că e un centru primejdios de propagandă anti-românească. Ar însemna să ne facem de râs pe gratis, căci oricine ar putea zice : Ce ne trebuie lucru e România dacă se teme că se va dărâma dintr’atâta lucru! Este în lege un articol care obligă pe cei ce au pierdut cunoștința limbii române să-și dea copiii în școlile de limbă română. E vorba, desigur, de Secui și de Rutenii de peste Prut Eu cred că se face o greșeală, căci nu prin muștruluială se readuce un om la cultura strămoșească. Arată-i întâiu, în limba pe care o înțelege astăzi, că sufletul nației trăiește viu în limba strămoșească, și fii sigur că el se va întoarce la dânsa. In felul aceste na cerem sufletul nimănui, dar orice suflet ni s’a furat îl aducem înapoi la nația noastră. (Aplauze). ȘCOALA CONFESIONALA Să examinăm acum problema școalei confesionale. Dacă plecăm de la societatea care este, de la nevoile ei, de la ce se găsește în sufletul ei, trebuie să lăsăm satul să-și aleagă și forma în care vrea să primească acel învățământ care-i convine mai bine. Dacă el vrea școală confesională, de ce să nu i-o dai î De ce vă lăsați câștigați de un număr de învățători cari fac foarte rău că se pun în opoziție cu o clasa preoțească care a menținut secole întregi existența poporului românesc (Aplauze). Ce pagubă ne poate aduce învățătorul recomandat de biserică ? Dv. n’aveți decât să-i cereți lui tot ce cereți de la toți ceilalți învățători. Dar dacă, pe deasupra, el mai aduce un suflet și o tradiție, credeți că aceasta e spre paguba țării ? (Aplauze). Singura dv. grijă trebuie să fie ca școala confesională să fie a Bisericii închinate nației, iar nu a Bisericii în luptă cu altă Biserică. (Aplauze). Cum credeți da.că în fața preotului săsesc de pildă — unul din cele mai inalte exemplare de umanitate din această țară, capabil, după studii superioare, să se închidă între țărani, în stare să facă ceia ce face un profesor universitar bun de la noi — cum credeți că în fața acestui om puteți aduce un tinerel oarecare neavând decât certificatul lui pedagogic în buzunar și nici o legătură cu oamenii între cari e pus să lucreze și cu trecutul lor . Dă-i satului dreptul să-și aleagă el singur învățătorul dintre copiii lui, și dumneata dă-i numai pregătirea pe care o crezi necesară atingerii scopului dumitale. Și renunțați, pentru Dumnezeu, la marea greșeală de a scoate la pensie pe învățător numai pentru că are 60 de ani, — cum faceți de altfel și în învățământul superior, ceia ce e o adevărată rușine pentru școala românească. Am văzut în Germania profesori orbi și paralitici duși în căruță la școală ca să-și ție cursul lor la care tineretul alerga plin de respect, de convingere și de entuziasm. Renunțați la asemenea nesocotite dispoziții, menite numai să scoată deasupra, făcând-o stăpână, fabricația pedagogică laică, jună, formală, nulă! (Mare ilaritate : aplauze puternice). SITUAȚIA ȘCOLILOR MINORITARE Mai rămâne această ultimă problemă : a școlilor minoritare. Domnilor, minoritățile sunt respectabile pentru două motive : întâia, pentru că așa au stabilit tratatele , al doilea pentru că aceasta e în firea lucrurilor. Evident că omul care din generație în generație a muncit pe pământul țării are un drept asupra acestei țări. Dar nu vomu zice că rolul Statului român e acela de a reprezintă numai interesele poporului român. Poporul, prin trecutul lui, își capătă el, ca popor, acest drept; iar Statul are datoria de a fi drept față de toți cetățenii lui. Și, la urma urmei, n’avem nici un motiv să facem răspunzător, de pildă, pe Ungurul din Ardeal de ceia ce spune sau face Ungarul de la Buda. Pe terenul cultural, ca și pe celelalte terenuri, singura politică bună față de minorități este politica de colaborare. Și iată ce am de spus asupra acestui lucru. Dacă noi avem azi un loc în istoria civilizației, este pentru că tot ce ne-a venit — fie din Apus, fie din Răsărit — am confundat în adâncul primitor și creator al sufletului nostru național, creând astfel o civilizație, care e cu atât mai mult a noastră, cu cât s’au topit în ea mai multe elemente străine. Aceasta este, cel puțin, concepția mea. Peste câțiva ani, ea va fi și a dv., domnule ministru, va fi concepția oricui va guverna în această țară. Și va fi un singur regret: că ea nu s’a impus mai de mult. S’au creat nemulțumiri care ar fi putut fi evitate și s’au înlăturat concursuri care ar fi putut fi câștigate, încheind, vă spun, domnule ministru, contrar obiceiului declarațiilor de partid: Să dea Dumnezeu să facem cândva ceva mai bun decât această lege, (Aplauze prelungite). Continuase din pag. I posatul Pestalozzi, un rousseau-ist song-mental care-și închipuia că se poate fabrica o mamă comună masculină după ce ai luat copiii de la mama lor feminină naturală. (Ilaritate). Se întâmplă însă că copilul are o minte foarte isteață și pune întrebări cu totul neașteptate, la care cere răspuns. Iar cine conduce grădina de copii și le explică tăierea lemnelor printr-o onomatopee ca aceasta: „Hârțai, hârțai, hârțai — craxi" — am auzit eu însumi! —, nu știu ce răspuns ar fi putut da fetiței orfane care, auzind pe copiii mei că-mi zic. ..tată“, m’a întrebat de ce n’ar avea și ea un tată. Cu acest „hârțaihârțai“ s’a încercat în școlile ungurești să se facă lucruri care s’au dovedit imposibile și primejdioase. Și dv. vreți grădini de copii la țară . Cum o să trimeteți în ele pe copiii cari până la o anumită vrâstă umblă numai într’o cămășuță pe care de cele mai multe ori o poartă, fără s’o schimbe, un sezon întreg . De ce vreți să introduceți la țară jucării de oraș, jucării sentimentale din secolul păpușilor. ȘCOALA PRIMARA PROPRIU ZISA După ce s’a isprăvit cu grădina de copii, ziceți: De-acum înnainte, timp de patru ani copilul vată un ciclu de cunoștinți generale. Am învățat și eu la școala primară; cunosc programul și știu ce sunt aceste „cunoștinți generale“ care se învață cu tortură, sunt, de pildă, numele tuturor copiilor lui Iacob, capitalele tuturor Statelor nemțești, numărul kilometrilor de pământ românesc, — toate lucruri care nu atrag pe copil și nu conving pe tată că școala e bună la ceva, pe acel tată care neavând vite și neputând recurge la mașini ca marea proprietate, își scoate toată șatra lui pe câmp ca să-și lucreze ogorul. Veți obiecta, desigur, că puneți după aceasta trei ani în cari se învață lucruri utile. Eu cred că ar fi mai bine să se înceapă cu ele, căci ele atrag și pe părinți și pe copii. Trebuie să țineți seamă că copiii nu sunt abstracți, ci tote concreți și înrădăcinați; ei sunt produsul numai a doi indivizi, ci, în același timp, ai unei anume atmosfere, care influențează asupra lor cu mult înnainte de a se naște. Trebuie ca părintele să vadă de la început că copilul lui a învățat la școală lucruri nouă și folositoare, iar când indirect, părintele însuși va fi învățat prin copil, atunci te bagă el pe d-ta la închisoare dacă nu-i primești copiii la școală! DE UNDE VIN GREȘELILE? Dacă în loc să porniți de sus, de la forma în care se găsește cristalizat Statul astăzi, ați fi pornit de jos, dela realitatea vie, a satelor, vați fi zis așa. Trebuie să ținem seamă de ce este, ce poate și ce vrea satul românesc, să pun în lege ce vine dela el la mine ca cerere, ca dorință, nu ce merge de la mine la fel ca poruncă. Și în loc de aceasta, dv. faceți marea greșală de a face din școală un instrument tipic menit să transmită cunoștinți tipice unui copil care nu-i tipic. Trebuie să se înțeleagă pe de o parte că fiecare sat e nevoie să aibă o școală așa cum o cer necesitățile lui. Să nu-și închipuie nimeni că satul nostru e o îngrămădire de case ca în Apus, în mjlocul cărora pui școala și ai isprăvit. Nu e satul nostru se înșiră, și se deșiră, și se răsfiră pe o mare suprafață, iar școala lui trebuie să fie potrivită acestei așezări. Pe de altă parte trebuie să creșteți veniturile învățătorilor, ca ei să poată ajunge fruntașii satelor. Numai așa se va putea impune învățătorul în sat, căci satul nostru nu se acună niciodată la un calic, își aduce aminte doar oricine că slujbașii din vechea administrație românească impuneau mai ales prin prestigiul pe care 11-1 dădea bogăția și pompa lor. Cum apărați dv. prestigiul învățătorului? Făcând din el, afară de un om calic, un adevărat suspect prin înșirarea în lege a tuturor păcatelor pe care le poate face. Rău faceți. Și v-aș mai da un sfat: să nu credeți prea mult în diplomă. Astăzi, când o furtună revoltătoare a intrat în toate domeniile, ce-i o diplomă luată la un examen a cărui materie zboară din capul candidatului chiar de a doua zi ? Nu o diplomă, ci un suflet i se cere învățătorului Iar dv. căutați pe toate căile să-i stricați acest suflet. Căci după ce învățătorul își isprăvește anul mai bine sau mai rău, dv. îl depărtați pe vară de cărțile, de gospodăria, de nevasta, de satul lui, ca să-l trimeteți îndată la cine știe ce pedagog care-i va țîșni la urechile cele mai noui mofturi pedagogice. Țin și eu cursuri de vară la Văleni, și venerau la ele în fiecare an, ne trimeși de nimeni, atâția învățători. Acum nu mai vin, pentru că d. minstru i-a obligat să se ducă la rîșnița d-sale. (Ilaritate). Lasă-l, domnule ministru, pe învățător acasă, să-și vadă de nevoile lui și să citească ce-i place, căci numai din lucrul făcut cu plăcere rămâne ceva. Și credeți-mă că orice om cu cultură ,cu dragoste de școală nereținut de nevoile unei familii, e capabil, în anumite condițiuni, să înlocuiască pe învățător până la venirea lui. Pe acești oameni să-i cultivi, domnule ministru, și să nu uit niciodată că o școală nu se creiază decât pornind de la bietele nevoi omenești. ÎNTREȚINEREA școalei In rezolvirea celei de-a doua problemă, concepția dv. e admirabilă , dați școala pe mâna comu Acțiunea partidului nostru , țară întrunirea la Spineni cu Duminică 22 Iunie, a avut loc la Spineni o mare întrunire publică. Au luat parte, din Slatina următorii fruntași ai partidului: C. Ștefănescu-Zănoagă, șeful partidului, Gh. Petri, Paraschiv Rădulescu, colonelul Traian Stoica, Gh. Stavri, Zenobie Voiculescu, Mihail Comăneanu, C. Preda, avocat Demetrescu și alții, întrunirea s-a ținut la casele d-lui Aluneanu șeful organizației Spineni. Au luat parte câteva sute de săteni din comună cum și comitetele formate din fruntașii satelor vecine, nu au lipsit nici învățătorii și preoții.D. C. STEFANESCU-ZANOAGA a expus programul partidului nationalist al poporului, dând explicațiuni asupra tuturor punctelor prevăzute în program. D. GH. PETRI, avocat, își exprimă convingerea că numai un guvern condus de marele cărturar d. profesor N. Iorga și de energicul C. Argetoianu, va putea îmbunătăți viaț satelor și a orașelor, deoarece ambii sunt hotărâți ca să facă orice sacrificii de munca, cinstea și competența lor pentru întronarea muncii, cinstei și legalității obștești. D. COLONEL TRAIAN STOICA spune că pentru prima dată a intrat în viața politică în partidul naționalist al poporului, partid de ordine, partide de oameni serioși și cinstiți oameni de cuvânt, cari nu făgăduiesc ceia ce nu pot îndeplini, dar și oameni de acțiune. D. ZENOBIE VOICULESCU, farmacist, critică guvernarea partidului liberal, care a făgăduit mult dar care nu a realizat nimic din cele făgăduite. Domnia sa își exprimă convingerea că guvernarea nefastă a partidului flmbral e terminată și că d. N Iorga va fi chemat să conducă destinele țării. D. PARASCHIV RADULESCU, arată activitatea d-lui profesor N Iorga pentru ridicarea culturală a satelor și orașelor. Insistă asupra acivităței depusă peste Carpați a d-lui N. Iorga având drept rezultat deșteptarea și păstrarea conștiinței naționale a poporului român datorită căreia s’a putut realiza idealul național al neamului românesc. Dovedește că datorită memoriul, prezentat regelui la Iași în 1917, guvernul liberal a prezentat legea exproprierii. Termină îndemnând pe săteni a pura recunoștință celor mai mari patrioți pe care i-a avut neamul nostru. Mihail Cogălniceanu sfetnicul credincios al lui Cuza și profesor N. Iorga sfetnicul cinstit al M. S. Regelui Ferdinand, și a-i da sprijinul celui din urmă ca munca, cinstea și priceperea lui să poată fi pusă în serviciul țării și neamului. întrunirea din Filiași Dela corespondentul nostru particular Craiova. — D-nii Constantinescu, Georgescu, Preotul Amzulescu, Petrică Amzulescu, Gornescu, Căpruciu, Firescu și Conea, din cari în ziua de 23 Iunie a. c.» întruniri cu locuitorii din această comună, și cu delegați din comunele Fratoștița-Răcari și Țânțăreni. In acest scop au fost imitați fruntașii organizațiunei din Dolj, care în ziua de 23 Iunie a. c., în frunte cu d-nii Virgil Potârcă, G. Șaban-Făgețel, Colonel Măicănescu, Dinică Demetriad, M. Constantinescu, N. Iliescu și Mișu Paveliu s-au prezentat în comuna Filiași în casele lui Constantin Cornescu, unde se găseau adunați locuitorii din această comună și din comunele învecinate. Seria cuvântărilor o deschide d-l Virgil Potârcă. D-sa arată cum a luat naștere noul partid „Naționalist al Poporului"* de sub conducerea d-nilor Iorga și Argetoianu, care este rostul lui și ce trebue să se aștepte populația rurală de la el, în opoziție cu profeisiile partidului liberal care venind la putere a promis totul și nu a satisfăcut nimic. Arată că în programul noului partid stă scrisă îndreptarea legei agrare în aplicarea ei și posibilitatea de vânzare liberă a tuturor produselor agricole. Termină exprimându-și nădejdea că sătenii cari l-au cunoscut în alte vremuri, încrezători în cele săvârșite de reprezentanții lor în Parlamentul trecut, le vor arăta încrederea și în noul partid în ziua când ceasul va bate. Dă apoi cuvântul d-lui Fănică Constantinescu, care arată că partidul liberal a venit la câimă prin intrigi, s'a ales prin abuzuri și fraudă, a înșelat toate nădejdile și continuă a guverna prin tiranie comițând zilnic tot felul de fapte, arbitrare. Situația de astăzi nu poate dura mai mult, și sătenii cari au fost înșelați în nădejdiile lor vor ști să-și facă datoria. D. Șolban Făgețel arată că vaia război au fost trimiși goi și nearmați, în timpul războiului au fost ținuți nehrănițî și în ziua când s'a hotărât să li se dea pământ, ,cel care a fost alături de Rege, și l-a sfătuit mai mult a fost d-l Nicolae Iorga. Tot d-l Nicolae Iorga este omul care în timpul războiului a scris „Neamul Românesc“ și îmbărbăta pe cei ce luptau în tranșee, cu accente calde și patriotice. Tot d-sa în fine s'a hotărât să lupte astăzi în fruntea noului Partid Naționalist al Poporului,, ca să îndrepte din relele trecutului și după cum într’o viață întreagă de muncă și de cinste nu s'a dezis, sătenii să fie încredințați, că și pe viitor va ști să-și respecte cuvântul. D. Șaban Făgețel arată că răul de care suferă această țară este lipsa de cinste în administrație, și lipsa de dreptate ori de câte ori cei mici și nevoiași se găsesc în conflict cu mai marii lor. Că dacă aceste două teme ,iuri de guvernământ, cinstea și dreptatea, ar fi întronate, țara ar merge bine. Singurul om cu toată autoritatea morală în străinătate și înăuntru, spre a întrona aceste două mari principii nu poate să fie decât profesorul Nicolae Iorga, care și-a făcut un Crez de a le aduce la îndeplinire, care a refuzat până astăzi orice ofertă i se făcea pentru demnități și onoruri, numai și numai pentru hotărârea ce deja luase și la care ține mai mult decât toți. Dacă vreunul din cei caii se găsesc astăzi în jurul său s'ar abate de la principiul muncei și al cinstei, cel dintâi care nu l-ar ierta ar fi profesorul N. Iorga. De aceia ,să-l urmeze toți cu încredere, că odată cu venirea sa în fruntea trebilor publice va fi întronat regimul cinstei și al dreptăței. D. Mitiță Constantinescu spune că deși n'a făcut politică, s'a înscris în Partidul „Naționalist al Poporului“, fiind,că aicea a găsit îndeplinirea idealurilor sale. D. Nae Iliescu avocat, arată că Partidul Liberal și-a călcat cuvântul, n'a ridicat valuta, a furat cerealele, a furat urnele, a pus biruri grele, n'a aplicat cum trebue reforma agrară și în vreme ce ei comit toate aceste blestemății, un om, dincolo peste hotare Nicolae Iorga, reprezintă cu demnitate țara în Polonia făcând să răsune cuvântul lui de român pentru demnitatea țarei. D. Mișu Paveliu. arată că toți câți au fost în Partidul Poporului sunt strânși uniți între ei, și laolaltă cu cei din partidul „Naționalist-Democrat“ în noul partid „Naționalist al Poporului“. D. Paveliu spune că va M) continua să fie acelaș ca în trecut, omul de sacrificiu al locuitorilor dîn plasa Filiași cari au găsit în el nu numai pe prietenul și pe susținătorul lor în toate ocaziile, dar mai mult un frate care nu i-a părăsit niciodată. D-l Potârcă închee seria discursurilor recomandând asistenței să se răspândească în liniște și încredințând-o că d-sa personal a rămas acelaș ca în trecut veșnic alături de ei și de cauza lor. fiofificare Domnule Ministru de Finanțe Loco Subsemnatul pierzând titlurile de rentă 5 la sută 1920 blocate cu No. 225646 în valoare de 500 lei, cu No. 256482/85 în valoare de 1000 lei și cu No. 120901 în valoare de lei 5000 precum și cupoanele dela Noembrie 1924 înainte spre 1930 de clar că fac o punere atât la plata lor cât și la cupoanele lor declarându-le de nule și de nul efect în mâinele oricărei persoane s-ar găsi. Tot odată fac alegere de domiciliu în București str. Traian No 168 , Căpitan Paraschivescu GREFA TRIB. FALCIU EXTRAS D, Alecu Roman domiciliat In comuna Palmești județul Fălciu cu petiția înreg. la No. 1285 din 924 a intentat acțiune de divorț contra soției sale Maria A. Roman dornici, dată in com. Palmești și cere desfacerea căsătoriei pentru motive determinate. Din această căsătorie au rezultat 4 copii: Toader de 19 ani( Vasile 14 ani, Ion 10 ani și Ileana 17 ani. Avere soția posedă, 5 hectare foc arabil situat pe moșia Ghermănești jud. Fălciu ,Furnicoasa“. Acest extract se va publica prin „Neamul Românesc“ conf. art. 28? c. civ. modificat Grefier, Nedescifrabil Dosar No. 2931 din 024 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Dumitru S. Curcuriu, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de ,,Curcuriu“ în acela de Poenaru spre a se numi Dumitru s. Poenaru. D. Constantin S. Curcuriu, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Curcuriu în acela de Poenaru, spre a se numi Constantin S. Poenaru. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițîune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Asistent universitar Consultații chirurgicale și sifilis 7—8 p. m. Ievardul Lascar Catargiu No. 22 bis (Intrarea prin Str. Brutari) T "DT"^ T3 X. IX .JU. Industria Români de Petrol Societate Anonimă Strada Lascar Catargiu No. 17 Se aduce la cunoștința d-Ior acționari ai Societăței »Industria Română de Petrol** că adunarea generală ordinară din 27 Iunie a. c. a hotărât plata unui dividend net de acțiune după scăderea impositului legal, de lei 62,50 la acțiunile din prima emisiune și lei 55,— la acțiunile din emisiunea I l-a. Plata se face începând de îndată, la cassa Societății din str. Lascăr Catargiu No. 17, în toate* zilele de lucru Intre orele 9—12 a. m. Se vor prezenta cupoanele No. 3/1923 de la titlurile definitive Em. la și acțiunile provizorii din Em. I la contra cărora se vor elibera cuceeași ocazie și titlurile definitive Em. Ila. S3s CRITEIT 91 MOTOARE CROSSLEY IN DEPOZIT pentru enzină, Gaz Natural, GAZ SARAC etc. MOTOARE CROSSLEY — DIESEL Și mașini pentru exploatări forestiere din Fabricile -JOHN MNGDGWALL et. Comp. SONS JOHNSTONE near GLASGOW S. A. București, Str. R. Poincare No. 2, (fosta Academiei) Tel 20,0 |