Neamul Românesc, iulie 1924 (Anul 19, nr. 144-170)
1924-07-22 / nr. 162
Al oui e Cernăutul?luiÉl Impresia cu care vin de la Cernăuți, e că nu exista in toată România un oraș mai străin de nația românească decit acesta. Nu numai că Rominii sînt covirșiți de o populație de altă obirșie, care, dacă e loaiala, merită orice afară de sacrificiul drepturilor noastre și de abdicarea de la situația ce ni revine, nu numai că populația aceasta a fost crescută supt ochii autorităților noastre de toate scursurile țerilor vecine, nu numai că s'a îngăduit ca averea imobilă să treacă in stăpinirea tuturor aventurierilor, cari niciodată nu se vor apropia de noi, dar nici un interes nu s’a îndreptat asupra acelor Romîni băștinași, cu cari, și nu cu funcționarii trecători, putem întemeia acolo rostul românesc. Suburbiile sînt lăsate părăsirii. Colonișuri de-ale celorlalți se fac in voie în coastele lor. Biruri nesocotite îi lovesc pentru o vita pe care o au pe lingă casă, pentru cinele care-i apără. Oamenii se simt străini în țara lor, scăzuți și desprețuiți. . Au în ei o comoară de trecut și o comoară de suflet. Cine și-o ține în samă ? Cine se mîndrește cu ea ? Un biet Museu prăfuit zace uitat de toată lumea, creat și condus de Austrieci, iar Rutenii fac cu zgomot exposiția unei arte care nu e a lor. Nu exageres nimic. Din vina tuturor partidelor, din vina societății înseși, aceasta e situația. Și atunci întreb:at cui e Cernăuțul? N. IORGA Lumea din afară " Diversitatea de păreri dintre d. iitulescu și d. Vintilă Brătianu primitoare la atitudinea de adoptat cu prilejul conferință de la Londra, dovedește încă odată lipsa unei Unii unitare și adecvată împrejurărilor în raporturile noastre externe. Această lipsa cât și neputința — j să sperăm temporară . In care ne găsim de-a stabili un criteriu fix în relațiunile noastre cu lumea din Afară se datorește în primul rând unei tendințe specifice nouă de a nu ne da luminos seama de toată importanța ce-o au legăturile și cunoașterea reciprocă cu celelalte State Această indiferență culminează câteodată în închipuirea unei superiorități din partea noastră și într-o dezestuimare a calităților reale a Celorlalte popoare. Evident că o asemenea înc'inare pare-și găsește tălmăcirea în condițiunile diavostării noastre istorice, păgubitoare în trecut este azi deadreptul primejdioasă. Și iarăși evident este că rolul partidelor politice ar fi fost de-a o combate. Cu toate deosebirile fundamentale a partidelor din opoziție, între puținele lor puncte comune pare a intra această preocupare a cunoașterii cât mai adânci a ceiace se petrece peste hotare și mai ales a căutării de a se face cunoscut explică și justifică prefacerile și măsurile de stat de la noi din casă. Hotărât contra unei asemenea griji stă partidul de la cârmă- In toate prilejurile de atât de mare însemnătate ce-au precedat imediat războiul cât și acele ce l-au succedat, conducătorii lui au ignorat și evenimentele ce se pregăteau și starea de spirit în care urma să se statornicească o nouă orânduire. Iar în ceia ce privește putința pe care ar fi avut-o de-a ne cunoaște lumea din afară, din partea partidului liberal, care va purta partea răsprunderii conducerii țării în aceste vremuri, nu s‘a dat cea mai mică oboseală Indiferență cu atât mai vinovată cu cât anumite măsuri ce se justifică printr-o adâncă nevoe, pot părea superficial cercetate și din afară văzute ca rezultatul unei slăbiri a autorității guvernatoare și ca produsul unei mentalități de total dispreț pentru ideile de drept și de respect al legilor. Astfel, peste hotare, o imagină cu totul falsă și deformată tinde a se acredita ca cea reală despre stările de fapt și structura psihică națională. Ne înfățișem astfel azi în fața tribunalului lumii din afară, a cărui importantă nu o mai putem tăgădui din clipa în care ne ducem dinaintea lui, cu toată povara legiuirilor de pe urmă, cari fără a aduce nici un folos țării precizează un ostracism arhaic împotriva tuturor energiilor ce ne-ar fi putut ajuta la valorificarea bogățiilor noastre, cu toată greutatea măsurior moratorii luate pentru proteguirea unor interese particulare și mai ales cu lipsa de pregătire a opiniunii mondiale pentru sacrificiile și pentru importanța luată în cauza comună și aceasta în momentul când dezbăunările — reduse și ele — urmează a se fixa pentru totdeauna.Prorociri nu se pot face, dar probabilitatea rațional există, că în asemenea condițiuni, cu tot talentul și calda comunicativitate a reprezentantului nostru, întemeiatele noastre cereri să nu capete satisfacție deplină. Motiv deci de-a întări credința că nu putem aștepta nimic de la alții și că nu avem cauză de-a lega prietenie Și astfel se sapă mai adânc o izolare după care și-n trecut și-n prezent am avut atâta de suferit Și lucrul cel mai trist, că atât un insucces momentan cât și consecințele lui mai îndepărtate, în analiză mai minuțioasă se văd a nu ne fi datorite decât nouă înșine și concepțiunii stranii de egotism național care se pune proptă curentului de interdependențăDacă însă printre însușirile de rezistență ale neamului se numără și aceia că din tot răul un bine este de netăgăduit, că mai târziu, dar totuși sigur ne vom îndrepta către acea directivă politica în care preocuparea de lumea din afară nu ar mai fi asvârlită pe ultimul plan,— numai atunci resentimentele noastre ar fi justificate dacă sunt puține probabilități ca ele în asemenea noi condițiuni să fie prilejuite. O asemenea îmbunătățire a vieții noastre de stat ca și altele nu mai poate fi așteptată însă de la actualul guvern și de la partidul din care se numără: R. PATRULIUS * distractivi Pe când d. N Titulescu, ministrul țărei in Anglia, apără la conferința din Londra Interesele României — la București pacienți aberației colective, de care am vorbit deunăzi, sl amestecă cu o rară lipsă de cuviință în tripotalele lor politice-D. Averescu are un record, pe care nu i-l va disputa nimeni, a făcut bazele tuturor, — și toți i-au întors spatele. Naționali, țărăniști, progresiști pe toți i-a poftit la cinstea de-a fi prezidați de d-sa și catalogați de d- Ținecat. Când a văzut ce întâmpinare află in țară, a nădăjduit o comandită în strainitate. Combinația de la Roma a eșuat in mod lamentabil. Și-a amintit atunci de Gurbănești, — și s-a oferit vechil pentru o locotenentă liberală după retragerea d-lui Brătianu. Dar guvernul, prin oficiosul său, îi arată, — ceea ce ‘i-au arătat toți la câți s‘a adresat. Și acum, ca o ultimă resursă, se agață de d- Titulescu pe care, cu deja sine putere, îl declară înscris la mexicani. Procedeul se califică singur. Cât despre zelul cu care se pretează acestui grosier mahalagism politic, ziarul despre carie se spune că are „șefuri“ pentru toate partidele ne amuză i deajuns, spre a putea să protestăm împotrivă-i. Reportajele de gazetă de provincie, strecurate între două șprițuri, sunt distractive în această perioadă de vacanță-. ^ FCOURI Politice Adevărul se întreabă în gândul rai: „Oare de ce și-a convocat d. Averescu în toiul lui Iulie mexicanii din comitet ?“. .„In adevăr, evenimentul e considerabil. Noroc că-l semnalează statul tuturor democrațiilor*. Altminteri, nu ar fi știut nimeni.* *Un domn profesor universitar, care are specialitatea poliloghiilor ilizibile, a ajuns la al 15-lea articol asupra ,,partidelor politice“. Să vedeți că are să tragă peste 31 Diverse La Sofia a apărut de curând o antologie a poeziei bulgare Ia rusește, alcătuită de marele poet rus A. M. Feodorov, care a fost un timp oaspete Capitalei noastre. In această antologie figurează cei mai de seamă reprezentanți ai poeziei bulgare: Slaveikoff, Jinzikoff, Statieff, Stubel, Boteff, Christoff, Iavaroff, etc. In timpul șederii sale la București, poetul A. M. Feodorow a tradus in rusește un mare număr de poezii din G. Coșbuc, P. Cerna, Nichifor Crainic etc... Ministerul Artelor i-ar fi stat un ajutor ca să pregătească o antologie in rusește a poeziei românești. Cititi In pag. II; Hal-li L baül b Dun ULTIMA ORA Ml din pensilia ilaiHid Din Lafayette 20. — Impresia generală a negocierilor din Londra este satisfăcătoare. Proectul franco-belgian pentru ridicarea sechestrului gajurilor, a cărui urmare vă fi restabilirea unității economice a Reichului, prevede două faze diferite. Prima fază: Germania ar vota legile și crea organele de execuție și control prevăzute prin planul Dawes. Bancherii ar procura garanția împrumutului de 800 milioane mărci aur. Autoritățile francobelgiene ar ridica barierile vamale. A doua fază: Germania ar institui în mod definitiv o bancă de emisiune, valoare aur, căile ferate ale Reichului vor remite certificate reprezentând obligațiunile pentru 16 milioane mărci aur, regia căilor ferate franco-belgiane va fi disolvată. In interval de trei luni, acorduri s-ar putea înfăptui. Planul experților va fi pus în vigoare și prima anuitate a plăților germane va începe de la data constituirei companiei germane de căi ferate. Miriștii 11—24 iulie 1917 - 1920 11—24 Iulie Se împlinesc șapte ani, de când s’a săvârșit bătălia de la Mărăști, memorabila sforțare eroică a trupelor noastre, cari au marcat in istoria tragică a războiului nostru singura sforțare ofensivă organizată după metodele marilor bătălii europene. După rușinoasele înfrângeri suferite de o armata, care nu în acest fel trebuia răsplătită pentru generoasa insângerare, in care din nou si-a scăldat vitejia strămoșească, s'a petrecut în inimele luptătorilor covârșite de obșteasca îndurerare, acel mare reviriment sufletesc, care însemna : dorința aprinsă a unei victorii naționale, reclăditoare a prestigiului țărei noastre și tuturor nădejdilor neamului! Și in negurile dimineței de 11124 Iulie 1917 — când zeci de mii de piepturi românești au rupt rețelele germane, în vigurosul avânt semănător de groază și de moarte — dușmanul ce nu sta tn fațăi acel popor organizat și educat militărește tn seculara doctrină a dreptului forței, a recunoscut pentru întâia oară admirabila vitalitate și neperitoarea conștiință a rasei noastre. Dar, la ce a folosit acel mare și sângeros sacrificu al nației luptătoare? înfrângerea germană de la Mărăști n'a schimbat nimic din situația țărișoarei noastre, eroica insulă bătută din toate părțile de valurile dușmane. Și marele apostol al neamului, singurul om politic care păstrase neclintit contactul cu massele luptătoare din tranșee, scria in fruntea „Neamului Românesc” de atunci, cuvintele de consolare, rupte din hrisovul vechiului cronicar: „Iuțile vremi jigodioase’, prin care trecuse veacuri in urmă țara, și totuși se urcase la faima independenței — pe cari le trăia acum in jalnica atmosferă a durerei generale și pe cari le-am supraviețuit noi generațiile de azi, cărora ni-e dat să bătătorim drumul spinos al consolidarei patriei. Iuțile vremi jigodioase , încă nu știm dacă le-am trecut. Și atunci Mordștii, au toată semnificația lor istorică: învierea eroismului din cenușea țârii prăbușite In 1917 rămâne icoana pururea vie pentru vremurile când i se va cere să se Înalțe iarăși în țara întregită. ȘTEFAN N. TATARESCU m . In cursul acestor săptămâni d. I. Brătianu va prezintă d-lui Jay ministrul Statelor Unite, nume moriu, privitor la faptele care au determinat intervenția Statelor Unite in chestia legei minelor. D. Vintilă Brătianu ministru de finanțe a plecat aseară în străinătate. D-sa s-a prezintat în audientă Regelui, expunându-i tratativele pe care urmează să le înceapă cu reprezentanții finanței franceze și engleze, pentru indicerea unui imprumut. D. Virgil Maristeanu primarul orașului Calafat ar fi numit prefect de Romanaft in locul d-lui Oroveanu demisionat. D. prof. N Iorga desminte a fi dat vre-un interview unei foi evreiești din Vilna. Adevărul este că s'a presintat în acest scop un tânăr evreu — am putea zice copil — care nu știa de cât evreiește și care n'a fost primit. D. Duca, ministru de externe, a fost definitiv însărcinat cu interimatul ministerului de finanțe, până la reîntoarcerea d-lui Vintilă Brătianu din concediu-CHESTIA PALMEI . O conferință a avut loc astăzi la ministerul de Interne, Intre d-nii Richard Franasovici subsecretar de Stat. general Br Ncoveanu, M Berceanu și Temistocle Alexandrescu, delegații primăriei, in vederea rezolvirel chestiune! pâine!, de care se simte mare nevoe In Capitală. Se știe că morarii refuză sa mai vândă brutarilor făină, pe prețurile vechi In consecință brutarii la rândul lor au anunțat primăria că nu mai pot fabrica pâinea pe prețurile actuale Față de această stare de lucrări guvernul a hotărât ca primăria orașului București să găsească o soluție medie, până când Consiliul economic va stabili un nou regim al grâului și firmel pentru toată țara In conferința de astăzi dimineață s'a hotărât ca dela 1 August prețul pâinei să fie 6 lei kgr, pâinea neagră și 9 lei kgr pâinea albă. Demisia guvernului grec Atena, 21. Rador). In urma unei discuțiuni violente asupra politicei guvernului, parlamentul a refuzat încredere guvernului cu 158 contra 131. Guvernul a demisionat. Probabil că noul guvern va fi format de Cafandaris. Primăria orașului Brăila a cerut ministerului de interne, să intervie pe lângă cel de comunicații, ca să oprească încărcarea de făină în stația Brăila. Aceata din cauză că morarii brăileni s-au cartelat și nu mai vor a vinde brutarilor făină pe prețul curent, fapt care a adus lipsa de pâine în orașu Brăila. ilIHl 01 STIH Guvernul român nu admite intervenții străine în administrarea avuției Statului Incidentul dintre guvernul român și Statele Unite, care a făcut obiectul unei lungi discuțiuni tn presa noastră nu este încă lichidat. Informațiuni ce deținem din sursa guvernamentală cea mai autorizată asigură însă că se va aplana. DEMERSUL AMERICAN Asupra chestiunei care a determinat demersul, d-lui Jay ministrul Statelor Unite, pe lângă guvernul român, se dă următoarele explicațiuni: In timpul cât era încă in discuția parlamentului legea minelor, «L Jay a făcut un demers amical pa lângă guvern cerând să se garanteze supușilor Statelor Unite Investiți undre ce le făcuse in exploatările petrolifere. Intrucât guvernul Statelor Unite avea informații dela cei Interesați că noua legislație minieră era egali cu o confiscari deghizată. MODIFICĂRILE INTRODUSE IN LEGE Guvernul nostru în urma demersurilor făcute în aceeași chestie de miniștrii Angliei și Franței a modificat legea. Aceste modificări ar fi satisfăcut pe reprezentanții acelor două state. __ Intervenția reprezentantului american venită în urmă, a părut foarte curioasă guvernului român. Intrucât explicațiile pe care d. Bibescu ministrul român la Washington, le dase guvernului Statelor Unite păreau sa fi risipit orice aprehensiuni intrucât se dăduse asigurări formale, că drepturile câștigate vor fi respectate. CUM EXPLICA GUVERNUL NOUA INTERVENȚIE Ceea ce a determinat îmă ultima intervenție a guvernului american se explică de cercurile guvernamentale în modul următor : Pentru a se amâna plata datoriilor pe cari statul român le-a contractat în Statele Unite americanii ar vroi să li se acorde unele avantajii speciale în ce privește exploatarea terenurilor petrolifere ale statului. Se vorbește chiar in acest scop că reprezentanții lui Standard Oil, nu ar fi străini de aceste intervențiuni. Ori, guvernul român a făcut cunoscut că plata acestor datorii nu se poate face de îndată, ci că este foarte dispus să facă un aranjament pe un termen mai lung de ani pentru achitarea lor- RĂSPUNS CATEGORIC Cât despre exploatarea terenurilor petrolifere* s-a făcut cunoscut că România bazată pe temeiul suveranităței naționale nu înțelege amestecul vreunei puteri străine asupra modului cum își administrează patrimoniile sale« Acest lucru a fost comunicat d-lui Jay ministrul Statelor Unite la București» de către d-nii Brătianu și Duca* # Discuția asupra acestei importante chestiuni, va fi reluată în cursul acestei săptămâni, când d. Jayt va primi nouile instrucțiuni transmise de guvernul american. ORELE 12 Lucrările conferinței de la Lowers țțiistic* sc» Sancțiunilor. Prep- Ű Ostfild IOturilor tratatului:« acorduri asupra:*s^.S Presa franceză speră intr’un compromis general Dacă Germania nu se ține de vorbă Londra 21 (Rador). — Lucrările conferinței de la Londra au progresat în mod vădit. Prima comisiune a acceptat in unanimitate acordul privitor la chestiunea neindeplinirei îndatoririlor germane și la chestiunea sancțiunilor. Protocolul prevede, în mod formal, că se pot lua sancțiuni izolate cu condiția de a salvgarda gajurile speciale ale împrumutului de 800 milioane mărci aur ce se acordă Germaniei. Protocolul rezervă toate drepturile ce decurg din tratatul de la Versailles pentru puterile aliate. Comisiunea reparațiunilor,inaime de a constata neîndeplinirea îndatoririlor germane, va cere avizul, cu caracter pur consultativ, al agentului plăților și al reprezentantului creditorilor, aceasta atâta timp cât suma imprumutului nu va fi complect achsde Germania. Chestia gajurilor Londra., 21. (Rador). — Subcomisiunea din comisiunea a doua n a ocupat ori cu chestiunea gajurilor. In cursul discuțiilor s-a ajuns la o apropiere a vederilor franco-belgiene și engleze. Subcomitetul a hotărât în principiu, ca imediat ce Reichul va vota legile necesare pentru aplicarea planului Dawes, autoritățile franco-belgiene vor transmite uni comitet însărcinat de a determina veniturile perceputei cari vor fi trecute în contul primei anuitări a Germaniei, după cum prevede raportul Dawes. Atribuțiile comisiei raparații Londra 21 (Rador). Raportul primei comisiuni va fi prezentat Luni conferinței. In anii generale acest raport prevede că comisiunea reparațiunilor complectată cu un delegat american va trebui în caz de neîndeplinire a Îndatoririlor germane să ceară avizul agentului gerat al plăților și al reprezentantului creditorilor împrumutului de 800 milioane mărci aur i se acordă o prioritate absolută. In caz dacă garanțiile vor fi găsite de creditori ca insuficiente, conferința va determina garanții complimentare Ce spun ziarele franceze Paris 21 (Rador). Ziarele consideră în general că dacă acordul realizat la Londra nu este perfect, totuși el nu amenință libertatea de acțiune a Franței și menține intact tratatul de la Versailles precum și drepturile țisuÂțirii reparațiunilor. “Le Matin“ arată că acordul relizat de prima comisiune se bazează pe motive bune și că e de sperat că șefii delegațiilor nu-l vor modifica,—i .,Petit Parisien" scrie că delegații de la Londra au dreptul să fie satisfăcuți, căci au contribuit in mod energic la succesul conferinței. De data aceasta s'a ținut cont intr'o mai largă măsură de preocupările Franței.— „Petit Journal” scrie că dacă ședința plenară ratifică acordul, atunci se va fi depășit momentul cel mai greu al negocierilor. ,,Ere Nouvelle” așteaptă cu încredere deciziunile celorlalte comisiuni. „Homme Libre“ scrie că începuturile conferinței sunt de bun augur pentru rezultatele ei. „Liberte“ consideră că conferința de la Londra a pășit pe calea unui compromis general. „Soir“ exprimă aceiași părere lăudând pe experți că au căutat o înțelegere posibilă însuflețiți de bună voință un loc de a-și pierde timpul cu dispute sterile, voința Franței, aceasta se va întâmpla numai în cazul dacă i s-ar cere Franței prea multe sacrificii. Paris 21 (Radoi). — „Soir" se felicită de textul transacțional adoptat de prima comisiune, care a dovedit că toți delegații sunt animați de un spirit concunut. Ziarul observă că aceasta conferință ar fi adus un rău serviciu păcii dacă participanții nu ar fi fost însuflețiți de voința generală a unei înțelegeri. ..Templ“ arata <KS mulțumită sforțărilor franceze a fost impedicat eșecul conferinței și prăbușirea imediată a planurii Dawes; că Statele Unite s‘tu unii cu puterile aliate; că aliații se angajează în cazul când Gem o I * msi va ind«w»tu* îndatoririle și că la sfârșit vor fi menținute drepturile integrale ce decurg din tratatul de la Versailles pentru fiecare stat. Ziarul „Correspondent Londonien“ crede a ști că în cazul când actuala conferință va reușif atunci va avea loc o conferință miniștrilor de finanțe ai statelor aliate pentru discuta repartizarea vărsămintelor germane în contul datoriilor. „Journal de Debats’’ scrie că din răspunsul ce La dat Anglia Societății Națiunilor privitor la pactul de ajutor mutual reiese, că Anglia nu acceptă astăzi nici o obligațiune de genul acesta și vrea să-și rezeme întreaga libertate de acțiune. Această atitudine a Angliei este cât se poate de remarcabilă tocmai în momentul conferinței de la Londra. Ziarul „Temps‘‘ regretă foarte mult că Anglia a părăsit principiul proclamat în mod solemn cu concursul Angliei de către Societatea Națiunilor în 1922 și care recunoștea că cele mai multe state nu sunt în stare să reducă armamentul fără a primit o garanție suficentă de siguranță Nu ne încurată, scrie ziarul francez să căutăm motivele acestei schimbări, dar toate statele de pe continent ar trebui să mediteze asupra consecințelor de Impresiile primului ministru belgian Londra 21 (Rador). D. Theunis a declarat ziariștilor că decizia primei comisiuni înseamnă un real succes, care este de bun augur pentru rezultatul conferinței. Problema reptasiunilor este gata de a H soluționată. Avem astăzi da atace cu elemente cu totul noui. Toată lumea vrea să sfârșească odată. Franța este decisă de-a avea pacea 9i de-a munci in liniște. DTbemis a recunoscut că se cere Germaniei un minimum absolut. Antanta între puterile aliate este refăcută- Germanii sunt strânși cu ușa și cunosc exact limita răbdărei noastre. umini la Salonic Atena 21. (Rador). Soldații din Salonic au atacat redacțiile a două ziare regaliste, pe motiv că aceste ziare Vor fi atacat pa comandantul lor. Doi redactări sărit pe fereastră pentru a nu scăpa de maltratări. Ambii au suferit răni. Guvernuul a hotărât să ia măsuri severe în contra agresorilor și a destituit pe directorul poliției din Salonic. Incidentele de la Salonic au avut o repercusiune în camieră. Opoziția Va criticat aspru pe ministrul de război atribuindu-i tendințe militariste. Desbaterile au trebuit să fie suspendate din cauza tumul „Intransigeant“ scrie că dacă conta redeschiderea ședinței cerința nu reușește cu toată bună,guvernuul « tf»t PMI și minoritate,