Neamul Românesc, august 1924 (Anul 19, nr. 171-196)

1924-08-02 / nr. 172

România care nu se vede S­ a ținut în cutare oraș din Nordul Europei un congres poștal, la care au fost invitate toate țările pe care le leagă interesul unei zăpezi și sigure comunicații internaționale. Au venit represintanți ai tuturor acelor State, afară de aceia ai vre-o două-trei între care și România. Stăpiniți de grija unor economii salvatoare, ne-am margenit a trimete un me­moriu. Poate dacă nu se cerea un om special, oarecare poli­tician ar fi găsit mijlocul de a i se plăti o călătorie de dis­tracție. Așa însă ne-am scutit de a lua parte la discuții, al căror preț ni s’a părut inferior cheltuelii ce s'ar fi cerut. Orice măsură de economie e bine venită în situația ’n care ne-a adus neprevederea și nesocotința noastră. Dar în asemenea cozuri e o greșală a se economisi banul, oricît e de prețios. Căci nu e vorba numai de a presinta statistice și de a comunica o părere, ci și de altceva. E un prilej de a se vedea și de a se auzi România. Suntem­ așa de rău cunoscuți, o așa de proasta atmos­feră ni-au făcut-o dușmanii de afară, cei d­inauntru și politicianii în turneuri de răsturnare a guvernului, nicit trebuie să primim recunoscători orice incident nu permite a ne valorifica. Să alegem bine pe cine vorbește în numele nostru, se înțelege. Dar a refuza să apărem, aduce și umilința și pagubă. N. IORGA Bilă pisin Armistițiul de vară în care poli­tica se reduce la considerări teore­tice sau la polemici inofensive între ziare este întotdeauna plăcut guver­nelor, mai ales acelora care au mo­tive să se îndoiască de ziua de mâine. Vara nu se fac schimbări de regim și nici campanii de răsturnare. Ast­fel e cel mai prielnic anotimp pentru o politică • •. literară. * Ea se face prin presă. Liberalii au și început o... In răgazul pe care „H acordă isprăvile mânei cri­minale“ care incendiază uzine, de­­șurupează linii ferate — nu cumva aruncă și sinagoge în aer? — zia­rul oficios își ia aere de executor testamentar în măsură a face indis­creții asupra succesiunii așteptată-Partidele de opoziție ar fi niște triști moștenitori, care de­geaba se gândesc la testamentul regimului... Nu doar că acesta ar avea o longe­vitate­­ asigurată prin însă­și func­țiunile lui vitale. Așa cum este — nesuferit tuturora și incapabil de vre un bine — este osândit să du­reze­ — pentru că n'are cine să-i ia locul ! Argumentul e suprem — de ridi­col. Căci așa e de complect falimen­tul guvernărei liberale încât azi ori­cine ar putea să facă mai bine. Ceva mai mult: s-a ajuns după părea cea mai autorizată a celor mai competente personalități la li­mita extremă a experienței făcută cu marele partid liberal. Continua­rea ar fi și mai dezastruoasă. Și mai înaintea oricărei alte preocupări, îndepărtarea acestei guvernări este o necesitate categorică. # Or, adevărul acesta a răsbit și în subconștientul libbral* Și în reali­tate ceea ce le îngrijește pe liberali nu e faptul cert că vor pica în cu­rând, — dar­ cine le va lua locul. Aci e semnul de întrebare neliniș­titor pentru consorțiul de afaceri care a legiferat în timpul din urmă. De un lucru poate să fie sigur gu­vernul , ori­care ar fi situația opo­ziției o campanie genială de răstur­nare îl așteaptă la toamnă. Și nu ca simplă demonstrație... ...................................... *•’••* ECOURI Politice Z­iarele engleze anunță că d. Vin­­tilă Brătianu, ministru de fi­nanțe, a sosit la Londra. Pentru zilele decisive ale confe­rinței d. N. Titulescu s'a asigurat de tutelă. * D­emocrația a triumfat și tn Iugo­slavia anunță un com­rate, fi­indcă și acol s'a format .,um guvern de stânga". ..Stânga" este .. .. dragă excelen­­tului nostru confrate. Poate de a­­ceea susține din când in când inte­resele unei grupări care a guvernat prin... tragere la stânga. * D . Averescu, care după întoarce­rea din Italia se închina in nu­­mele fascismului și al lui Mussolini, sie atacă acum pe față fascismul. Cine i-a pus pe italieni să conso­lideze bonurile cu <f. Vintilă Brătia­­nu și să taie anumite subsidii . ... si „Piatra destinului“ Proectul ce a fost supus nu de mult, dezbaterilor parlamentului en­glez si prin care se cere transfera­­rea in Scoția a unei pietre vechi* xisa ,,piatra destinului", atinge un subiect foarte interesant. Blocul acesta de granit, fără nici o sculptură sau inscripție,­­­ și ca­pabil, totuși, de a ridica discuțiuni politice, _i a fost odinioară, „piatra de încoronare“ a regilor Scoției, scaunul venerat pe care luau loc acești suverani, în mare pompă, pentru a fi investiți cu onoruri re­gale. Dar piatra nu primise această nobilă destinație, de­cât pentru mo­­tivul înaintatei antichități a tra­dițiilor de care era legată și pentru care ea este respectată de veacuri. Și respectul acesta s'a manifestat intr'un mod așa de continuu, in­cot patru mii de ani de istorie nu Lau putut epuiza. Se pot chiar retrasa toate etapele până la această înde­­părtată epocă. Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin — ne afirmă această per­sistentă tradiție — de­cât de piatra care a slujit de aspru căpătâi pa­triarhului Iacob, când el a adormit in câmpia dela Luz și­ a avut recon­fortanta viziune a scării la cer... A­­tunci a făcut, pe acelaș loc, altarul pe care l-a numit Bethel. Toate triburile semite venerează încă locul de unde credința Crucia­ților a smuls piatra ce se dispută astăzi. Și cineva făcea observația, că, dacă guvernul britanic, cuprins de un tardiv scrupul, vrea să o res­­titue, singuri fiii lui Iacob ar fi le­gitim indreptatifi să o reclame. Un eșec prin­ Hot Senatul amână legea amnistiei In absenta d-lui Herriot. care se alla la Londra, politica sa Internă a suferit un eșec înaintea Senatului francez In adevăr o telegramă primită i seară din Paris anunță că in urma propunere­ făcută de comisiunea de legislație­ care socotește că e ne­voie de un studiu lung și amănun­țit al procetului de amnistie. Se­catul până la terminarea acestui Mudiu. a adoptat un proect hotă­rând prorogarea exercitării grație­rilor cu efect amnistiat până­ la 1 Ianuarie 1929 Asta înseamnă suspendarea pro­ actului de amnistie și erectetor Iul. votat de Camera franceză In mij­­locul tumultului, violentelor și incă­­rărilor dintre cele două extreme ale Adunăre! In afară de manifestația contra d-lor Calleaux și Malvy beneficiari ai amnistiei, foști condamnați ai înal­tei curți — care se constitue din membrii Senatului. — Senatul a fă­cut și o demonstrație contra d-lui Herriot, căci amnistia a fost unul din punctele cardinale ale progra­mului său intern Evident, votul acesta nu poate a­­vea nici o înrâurire imediată asu­pra situației cabinetului, dar fără un real succes la Londra guvernul d-lui Herriot nu va mai avea de­câât o existență efemeră. ULTIMA ORA latin externă. D. Herriot a făcut un act de curaj propunând la Londra înființarea unui arbitraj care să treacă peste atunci când comisia de reparațiuni Crearea unui alt organ care să sta­tueze asupra abaterilor Germaniei atunci când comisia de reparațiuni nu va fi de acord­­— intru­cât s'a cerut ca de acum înainte deciziile ei să fie luate cu unanimitate in se­avand un mare sacrificiu pe care Franța il aduce înțelegerei interali­ate. Avea-va o compensațiune ! Eva­­cuărei militare a Ruhrului i se va da in schimb garanții serioase? Alicum, am avea impresia că d. Herriot se întbolează politicește numai pentru a evita eșecul confer­inței și al acordului anglo-francez. Situația in Spania este din ce în ce mai grea. Spaniolii, mai ales vara, sânt de o liniște indolentă legendară. Dar afacerile in­ Maroc au reînceput să meargă prost iar dic­tatorul Primo de Rivera a avut­ acolo deplorabile surprize. Un regiment de pe front i-a făcut adevărate manifestații ostile. Or­chestra Marocului a devenit un fel de cancer politic pentru Spania. Directoratul militar își dă­duse sarcina de a opera. Nu s’a făcut nimic. In acelaș timp in politica internă s'au început multe reforme,­­ dar nu s’a dat gata nici una. Este cert că regimul directoratului a dat greș pe toată linia. Și dacă știrile nouilor înfrângeri spaniole in Maroc se confirmă, d. Primo de Rivera va fi răsturnat chiar prin ai săi de până azi. in tabăra guvernamentală Ceartă pentru postul de ministru la Parisi - II vrea d... Jean Tehaș Florescu - Demisa d-lui Victor Antonescu din postul de la Paris a fost un neaștep­tat prilej de deslănțuire de apeti­­turi,­­la tragere de sfori și de cer­turi chiar, în sânul partidului libe­ral. Altădată, certurile de acest gen se dădeau în jurul slujbelor dela primării și locurilor din consiliile de administrativ ale băncilor șî socie­tăților liberale. Acum ..ai noștri” își descoperă vocațîune chiar și pentru înaltul și importantul post de ministru plenipotențiar. Pentru locul d-lui Victor Anto­­nescu de la Paris a început o adevă­r­a­tă luptă În tabăra guvernamenta­lă. — Îndată ce s’a cunoscut faptul că d. Diamandy nu voește cu nici­­ un preț să-l accepte. * Am spus la timp, vorbind despre­­ criza diplomatică’’ ce s'a deschis prin cele două vacanțe — de la Pa­ris și Roma •— că guvernul nu poa­te găsi o trșire, adică nu poate des­coperi succesori d-lor Victor Anto­­si>escu șî Eva Lahovary, nici în rân­dul diplomaților de carieră, nici măcar în acelea ale partizanilor, politic!. Chestiunea s’a mai complicat printr’o Insolită Intervenție a d-lui Jean Tehaș Florescu Fostul ministru de justiție a gă­sit cu cale să ceară d-lui Ionel Bră­t­arul succesiunea d-lui Victor An­­tonescu. Cererea a părut atât de nepotrivită primului ministru în­cât, după ce a refuzat categoric pe fostul elector al Capitalei, a invitat pe d. Duca să grăbească aumb­lia, chiar dacă ar fi să se Încredințeze postul de la Paria d-lui Hiott, un foarte distins și capabil diplomat, dar fără nimic comun cu partidul liberal. Dar d. Jean Th. Florescu nu este dispus.. oă înghită așa, pur și simi­piu, refuzul d-lui Ionel Brătianu și anunță că ,la toamnă va începe marea răfuială’’ Criza diplomatică nu constă de­­sigur, nu­mai în supărarea d-lui Jean Th Florescu La mi­nist­erii de externe sunt un­ii care cred că ar putea face față sarcinelor de minis­tru plenipotențiar șî luptă, prin fruntași liberali,­­să determine o transferare, care să facă loc și al­to­ra, adică diplomaților de carieră. Și în fața acestora, ca și a fulge­­rilor d-lui Flor­escu, d. Duca se străduește să găsească o soluție Din loc competent­ul se afirmă că ulti­ma combinație și cea cu mai mulți corti de-a dev­eni soluție a crizei este aceea a numirii la Paris a­­ 1­1­ui Petrescu-Comnen, diplomat ascent și ministru la Berna, cu toa­te că această „soluție”1 nu este con­siderată de d. Ionel Brătianu decât ca transîtorie. Întrucât a văzut și d-sa, — dar pe spinarea târzi — ce însemnează a avea ca reprezentant la Tarts un Victor Antonescu oare­care. In câteva zili se va ști precis ce ..soluție­* a găsit guvernul ..crizei diplomatice*’, căci starea actuală nu mai poate dura. FOAMETEA IN RUSIA „Bednota”­­­organ comuniști din 49 — 20 p. i. publică coresponden­țele pe care ziarul le primește zilnic din regiunile amenințate de foamete. Din gubernia Saratov se comunică: „in județul Novorozewo foametea bântue din nou. Semănăturile sunt pierdute cu desăvârșire, fiind arse de secetă sau mâncate... Numărul înfometaților crește din zi în zi. Fondul de rezervă de cereale nu mai există.. Țăranii fură alimente unii de la alții. Azilul de copii nu mai pri­mește pe copii țăranilor înfometați, cari au fost părăsiți intr'un nu­măr mare de părinții lor la poarta azilului. Din gubernia Voronej de asemenea se comunică despre situa­ția desperată a țărănimei. In aceiași situație se află și gu­bernia Țarițino, unde în urma sece­­tei f­u s'au făcut nici grâne nici fâinețe. Țăranii înfometați iși vând gospodăriile, aprovizionăndu-se cu cereale. Intr'un orășel Tovlino, s'au înre­gistrat 2000 de înfometați cari în­trebuințează în locul păinei diferite surogate. ..In guvernia Stavropol, scrie re­dacției un oare­care Gavrilov, în urma secetei au fost distruse semă­năturile. Prin satul nostru în fie­care zi trec sute de țărani cu traiste și vite în căutarea pâinei. — Noi țăranii iarăși ne găsim in fata unei foamete mai grozave ca cea din 1921. Din ziare însă aflăm că guvernul nostru exportează ce­­reale in străinătate... Noi țăranii vrem să știm dacă vom fi ajutați de guvernul nostru, ca nu cumva să și regretă anul 1921". Grozăviile foametei bat iarăși la porțile Sovietelor! toriÍBru­ltii dinptriia imo­togii ai pH Efectul in Bursa cerealelor Nici două zile nu au trecut de la stabilirea noului regim al grâului și nemulțumirile au început să se ridi­ce contra hotărârilor guvernului. Astfel ministerul de Industrie a primit în cursul zilei de emi plân­geri și proteste contra noului regim. S’au prezentat d-lui dr. I. N. An­­gelescu secretarul general al minis­terului de Industrie, reprezentanții cerealiștilor in frunte cu d-nii Ma­­nisaiian, cerând că întru­cât cerea­­liștii au angajamente anterioare în baza vechilor condiții de tarifare, să aibă drept să execute contractele încheiate pe baza vechiului regim. D. Angelescu în numele ministe­rului de Industrie a susținut că în fața instanțelor cerealiștii vor avea argumentul impreviziunei și forței majoră și deci se vor putea libera. S-a răspuns însă de către cerea­­liști, că în fața instanțelor ei nu se prevalează de acest lucru, de­oare­ce cazurile de forță majoră sunt supu­se marii stricte interpretări și nu se aplică de­cât atunci când intervine o măsură direct și total prohibitivă sau în caz de grevă generală in tara de export. Pe baza acestor considerațiuni, cerealiștii au cerut să se prelungească vechiul regim cu încă 15 zile, pentru ca în acest timp să-și poată exporta stocurile de grâu angajate. ȘI MORARII SUNT NEMULȚU­MIȚI După aceștia nu au prezentat și mo­rarii cari sunt și ei nemulțumiți sus­ținând că taxele actuale omoară producțiunea. Cei cari susțin că noul regim va face să scadă în viitor cultura grâu­lui sunt producătorii, cari își mani­festă nemulțumirea prin faptul că guvernul, în chip forțat influențea­ză asupra valorificărei produselor atât în interior cât și în exterior toc­mai in perioada când grâul e mai căutat și mai bine cotat pe toate piețele sumei. Scăderea pe piața internă a pre­țului grâului s-a constatat din prima zi, după ce a fost cunoscută hotă­rârea guvernului. EFECTUL1 IN BURSA CEREA­LELOR Astfel pe ziua­­ de esi bursele din Galați și Brăila au transmis o scă­dere de 2—3 mii lei vagonul de grâu calitatea I și 4 — 5 mii lei vagonul de grâu calitatea II. Mai nemulțumiți vor fi consuma­torii de asemeni, cari vor mânca pâinea mai scumpă și de proastă calitate, căci controlul fabricației este iluzoriu, brutarii nu vor între­buința niciodată­­ făina după indica­­țiile guvernului. Astfel era în mod evident ca ultima măsură a guver­nului asupra noului regim al grâu­lui în loc să îmbunătățească situa­ția de până acum, a nemul­­um­it pe toată lumea. NOUL PRIM PREȘEDINTE AL CURȚII DE CASAȚIE­ — Astăzi a fost prezentat Suveranului spre semnare decretul de numire a d-lui I. Buzdugan, președintele secțiune­ I-a a înaltei Curți de Casație și Justiție, ca prim preșe­dinte al instanței supreme, in lo­cal d-lui V. Râmniceanu, scos la A se citi în pag. II: Linia unui geniu politic de N. N. Lenguceanu Organul stup mu Ce face, ce drege — deși n’a dres niciodată nimic, — rezultatul tutu­ror frământărilor și dibuirilor gu­vernului e acelaș: viața se mai scumpește. E mai bine de o lună, de când consiliul economic și cel de miniș­tri se tot agită să dea o soluție în chestia grâului și a făinei In sfârșit s'a pus de acord asu­­­pra uneia Efectul palpabil pentru­­ populație este scumpirea pâinei. După multe ședințe și discuții ale diverselor comisii s'a decretat noul tarif vamal: o nouă și simți­toare urcare a costului vieței In acelaș timp se urcă cu 25 la sută transportul pe Căile ferate cu începere de azi,­­ odată cu făgă­­duiala formală a unei alte ridicări cu 25 la sută peste două luni Organ de scumpire continuă a unui trai devenit o chinuitoare pro­blemă pentru cei mai mulți, gu­ve­rn­ul in schimb nu descoperă nici un mijloc de a echilibra pe alte căi. desechilibrul economic pe care-l a­­gravează zilnic Ș­ pe când miniștri-cerșetori sunt trimiși să bată pe la ușile fi­nanciarilor străini, îndepărtați prin­­tr'o politică nefericită, leul se men­ține sub două centime jumătate, . Și iată ceia ce liberalii ar dori să rabde țara șî de la toamen «valute ORELE 12 Sp­re un acord general la Londra Propunerea franceză de arbitraj a fost admisă în unanimitate­­ Cum va fi evacuat studiul­­ Londra I (Rador). — Comisiunea pentru stabilirea­­ executării angaja­mentelor germane întrunită după amiază a acceptat propunerea fran­ceză relativă la arbitraj în cazul ivi­re­ vreunui dezacord în sânul comi­­siunei reparațiilor* Delegațiunea franceză și cea britanică s-au feli­citat mutual pentru eforturile tin­zând la un rezultat favorabil. Comi­siunea transporturilor continuă dis­cuția propunerei franceze. * Londra 1 (Rador) — Comisiunea transferturilor a aprobat partea din procetul francez relativă la prestațiunile în natură și continuă să studieze partea relativă la trans­­fertări. Șefii delegaturilor au constatat că propunerea franceză la arbitraj a fost unanim admisă în comisiu­­­nea pentru stabilirea neexecutării angajamentelor germane. * Paris, 4. (Rador). __ Din Londra se telegrafiază că discuțiunile în comisiunea transferurilor vor dur­a tot timpul nopții. Au mai rămas de stabilit numai două chestiuni care nu par să dea loc la greutăți insur­­maniabile. Se speră că conferința va ajunge astăzi la un acord general. Londra 1 (Rador) — D Herriot a făcut șefilor delegațiunilor o ex­­punere, sub titlu particular, asupra s­troecii­hil franco-belgian, relativ la evacuarea militară a Ruhr­ ului. în etape succesive Procetul preve­de evacuarea zonei Hagen după plasarea împrumutului de 800 mi­lioane mărci aur, evacuarea Dort­mund după plasarea sumei de 600 milioane mărci aur în obligațiuni germane, evacuarea zonei Bockum după plasarea a 700 milioane și e­­vacuarea zonei Essen după plasa­rea a două miliarde mărci aur în obligațiuni Chiar dacă aceste sti­­pulațiuni nu vor fi fost complect îndeplinite până la 15 August 1928, totuși trupele franco-belgiene vor fi retrase din Ruhr la această dată dacă Germania va fi executat toa­te obligațiunile planului Dawes ca­re îi revin După părerea franco­­belgiană, trupele britanice vor trebui să continue a ocupa zona Coloniei, și după 10 ianuarie 1925, cu aceleași efective reduse până in momentul evacuării complecte a Ruhr­ului de trupele franco-belgie­ne. Planul expus de d. Herriot nu a dat loc nici unei discuțiuni intru­cât problema evacuării Ruhr-ului nu intră in cadrul programului con­ferinței, șefii delegațiunilor au pri­mit cu unanimă satisfacție declara­țiunile d-lui Herriot, care a demon­strat categoric împotriva tuturor alegațiunilor, că Franța nu are nici un gând ascuns de anexiune și de dovezi de voința ei de pace Londra. 1. (Rador). —? Este pro­babil că șefii delegațiunilor vor de­cide astăzi dimineața convocarea delegației germane pentru Lunea viitoare. D. Clementel a insitat ca experții francezi și englezi să înceapă săp­tămâna viitoare un schimb de ve­deri in privința datoriilor inter­aliate. Paris. 1. (Rador). — Com.iaiiun­ea repara­ți­uni­lor publică următorul comunicat oficial: ..In ședința ți­nută astăzi comisiunea reparațiilor a confirmat deciziunea următoare care se luase ori sub rezerva adezi­unei delegatului englez Bradbury. Comisiunea a hotărât să țină ședin­­te in mod oficial Londra ori de câte ori va fi nevoie pentru a dis­cuta chestiunile de competința sa, în legătură cu punerea in aplicare a rapoartelor experților. I­minati­i Hol­liuillii Roma, 1. (Rador). __ Cu prilejul întrunirea reprezentanților a 185­­ fascii din provincie în Bolonia, Mus­solini a­ adresat o scrisoare deputa­tului Arpinati, comisarul federației Bolonia a partidului fascist. Scri­soarea lu­i Mussolini, după salutul adresat secțiunilor fasciste înflori­­toare din provincia Boloniei se re­feră la opiniunile manifestate de ex­poziție sub pretextul normalizării Nimeni însă — declară Mussolini — nu ne-a explicat lămurit înțelesul acestui cuvânt. Dacă prin normali­zare se înțelege să te adresezi po­porului fără mască de fals păstos, noi am făcut și vom face și mai departe acest lucru. Dacă normali­zare înseamnă pedepsirea aceluia care calcă legea, am făcut-o și o vom face mai departe. Dacă în­seamnă reprimarea ilegalităților a­­cestea fi vor reprimate. Iar dacă normalizare înseamnă guvernarea în folosul tuturor italienilor și nu pentru un singur partid, aceasta a fost întotdeauna fundamentul ac­­țiunei guvernului fascist. Intre al­tele opoziția cere ca să încetezi de-a mai fi șef de partid. Aceasta este o enormitate. In Franța republicană șeful gu­vernului este de asemena șeful par­tidului radical-socialist, In supra­­democratica Anglia, Macdonald este șeful guvernului și șeful laburiști­lor, și atât de mult șef de partid Încât nu a ezitat să asiste la o reu­niune parlamen­tară antifascistă, chiar în palatul Camerei Comune­lor. Eu da pildă n’am făcut nici­odată un lucru asemănător; de ase­­menea în marele consiliu nu s’a discutat nici­odată probleme con­crete de guvern și mai ales la pri­vința politicei altor state. Mussolini termină scrisoarea arătând că fas­cismul și-a urmat acțiunea timp de patru ani fără a cere autorizația nimănui și lăsând câteva mii de morți glorioși. Astăzi pedagogii ca­re înconjoară fascismul trebuie să se adreseze de asemenea și celor­lalte părți căci pacifcarea pe care fascismul o dorește cu toată since­ritatea nu se poate obține prin ex­­­ploatarea rabbdărei sale solitare și în consecință inutile. Jaures la Pantheon Paris 1 (Rador).­­ Camera și Se­­natul au adoptat procesul pentru transportarea cenușei lui Jaures U Pantheon- Situația în Brazilia Londra 1 (Rador)— „Reuter“ pu­blică o depeșă din Brazilia anun­țând că legăturile telegrafice și te­lefonice între Santos și San Paolo a fost restabilite Din parlamentul francez Paris 1 (Rador).— Senatul a adop­tat procetul pentru reintegra­darea generalului Sarraji în activitate-Camera a votat procetul tranzi­toriu admis ori de Senat, relativ la amnistie. "J Cursul leulu­ si al devizelor LiouB Zuric Bl 2,35 Paris 8,60 11.45 lei un franc francez la București Lira 88c25 fr. Paris 1060 lei Buc. Doiasrul 20­05 Paris 228 București Lira italiană 86.75 fr. la Paris 990 lei suta de lire București

Next