Neamul Românesc, septembrie 1924 (Anul 19, nr. 197-221)

1924-09-03 / nr. 198

înțelegerea franco-engleză V. Deci doi, Herriot și Macdonald au ieșit înțeleși, imediat și practic înțeleși din convorbirile, prelungite și uneori periclitate, de la Londra. Și presa care se plătește cu vorbe pentru ca șorttcăria oportunista a prietenilor ei să urmeze căile ei felurite, ca după împrejurări, strigă, încîntată, el da, — democrația ! Nu democrația! Puteau să fie de zece ori mai democrați, mai radicali și mai socialiști de cum vor fi fiind, și cei doi premieri tot n'ajungeau la niciun capăt, dacă ar fi avut atîta minte și mai ales atita simț de realitate ca democrații noștri, învățători, bancheri, sau boieri de viță veche. Oameni de fapte au fost doi. Herriot și Macdonald, oameni deprinși a umbla cu lucrurile, a trăi în situații, și de acela n'au pierdut vremea. Dar și cu toate aceste însușiri n’ar fi dus vasul la liman, dacă nu se întîmplau anume lucruri. Cel dintâiu, și care a hotărît, a fost hotărîrea, luată cu atita durere de o Germanie fără bună credința, de a plăti, de a pune în locul gajului de la Ruhr, dovedit de o valoare îndoielnică, „gajuri“ mai bune. Dar, odată ce Franța știa că i se va da ce i se datorește, ce mai rămîne? Iar această hotărîre a fost datorita înecării speranțelor acestei Germanii că o va susținea America. Proiectul Dawes a căzut distrugător asupra ilusiilor ce se făceau la Berlin. Ce se putea face asta decit ce face astăzi cancelarul Marx? Dar, în aceste condiții, poate reuși a și—Poincaré.... N. IORGA După serbare a fost o mare serbare națională fastuoasa prăsnuire a moțului viteaz călăuzitor al Ardealului pe drumurile deșteptarei naționale. Nu interesează valoarea morală a guvernului care a patronat serbările, căci nimeni nu va fi așa de neglijab să confunde concentrarea sufletească a unui neam în care trecutul trăește cu măruntele socoteli politice, dacă vor fi existând, ale unui guvern vremelnic,ceiace ne stăpânește gândurile este profunda semnificație a serbărilor. Orice cuvânt de preamărire rostit întru amintirea covârșitoare a lui Avram Iancu nu s-a oprit numai în evocarea eroicului răsvrătit al nației ci a înfășurat într-o egală slavă pe toți stegarii de la 1848. Pe „Cîmpia Libertății“ alături de Avram Iancu, de Bamut, erau moldovenii Vasile Alecsandri, Alecu Rusoo, Kogălniceanu, colonel Cuza (domnul de mai târziu al principatelor unite) și muntenii Nicolae Bălcescu, frații Golești, Eliade Rădulescu, Manu și atâtia alții. Cel care va judeca sărbătorirea lui Avram Iancul drept o serbare — vai ! ce impietate ! — regională ar putea avea o singură scuză : necunoașterea ritmului unitar al trecutului românesc. Pe ..Câmpia Libertății“ nu s-au strâns doar Ardeleni necăjiți cu sufletul înăsprit de o îndelungată iobăgie pentru a deschide porțile vremurilor noul, pe Câmpia Libertății s‘au strâns toți arhitecti morali ai unităti nationale. Nu au fost minunați șefi de partide cu statele lor majore pentru a tăinui sau spre a se opera reciproc ; pe Câmpia Libertății la 1848 idealismul luptător al nației trasa arhitectura unității românești. Noi cei de astăzi nu am fost decât muncitorii cari au realizat planul arhitectonic de la 1848. Și străbătând discursurile rostite oficial, fără suflul cald de vibrantă emoție, cuvântarea Regelui, masivă, de o concentrată emoție, apare ca un ecou al trecntului. Regele nu a ținut o cuvântare, Regele a formulat o clasică precizie: porunca trecutului. Regele a dat acentul adevăratei politici naționale ce trebuie să se reazăme pe trecut de la care să primească nu sugestii ci disciplini. Cuvintele regale cad ca o mustrare pentru cei cari au uitat că o generație nu este decât o continuatoare a unei acțiuni de realizare a unui neam. Avram Iancu nu mai există în conștiința noastră ca un om. Contururile lui pămîntene au fost șterse de istorie, el astăzi este un simbol generator de înaltă ideologie națională. Si sigur Regele a înțeles ce gânduri închideau mulțimile tăcute ce-au coborât din munți ca să-l primească așa cum știu să primească cei simpli, cei curați, cei legați de pământ. Iar gândurile mulțimilor făcute s‘au formulat lapidar. Precum la Patria lui Ștefan cel Mare am făcut călduros apel către toți fiii țării cu mână în mână să desăvârșim organizarea și întărirea statului în România întregită, tot așa in fata umbrelor acestor eroi naționali ai Munților Apuseni si ai întregului românism, mă îndreptez cu dragoste si stăruitor către toți, îndemnându-i să se gândească mereu la greaua răspundere ce apasă asupra generației noastre și la datoria imperioasă ce avem de a fi cinstitori si credincioși marilor jertfe ce s'au făcut în luptele din trecut si zilele noastre pentru dobândirea drepturilor nationale. ,In acest fel vom păși cu toții intri o sfântă imire la marea muncă pentru îndeplinirea destinelor țării după dorințele întregei suflări românești. „"Așa să ne ajute Dumnezeu4'. Vor înțelege oare oamenii politici cuvântul regelui * P 8. EUFCOURI Politice 35 «natul francez a votat mai zilele trecute un proect de lege autorizând Municipalitatea pariziana să contracteze un împrumut de 300 milioane In vederea construirei de locuințe ieftine. Bucureștii sunt astăzi desigur mult mai suprapopulați decât Parisul, cel puțin judecând după cuantumul populației actuale față de cele antebelic. Și totuși comisiunea interimară nu cugetă la aceasta, iar ministerul respectiv nici gând n'are să se ocupe de eventualitatea studierea chestiunii construirei de locuințe ieftine pentru funcționari. Colt despre Senat... va face ce-a mai făcut de la începutul actualei legislaturi. Azi abia e vreme de comercalizarea întreprinderilor statului, necum de îmbunătățirea traiului contribuabilului. Diverse Doamna Margot Asquith, soția fostului prim ministru englez, a renumită prin îndrăznelile sale epistolare. Iată că de data aceasta, judecând după interviewul cu Mussolini pe care l-a publicat într'o revistă engleză, ne dovedește că nu e mai puțin îndrăzneață și indiscretă in materie de gazetărie. Ne spune clar că interviewul în chestie s-ar fi învârtit... asupra iubirii. — Ai fost în America? ar fi întrebat-o dictatorul. — Desigur. __ O crezi despre iubirea de acolo? Găsești că bărbații sunt destul de drăgăstoși cu nevestele lor? — Ei răspunse d-na Asquith, sunt drăgăstoși la telefon. încolo, nu se deosebesc de ceilalți muritori din punct de vedere al iubirii... Conversația alunecă apoi asupra unui alt subiect _ d'altmintreli tot cam scabros. D-na Asquith vorbi despre inconvenientele de a se folosi forța de către guverne. Mussolini o ascultă discret, apoi întrebă: _. Sa spune-mi, te rog, guvernul englez nu a avut oare niciodată să-și reproșeze că a întrebuințat forța? 0 simplu problem! Brusca precipitare a temperaturii a adus imaginea unei ierni care se apropie. Toamna se pare a fi scurtă și frigul va veni mai repede ca oricând, natura se grăbește să colaboreze conștiincios cu guvernul. Ea accentuarea mizeriei generale. Și fiindcă d. Vintilă Brătianu se va întoarce curând din pelerinajul său economic preuat și fiindcă drept compensație a unei valute care scade viața se scumpește, fiindcă parlamentul se va deschide iar deputații și senatorii majoritari sunt foarte hotărâți să-și refacă ce brumă de credit electoral au avut, găsim nemerit să le amintim de existența unor ciudate făpturi, în răbdarea lor de mucenici: funcționarii. Cum actualul guvern este — Viitorul va fi de acord cu noi — o valoroasă sinteză de competință economică și o emanație — vream să zicem cremă — a majorităților, desigur că problema pe care o vom înfățișa-o valoroaselor majoritati care au gestat valorosul guvern, va fi mai ușor de priceput. Răsfoind bugetul tării vor putea prea ușor să vadă că lefurile funcționarilor variază astfel 1200 lei (cititi 30 lei aur), 2000 (cititi 50 lei aur 3000 (cititi 75 lei aur) 3590 (cititi 85 lei aur), 4000 (cititi 100 lei aur) atingând la cei mai înalți funcționari 5090 (cititi bine 125 lei aur). Ca n atât majoritățile cât și guvernul sunt animați de cele mai nobile sentimente de compătimire față de funcționari — „Viitorul“ e gata să jure pe crucea național liberală exactitatea acestor sentimente — ar putea cel puțin ca exerciții de dialectică să examineze cam din ce ar putea trăi familii întregi cu lefuri ce-ar varia între 30 lei aur și 125 lei aur Ar putea face frumoase descoperiri economice descoperiri ce desigur iar promova în partid. Un stat nu există prin programe politice iar mecanismul statului nu funcționează după pulsația retoricei ministeriale, iar funcționarii s’ar putea să aibă — o simplă ipoteză — șî ei au fost în mecanismul statului. Problema nu e grea, e chiar amuzantă. De ce n’ar examina-o valoroșii deputați ai majorității, cel puțin de curiozitate. Nu de altceva dar s'ar putea alătura de criza de producție și o criză a mecanismului statului. Când se ridică cortina , cortina s'a ridicat alaltăieri, alta se ridică azi, celelalte se'nfioară. Teatrele își reiau activitatea. E întâiul semn al „sezonului", premergător retntoarcerei tuturor vilegiaturiștilor, premergător mai ales deschiderii stagiunii marelui teatru al țării: Parlamentul. In vreme ce interpreții actelor legislative, îți refac, în odihna rustică, formele consumate in votarea avalanșelor de legi și'și dreg glasul spre a fi „gata oricând" să dea replica în atmosfera belicoasă din Dealul Mitropoliei, interpreta tragediilor, dramelor și comediilor luminate de focurile rampei vin să ne amăgească cu farmecul atâtor iluzii sub care se ascund atâtea tristeți... Când eram copil, un Vasilache oarecare mă înfiora de plăcere. Și toți copil simt așa. Imaginația ii stăpânește. Ei nu cunosc viața. Și-o închipuie plină de peripeții ca teatrul, și același apetit al visului împinge pe atdoi tineri spre cândurile scenei, și pânzele culiselor ori le dă setea aceea de aventuri care îe face să dorească un naufragiu pe vreo insulă pustie ca să trăiască ca Robinson Crusoe. Toți tinerii sunt îndrăgostiți de roman și de teatru, el însuși un roman trăit. E o vreme când actorii tragici le par mai mari ca în natură, și actorii comici ca niște izvoare nesecate de spirit și de voioșie. Mai târziu, ei încep să bănuiască că sunt actori tragici tot atât de rostuiți in viața lor particulară ca niște carieri de bancă, și actori comici tot atât de posaci și de plicticoși ca niște paznici de închisoare. Mai târziu, viața le apare așa cum e și teatrul așa cum nu se vede. Mai târziu, dramele prin care au trecut, durerile pe care le-au suferit, si dezinteresează de dramele imaginare și de durerile factice. Mai târziu, am plâns destul mâhniri adevărate ca să mai plângă mâhniri convenționale. Mai târziu, s-au inveselit destul de glumele spontane ale vieții de toate zilele, ca să mai poată râde cu poftă de ghidușiile inventate. Iată de ce de la o anumită vârstă teatrul nu mai atrage. Dar totuși ținem să știm ce se petrece pe scenă, fiindcă teatrul e un reflect al vieții reale a unui popor. Și mergem la teatru chiar când el nu ne mai ispitește.--t ■ i YORICK ULTIMA ORA mai externat A cincea conferință, a Societatei Națiunilor, s'a deschis la Geneva. Se va pune de astădată în fața areopagului popoarelor, problema siguranței statelor. Se va ajunge oare la soluții eficace, chemate să împedice conflictele armate? Sau Societatea națiunilor va rămâne ca si mai inainte o Instanță chemată să emită cel mult deziderate, lipsită de organul puternic si capabil să treacă la sancțiuni imediate ? Al doilea fapt considerabil in viața internațională, este intrarea în vigoare a planului Dawes. Evacuarea economică a Renaniei ocupate, începe... Și cea ce face să se vadă însemnătatea practică a soluțiilor experților, este că agenții de control efectiv și de plată, intră în funcțiune, iar pe ziua de 15 Octombrie se va lansa marele împrumut german de 800 milioane dolari. Străduința Germaniei ca să scape de răspunderile războiului a produs mare indignare la Paris. Guvernul Herriot și Franța întreagă s'au ridicat cu tărie tn contra loviurei perfide care se încearcă. Ministrul de externe francez protestează de pe acum tn mod energic, contra tezei „nevinovăției* germane, teză contrară evidenței faptelor. Guvernul Franței, răspunde categoric: „Opinia publică mondială știe cu precizie, că acum 10 ani, Germania a atacat in mod brusc Belgia, a cărei neutralitate trebuia s'o protejeze Franța, care a dovedit voința sa pacifică retrăgând trupele sale la 10 km. depărtare de frontieră. Negarea acestor fapte nu poate să servească cauza păceii. Vor înțelege „republicanii“ de la Berlin că e riscul să încerce desvinovățirea provocatorilor războiului? Sau vor persevera in această misiune atât de ingrată? Ii ROi IU WII ’ Tratativele de la Paris ar fi pe sfârșite în cercurile financiare. «3. Al. și chiar în cele guvernamentale se afirmă că guvernul ar fi pe cale să realizeze în Franța un împrumut important și că plecarea la Paris a d-lui Oromolu, guvernatorul Băncii Naționale, are ca singur scop ducerea la sfârșit a tratativelor cu consorțiul francez împrumutător. Negocierile pentru acest împrumut pe piața franceză, pentru care s-a pregătit termiul și s-au făcut sondații de către d. Tancred Gfonstantinescu, au fost continuate de H. mi. Constantinescu ș ar fi dus la un acord principial. Este vorba de un împrumut de 500 milioane franci francezi, pe care d. Vintilă Brătianu îl găsește și d-sa neapărat necesar pentru împiedecarea unui dezastru financiar care în actualele condițiuni ale pieței interne ar fi greu de evitat,înregistrăm știrea sub rezervă, întrucât cercurile guvernamentale au mai confundat în ultimul timp realitatea lucrurilor cu speranțele guvernului. Inalta telei le-a k inie I Miiatin j., Geneva, 1 (Radar).__Adunarea a 5-a a Societății Națiunilor a fost inaugurată ori. Delegații francezi, în special Briand și Bourgeois au fost viu aclamați de către reprezentanții celorlalte state. Ședința de inaugurare a fost prezidată de d. Hymans, care a făcut un elogiu rolului Societății Națiunilor. D. Hymans a scos în relief valoarea acordurilor de la Londra, exprimând dorința sa ca înțelegerea de la Londa să devie realitate și să aducă lumii ușurarea pe care o așteaptă. D. Nymans a adăugat că Societatea Națiunilor a devenit un organism indispensabil în viața internațională, destinat a tranșa chestiunile pendintelétra guverne. Trebue să se dea păcei o structură juridică și politică. Pacea trebue să fie organizată, siguranța trebue să fie restabilită, fără a se opune ideia da patrie ideii de solidaritate intre popoare, căci aceste două idei se împacă cât se poate de bine. D. Hymans a terminat aducând omagii morților în război și apelând la Societatea Națiunilor să caute toate mijloacele pentru a pre*toateveni in viitor catastrofele de război restabilind domnia dreptului și respectarea tratatelor. Discursul d-lui Hymans a fost viu aplaudat. Apoi ședința a fost ridicată. Delegații francezi au decis să-l voteze pe d. Molin ca președinte al adunării in ședința de după amiază. PRESA DESPRE IMPORTANȚA ACESTEI ADUNARI Ziarul „Observer" este de părere că tot numai prezenta primilor miniștrii, a oamenilor de Stat distinși sau desbaterile publice ce vor avea loc asupra siguranței Europei si chestiunea defarmărei, vor da adunări din acest an o deosebită importanță, ci și faptul că în întrunirile particulare ale acestor oameni de stat se vor discuta multe puncte ce au rămas încă nehotărâte în conferința din Londra. Aproape toate interesele naționale vor fi desbătute la Geneva în cursul săptămânii vii- Plecarea d-lui Macdonald la Geneva Londra 2 (Rador). — D. Macdonald a sosit eri la Londra și pleacă azi la Geneva, unde va lua parte, cel mult trei zile, la ședințele Societății Națiunilor. înarmarea aeriană a Angliei L-’ .... Londra 2 (Rador). Ziarele engleze afirmă că ministerul aeronauticei a comandat aeroplane care vor putea transporta câte 50 de soldați echipați complect. I. ••*»#•? ș»»* y •»f »♦ # *» ® •» # •» *• Cursul leului 9.1® la Paris 2.60 la Ifire h Devizele au fost foarte oferite în cursul din intern. i ...................... Moartea contelui D'Haussonvine PARIS. 2. (Rador). Contele D'Haussonvine, decanul Academiei Frandeze a încetat din viață, ORELE 12 Pentru funcționarea planului experților Promulgarea legilor germane Paris 2 (Rador). — In mod oficial se comunică că comisiunea reparația noilor a constatat, conform dispozițiilor protocolului final al conferinței de la Londra, promulgarea legilor germane PARIS. 2. (Rador). — Guvernul german a anunțat în mod oficial numirea generalului von Pawels ca reprezentant al Reichului pe lângă comisiunea interaliată necesare funcționării pisa maliei experților, în termenii aprobați de către comisiunea reparațiunilor. Agentul general al plăților reparațiunilor și-a luat postul în primire tru restabilirea ordinei. muncitorii greviști din portul Retrograd demonstrând pe străzi au fost înconjurați de trupe ,care au tras omorând 35 minde control militar al Germaniei. Generalul Strempel care a reprezentat până acum Germania în comisiune a fost rechemate lențui Mic în Rusia Berlină (Rador). — Agenția telegrafică bolșevică. „Rosta“ anunță că in mai multe orașe din Georgia au isbucnit revolte în contra sovietelor șî că autoritățile au luat măsuri extraordinare pen citări și«—• uniriiliitat în Germania Generalul Nollet ordonă punerea în libertate a 22 comuniști germani Paris 2 (Rador). 22 comuniști arestați la Wiesbaden pentru propaganda antimiltaristă au fost puși în mod provizoriu în libertate din ordinul generalului Nollet. Comuniștii vor fi judecați la 4 Septembrie. Noul tarif vamal din Turcia Constantinopole 2 (Rador). Cu începere de la 1 Septembrie a intrat în vigoare noul tarif vamal în Turcia, care sporește taxele vamale asupra importului de grîu și făină de 12 ori. Capitală ori codrul Vlăsiei? Un atac banditesc in centrul Bucureștilor Apașii încearcă să jefuiască un bijutier, dar surprinși fug, trăgând focuri asupra urmăritorilor Un atac banditesc de O țară ÎU !nebună s’a angajat între urmăriți și trecători Bandiții trăgeau focuri de armă asupra publicului In strada Franklin, un trecător a izbutit să prindă de haină pe unul din fugari DIntr'o smucitură. Insă apașul a reușit să scape din mâinile lui,drăzneală a fost încercat azi dimineață pe calea Victoriei, în plin centru al Capitalei. Bandiții, cari au pătruns în magazinul unui bijutier pentru a-l jefiui, erau înarmați cu revolvere și lovitura încercată de ei nu se deosebește întru nimic de lovitura dată la bijutierul Colier. Pe la orele 7 si jumătate d. Herșcovici care are un magazin de bijuterii în calea Victoriei No. 98, a venit ca de obicei de vreme să-și deschidă prăvălia. Intrat în magazin comerciantul n'apucă să-și scoată pălăria, când doi indivizi binișor îmbrăcați i se prezintă ,cerând să vadă niște giuvaericale. ATACUL , H&rșcovici văzând că necunoscuții par suspecți. La poftit să plece In acel moment cei doi indivizi au scos revolverele amenințându-i cu impușcarea dacă nu le dă cheia da la casa de fier. Comerciantul îngrozit a început să țipe La strigătele lui apașii au eșit din magazin luând-o la fugă pe calea Victoriei. Bijutierul a eșit și el în stradă, strigând publicului să pună mâna pe cei doi tâlhari. Mai multe persoane au început să urmărească pe apași. O goană FOCURI ASUPRA URMĂRITORILOR Goana a continuat până <n • bn Ievardul Brătianu. Aci, in dreptul casei Marghiloman, unul din apași a tras cu revolverul, trei focul în urmăritori. Au fost răniți la mână și la cap trei persoane. Bandiții văzând că vor fi prinși, în desperarea lor, s'au refugiat într'un vagon de tramvai de pe linia 16-a. PRINDEREA ȘI DEZARMAREA APAȘILOR > * *• O domnișoară dând dovadă de un frumos curaj, a apucat de mână pe unul din i țnși și i-a dezarmat Un alt călător a dezarmat pe calălăit apaș. Publicul atât din tramvai cât și de pe stradă a sărit pe cei doi banda ji, lovindu-l cu pumnii și cu baltoacele. Plini de sânge, apașii au fost duși la circumscripția 12, unde ancheta este la curs.