Neamul Românesc, octombrie 1924 (Anul 19, nr. 222-229)

1924-10-02 / nr. 223

0 vizita alsaciană într’o călătorie care ne atinge și pe noi un grup de Alsa­cieni, oameni politici, industriași, negustori și profesori — între ei și însemnatul istoric și codirector la Revue Historique, a stră­bătut România, de la Giurgiu la hotarul ceho­slovac. Acești Francezi de la Rin n’au entusiasmul ușor, și pri­mirile zgomotoase, întimpinările solemne nu li impun. Ei vin ca sa vada de aproape și sa afle adevărul, și scopul lor e sa stabilească legaturi reale, solide și durabile între cele doua țări. Putem fi siguri ca, daca alte visite sunt simple demon­strații, aceasta va avea urmări. Și putem spera ca prietenii de la Strasbourg nu vor fi dus din țara noastră amintiri mai rele decît acelea din Bulgaria, prietena numai cu aceia pe cari-i poate înșela și exploata. Și, fiindcă e vorba de Bulgaria, o amintire. In 1917 și pe frontul bulgar Alsacienii supuși stâpînirii germane pieriau pentru o causa străină. Iar în Moldova noastră asediata de Germani și aliații lor, un grup de soldați în uni­forma lui Wilhelm al II-lea mergeau, prisonieri, dar ce veseli prisonierii, cu cocarda francesa pe piept la gara de unde peste noua mari și țeri trebuiau sa plece la altă armata. Erau fiii Alsaciei. La întoarcere, oaspeții noștri ar face bine ca și pe dînșii sa-i întrebe despre iubirea bulgăreasca și despre cea romaneasca. N. HORGA Doctrine ■ ■­m Uitasem aproape că țărănismul are și o doctrină în afară de a­­ceia — până acum oficială —for­mulată de d. Virgil Madgearu la „institutul social“. De altfel e și greu să te oprești la conferința ținută de d. Madgearu când îti revin precizările tot doctrinare ale d-lui I. Mihalache din parla­mentul de la 1920 sau articolele (strânse în volum) ale d-lui S. Me­hedinți sau discursurile d-lui dr. N. Lupu, sau articolele marxiste ale d-lui C. Stere (vezi „Criza Mondială“ în revista „Viața Ro­mânească“). Am uitat de existen­ța unei doctrine a partidului ță­rănist numai din cauza abunden­­ței de doctrine contradictorii care formează complexul teoretic al țărănismului român. Un tânăr stu­dent candidează și el la formula­rea unei doctrine definitive a par­tidului țărănist, trimițând o scri­soare ziarului „Aurora“ care s‘a grăbit s-o publice, ceia ce înseam­nă că și formula tânărului student este bună; pentru țărănismul ro­mân toate sunt potrivite. Artico­lul scrisoare poartă titlul „D. N. Iorga și țărănismul“. Toată acțiunea de la „Semănă­torul“ și „Neamul Românesc“ nu a fost decât „exprimarea simplistă a unui romantism social plin de naivitate’’ deci fără urmare, no­rocul pentru clasa țărănească a fost apariția partidului care a „precizat științific poziția socială a unei clase, iar luptătorii fac din această conștiință precisă o armă de luptă“­Pentru naivitatea celui care iși închipue că într’o epruvetă a ci­ne știe cărui laborator economi­­co-social se poate prepara o doc­trină care se înghite ca un ccap miraculos de o întreagă clasă so­cială, trebue să avem toată indul­gența. Tinerețea are și romantis­mul științific care nu diferă de romantismul social decât prin lip­sa de imaginație și mediocritatea ideației. Utilizăm însă acest prilej pen­tru a preciza încă odată punctul nostru de vedere fata de firma politică „partidul țărănist“ cu em­blema electorală „secera“. Nu poate fi vorba de un partid de clasă care să exprime ideolo­­gia ca și nevoile economice ale clasei țărănești. Daca formula so­cializării ca o logică concluzie a criticei marxiste a capitalului a putut fi îmbrățișată de proletaria­tul industrial, această înclinare politică a fost determinată de faptul unității economice a prole­tariatului. Nu există în industrie raporturi intermediare; totul este redus la cele două forte antago­niste (aparent) capital si muncă silite de forma actuală de produc­tie să colaboreze totuși. Dar la noi in agricultură? Cum mai pot fi aceleaș interesele — nu mai vorbim de aspirațiile ideo­logice — ale țăranului fără pământ, cu ale țăranului posesor de pă­mânt, sau cum va avea aceiași atitudine țăranul proprietar a­l u­nei întinderi de 1—5 hectare ca țăranul stăpâni­tor a unei întinderi de 20—50 hectare. Formează o clasă unitară? Poate avea o unitate politică ușor de îmbrățișat într-o doctri­nă care „precizează științific po­ziția unei clase“?. Iar dacă agricultorii vor face o politică de apărare a intereselor lor economice apoi vor face cu to­tul alta decât aceea a partidului ărănist zi der zi mai sedus de armalele socialiste. Nu o politi­­că de apărare a unei clase, ci o politică de apărare a unei cate­gorii de producători. « A fost o acțiune țărănească a­­tunci când era nevoie de creiarea unei atmosfere morale menite să setermine un curent de ridicare economică a țărănimii prin ex­­proprierea latifundiilor — astăzi avem o simplă agitație țărănistă u un obiectiv pur electoral. Doctrina, sau mai exact doctri­­nele țărăniste sunt simple lucrări de seminar, numai o doză de aivitate sau de lipsă de pudoare ață de lumea satelor. li­ul! O activitate legislativă fără însemnătate Se vorbește acum. In ajunul des­chiderea Adunărilor Legislative, de programul noii sesiuni. Guverna­mentalii sunt tare bucuroși că se mai ocupă lumea și cu alte proble­me, când rezultatele politicei d-lui Vintilă Brătianu sunt atât de de­zastruoase și când lumea trăește sub groaza avertismentelor de scum­pire. In care se întrec miniștrii li­berali, Parlamentul liberal, se va des­chide, evident Leziunea aceasta, este probabil ultima, și va fi cu atât mai bine pentru țară, dacă se va legifera cu cât mai multă încetineală. Nu de altcava, dar această se­­siune care închee un regim și o po­­litică, e condamnată să se ocupa nu­­mai cu budgetul djul Vîntilă BW­­tianu și cu un proect de organizang administrativă, modificat și remodi­­ficat în așa chip,­­ în­cât d gene­­ral Văitoianu n’ar mai putea să se recunoască drept inițiatorul și ins­piratorul lui. N-ar fi exclus apoi ca în această seziune , Vintilă Brătianu să facă opiniei publice farsa unui nou ex­pozeu, ale cărui formule nelipsite le putem arăta de pe acuma... Situa­ția țărei e înfloritoare Străinăta­tea observă, înțelege și ne stimea­­ză. Mergem din progres în progres și refacerea de asemenea. Leul ca­pătă din ce în ce încrederea Huan­­ței mondiale, și scăderile lui sunt simple accidente .. Și alte ase­­menea Apoi sesiunea ultimă­ a fecundei guvernări liberale se va închea o­­dată cu agonica existență a refle­­mului rămânând d-lui Georgel Mâr­zescu să se considere un veritabil profet, care a avut perspicacitatea politică să anunțe solemn, in Sep­tembrie 1924 că guvernarea d-lui general Moșoiu abea începe: .................. ••• P. 9. le tain i.llii lenni realizatorul regimului sec în America Colaboratorul nostru, d-1­n știr, bu. a avut d­e curând prilejul să stea de vorbă cu d. Willian Johnson, in­­temee­­orul Ligii antialcoolice din America care, după cum se știe, a reușit să introducă faimosul­­ prohi­bitioni"prohibittatea vânzărei bău­­t­urilor spirtoase pe teritoriul Sta­telor Unite.­­ Johnson acuma a fost de cu­rând la Constantinopol, unde s’a pus in legătură cu organizațiunea antialcoolică de acolo. La noi în ța­ră d­r. Johnson vine din Bulga­ria, unde autoritățile și populația, roma L au făcut o primire entusiastă La Rusciuk în ziua sostrei d-sala au fost închise școalele. Iar școlă­rii precum și massa populației l­a întâmpinat la gară. Ideia luptei împotriva alcoolului, a declarat cu satisfacție acest apos­tol al cumpătării, pare că a prins bîne în Bulgaria. Aci. în București, d.sa a venit să se vadă cu amicul său , Van Norman, atașatul com­er­cial american în România șî să stu­dieze situația la nou în țară în ve­derea înființării unei organizații antialcoolice. Aflăm că d-l­­. Johnson a luat contact cu d. dr. Popescu Hagiul de la ministerul muncei și al ocrotiri­­lor sociale, vechiul luptător pentru cauza antialcoolismului. Autoritățile oficiale, spune d-Sa, s-au declarat că la primul moment oportun vor pune la vot legea pri­vitoare la controlul și desfacerea băuturilor spirtoase. D-l W. Johnson va vizita de asem­e­­nea Belgradul. Viena, Praga și apoi se va înapoia in America. Fiind întrebat dacă Liga Antial­­coolîcă urmărește și scopuri politi­ce, d-sa răspunde afirmativ, expli­când că așa se prezintă Liga numai în America, acordând organizațiilor din diferitele țări, cea mai deplină libertate In ceea ce privește chestiu­­nea orientațiunei politice D. W Johnson face o călătorie de cinci ani prin lume, înființând pre­tutindeni organizațiuni antialcooli­­ce, încurajând cel­e deja existente, ținând conferințe D.sa­u un mare aderent al prin­­cipiului Wilsonian referitor la drep­tul popoarelor la autodeterminare, de aceia d-l . Johnson simpatizea­ză reunirea Basarabiei la patrie, și ne comunică că va reveni cu docu­­mente supra acestei chestiuni. I­. Johnson a obținut deja colabo­ratorul nostru material Informativ în această direcție și și-a exprimat speranța că presa română îl va sprijini și în campania sa anHscop­­ică. Activitatea comisiuneii de control militar în Germania Berlin, 1 Rador).­­ Comisiu­­nea interaliată de control militar a vizitat săptămâna trecută mi­nisterul de război al Germaniei, diferite cartiere generale, diferite unități de trupă, diferite fortifi­cații și diferite fabrici. Pretutin­deni controlul a decurs fără in­cidente. Bibliotecarii se mișcă... Trei zile de­ a rănt­il bibliotecarii din România au discutat asu­pra si­tuației lor și a instituțiilor în slujba cărora se găsesc, desvăluind lucruri triste și îngrijitoare, și încercând să găsească mijloacele de îndreptare ale unei atari stări de lucruri. Ca rezultat pozitiv ei au consti­tuit o asociație care și-a pus drept scop: 1. Să se ocupe de toate ches­­tiunile care privesc interesele biblio­tecilor și bibliotecarilor; 2. Să spri­jine printr’o acțiune sistematică ori­ce inițiativă care ar avea de scop înființarea și organizarea de biblio­teci publice și private, chemate să contribue la desvoltarea culturii na­ționale; S. Să apere drepturile și in­teresele comune ale bibliotecilor și bibliotecarilor din întreaga țară-Acțiunea este cum nu se poate mai oportună și demnă de laudă. Toate bibliotecile se ruinează, și de la războiu încoace aproape nici una n'a mai adăugat ceva la co­lecțiile sale, totdeauna incomplete și stinghere. De publicațiile perio­dice nici să mai vorbim. Nici Acade­mia nu le mai aduce măcar pe toa­te cele principale. Apoi sălile de lec­­tură sunt incomode și insuficiente. In preajma examenelor ,îmbul­zeala studenților întrece orice în­chipuire. Și cărțile nu se găsesc, și funcționarii nu dovedesc să serveas­că, și ascensoarele nu mai funcțio­nează, și... și... și o mulțime de alte lipsuri și mizerii mărunte. Cine a consultat sau vizitat mă­car vre­oda­tă biblioteca așa­ de bo­gată a Universității din Iași, ți va fi încercat o comparație a­ felului său de organizare și funcționare cu acela care se practică atât la Aca­­demie cât și la Fundația Carol I, va fi simțit desigur primitivismul în care se complace conducerea a­­celei biblioteci, care rămâne tocmai din această cauză o comoară ne­cunoscută sau neutilizată îndea­juns. Prin urmare greșeli cari au drept cauză nepriceperea celor ce conduc bibliotecile sau desinteresarea lor față de o bună funcționare a aces­tor instituții. La care se adauge­ lipsa unui sistem unitar de organi­zare și a controlului. Dar aceste lucruri nu pot veni de­căt dacă bibliotecile din întreaga țară vor forma un singur corp bine organizat și dacă Statul va căuta să le dea tot sprijinul de care au ne­voie. Măcelf atâta dacă nu a fost vrednic să întemeieze o bibliotecă a sa, care să stea drept model tuturor celorlalte, t>. ULTIMA ORA Sitt externi Guvernul francez a autorizat " deles alia de la Geneva să sem­neze protocolul de arbitraj inter­national. " Memorandum-ul guvernului german a fost trimis guvernului francez. El cuprinde un ches­tionar întrucât Rachul dorește să cunoască punctul de vedere al Franței față de modalitățile în care Germania va accepta să in­tre în Liga Natiurilor. —. Gemeiiki cere un loc permanent în Consiliul Ligei și un re­gim de egalmie pentru delegați.­i Guvernul sovietic a remis guvernul polonez o notă în care declară relativ la declarația lui Rakowski la Londra asupra Gal­­itiei orientale și menționată în ultima notă a Poloniei, că deciziu­nea consiliului ambasadorilor asupra apartenenței Galiției orien­tale nu este rân­gatoare pentru Rusia sovietică. Guvernul sovietic este de părea că chestiunea Galiției orientale constitue o pro­blemă internațională. In nota guvernului sovietic se exprimă în fine mirarea­­ că delegații Poloniei în Liga Națiunilor au votat pentru acceptarea rezolutia în chestiunea Georgiei, ceea ce este pri­­vit de Rusia la un amestec în afacerile interne ale Rusiei sovie­tice. De altfel nu este prima demonstrație a Moscovei contra acor­durilor internaționale. Problema minorităților etnice din Grecia și Bulgaria capătă însfărșit o so­Uie. Delegați ai Ligei Națiunilor, au fost numiți „ca să asigure mi­norităților un tratament echitabil’’. Cele două protocoale referitoare la aceste aranjamente au fost semnate­­­ în cursul ședință Consiliului — de reprezentanții Greciei și Bulgariei precum și de Președintele și Secretarul Gene­ral al Societății Națiunilor.­­ „ Este incontestabil un pas im­portant pentru ameliorarea lega­­gatiilor dintre cele două popoare balcanice. S‘a înapoiat și d. Oromolu- Rezultatul tratativelor: impresii bune și spe­ranțe pentru mai târziu împrumutul se poate face dar... de a­rg^ri Ultimul m­isiimar al d-lui Vinti­­lă Brătianu d. Oromolu, gu­­vernatorul Băcii Naționale — s‘a înapoiat ori din streinătate, de la Londra, unde fusese chemat urgent de către d. Vintilă Brătia­­nu,acum o luptă. Asupra misiunei d-lui Oromolu la Londra nu s‘a dat nici atunci, cum nu se da nici astăzi, nici o relație oficială și chiar guverna­torul Băncii Naționale refuză să dea vre‘o explicație în privința restului vizitei d-sale în C’tv. S‘ar părea astfel, că n‘a fost la Londra decât pentru a face acele declaratiuni lui Financial News­­care au dat loc atâtor interpre­tări si comentarii, — si ceia ce, in­contestabil, nu este ceea ce aștep­tau guvernul și piața. MISIUNEA D-LUI OROMOLU Din sursă autorizată avem lator­­mațiuni pe care de altfel le-am în­registrat și cu prilejul plecării d-lui Oromolu, că misiunea guvernato­rului Băncii Naționale era aceea (de-a negocia un împrumut care să servească la stabilizarea valutei leului pe piețele străine împrumut de categoria aceluia încheiat de Banca Franței în America împru­mutul de stabilizare trebuia de­ ase­­menea, în intenția ministrului fi­­nanțelor și a guvernatorului Băncii Naționale, să aducă tezaurului un stoc de devize străine pe baza că­­ruia — Statul trecându-l Băncii Naționale —aceasta să lanseze o nouă emisiune de lei hârtie. Noua emisiune — dat fiind că stabiliza­rea leului era asigurată pe piețele străine, n’ar fi avut desavantajul de­ a provoca scăderea leului — era destinată plății datoriilor ar­o­­rate ale Statului în interior și ast­­fel, remedierii, într-­o oarecare mă­sură­ a crizei de numerar care sa­­focă piața. De­ asemenea misiunea d-lui Oro­­molu era complectată de mandatul de­ a trata aranjamente pentru di­feritele „chestiuni in suspensie”, de care guvernul actual nelichidân­­du-le la timp, a provocat in parte. Indispoziția bancherilor din City față de România REZULTATUL TRATATIVELOR D-LUI OROMOLU In interviewul acordat Adevă­rului, d. Oromolu, referimdu-se la misiunea d-sale, spune: — „Sunt mulțumit pe deplin. Peste tot am fost foarte bine pri­mit și am toate motivele să mă declar mulțumit de rezultatul mi­­siunei mele". Iar în interviewul acordat Vii­torului: — „In adevăr am spus că voim noi, bancherii, împrumutul în stră­inătate căci un ministru de finan­țe nu poate spune că vrea împru­mutul, de­căt atunci când este si­gur că-l are. Și nu-mi pare rău de a o fi spus, căci am dobândit con­vingerea că împrumutul se poate face și că este chestie numai de puțin timp.1 Motivul pentru care „împrumu­tul este chestie de puțin timp“ îi spune d. Oromolu în Adevărul: „Toată lumea este preocupată acum de împrumutul german și grec și îți închipui ce greu ar fi dacă am cere tocmai acum"" Se impun câteva con­­­cluzii . 1. Că împrumutul nu s’a făcut. 2. Că împrumutul se poa­te face, dar „e o chestie de puțin timp“. 3. Că acest „puțin timp“ va fi curs atunci când­ îm­prumutul german și grec nu va mai preocupa „toată lumea“. Cu alte cuvinte, nici mi­siunea d-lui Oromolu, — ori cât de mulțumit ar fi d-sa — n'a avut nici un re­zultat pozitiv, de­oarece împrumutul nu s’a făcut, nu se va face curând — a­­dica sub acest guvern — și că România are credit abia după Grecia și Ger­­­mania. Numai d. Vintilă Brătia­­nu nu va înțelege nimic din toate acestea fapte INS­­BÎNȚAREA „CREDI­TULIȘI COMERCIAL“ ? - In lumea comercianților se crede că d. Oromolu im­părtășește soluția propu­să de Camerele de comerț, pentru salvarea intreprin­d­eri­lor amenințate de fa­liment din cauza crizei,­­ a înființării unui „Credit Comercial“. D. Vintilă Brătianu este însă încă adversarul aces­tei idei, dar se crede că va ceda.­­_/ Pentru sprijinirea în­ființării „Creditului Co­mercial“ o delegație a Ca­merei de comerț se va pre­zenta zilele acestea minis­trului finanțelor. I ÎNTREVEDEREA vintilă BRATIANU-M­­OROMOLU. - D. Vintilă Brătianu, ministru de finanțe a avut ori după amiază o lungă întrevedere cu d. M. Oromo­lu, guvernatorul Băncii Naționale. D. Oromolu a expus ministrului finanțelor „rezultatele" negocieri­lor d-sale la Londra. Cei doi pontifi ai finanțelor ro­mâne au examinat împreună situa­­țunea desperată a pieței și desbă­­tut măsurile urgente necesare evi­tării crahului care amenință co­merțul și industria din cauza pa­ralizantei lipse de numerar. „Soluțiile" rămân de văzut. PROECTE NOUI DE LEGI ECO­­NOMICE. — D. Tancred Constanti­­nescu, ministrul industriei și co­merțului va depune în apropiata se­siune parlamentară, următoarele proecte de legi cu caracter econo­mic : 1. Legea pentru organizarea Ca­merelor de comerț și industrie, care se află ,la grija unei­­ subcomisiuni a consiliului superior al economiei naționale, spre a-i da forma defini­tivă de redactare; 2. Legea pentru organizarea co­merțului și culturii de cereale —­­ prin standardizarea acestora ; 3. Legea pentru organizarea por­turilor și a creierii zonelor libere și 4. Legea pentru reorganizarea mi­nisterului de industrie și comerț. Membrii partidului naționalist al poporului din culoarea de gal­ben sunt rugați să se întrunească astăzi la orele 6 seara în localul clubului având a li se face comu­nicări importante. REÎNTOARCEREA SUVERA­NILOR IN CAPITALA.­­ Suve­­ranii vor părăsi reședința de la Si­naia săptămâna viitoare. Instalarea Suveranilor în Ca­pitală se va face pe ziua de 1 Oc­tombrie. _ SE­ EFTENESTE VIAȚA. — Se anunță oficial că pe ziua de 1 Octombrie se reduc taxele pentru gaz, electricitate și apă. Acest eveniment se petrece în Germania. La noi, miniștri anunță numai scumpete­ MIȘCARE IN ADMINISTRA­­TIA BASARABIEI.­­ Ministerul de interne a făcut po­ziția de azi o mare mișcare în personalul din administrația Basarabiei. Cea mai mare parte dintre sub­­prefecții și directorii de prefecturi din­­ provincia de peste Prut au fost lăsați în disponibilitate sau transferați. Această vastă primenire intere­sează județele Hotin, Orhei, Soro­­ca, Tighina, Chișinău și Bălți. PRESA VIENEZA DESPRE VIZITA PRIMULUI MINISTRU ROMAN LA VIENA.­­ „Allge­meine Zeitung” scrie cu știrea despre vizita primului ministru român la Viena, va fi primită pre­tutindeni cu mare satisfacție. De azi se poate constata normaliza­re din punct de vedere politic și economic a raporturilor dintre statele succesorale. Raporturile dintre Austria și România pot de­veni și mai strânse, mai cu toa­m­ă pe domeniul economic. între­vederea de la Viena va îndepărta desigur toate greutățile care mai stau în calea unei înțelegeri­ de­­pline. Din punct de vedere poli­tic această vizită poate fi consi­derată ca expresia raporturilor foarte cordiale între ambele state. LUCRĂRILE NOULUI BUD­GET. — Lucrările ministerelor pen­tru alcătuirea rapoartelor ante- proecte de budget, pe care le-a ce­rut d. Vintilă Brătianu, vor fi examinat săptămâna viitoa­re de către comisiunea bugetară, la mi­nisterul de finanțe D. Vintilă Brătianu a făcut cu­­noscută dorința d-sale cad­ rău ,­­noscută dorința d-sale ca lucrări­­le budgetului general al Statului să fie sfârște până la 1 Noembrie, întrucât în cursul lunei viitoare d-sa voiește să-l aibă votat de Car uieră. România și emigranții politici din Viena „Prager Presse"­ publică urmă­toarea telegramă din Viena : „Achtuhrblatt­” află că activitatea emigranților din diversele state suc­cesorale, stabiliți la Viena, impre­sionează în mod neplăcut guvernele acestor state. Probabil că Pe baza relațiiilor diverselor legații, a avut loc un schimb de veder­i între Romă­nia, Polonia, Jugoslavia, Cehoslo­vacia și Grecia asupra chipului de a se pune capăt agitației emigran­ților din Viena. In special, România și Polonia se simt amenințate prin acțiunile emi­granților politici din Viena. Toate aceste state reclamante relevă și propaganda bolșevică, care, dirijată de la Moscova, își face drum prin Viena în statele menționate. Miniștrii diverselor state succeso­rale se vor prezintă zilele acestea la ministerul de externe pentru a a­­trage atenția guvernului austriac asupra acestor fapte și a cere con­cursul său. Se anunță că propunerea acestui demers a pornit de la România Polonia i s'a asociat. Este vorba, in primul rând de agitația bolșevi­că, introdusă de la Viena in Polonia și România. Punctul de vedere al guvernului austriac este că nu va tolera o pro­pagandă criminală la Viena, CONSILIUL DE MINISTRU DE AZI.­­ Din cauză că unii din membrii guvernului nu au so­sit încă în Capitală, consiliul de miniștri, s-a amânat pentru astăzi după amiază la orele 4 jumătate. Guvernul a hotărât ca în tim­pul discuției UI Mesaj, Camera să cerceteze în secțiuni proectul reformei administrative, care a fost revăzut de guvern Președintele consiliului d. I. I. C. Brătianu și-a amânat sosirea pentru 10 Octombrie. ORELE 12 Noul Midget fransd O expunere a ministrului de finanțe Paris 1 (Rador) — ministrul de­ în deosebi să reprimeze fraudele finanțe a făcut o expunere a badge­t fără a aduce un prejudiciu schia­tului pn 1925 în comisiunea de fi­nanțe a parlamentului. Badgetul pe anul 1925 urmărește complecta csa­­nara a finanțelor franceze și răs­punde condițiunilor esențiale de u­­nitate, sinceritate și echilibrare bud­getară Va cuprinde In același timp budgetul general și budgetul __ spe­cial cheltueli acoperite, cheltueli permanente și cheltueli neparma­­nente Vechiul budget general atin­­gea cifra de 25 691 milioane această cifră a fost redusă în urma compri­mărilor la 24 078 milioane Toate cheltuelile au fost calculate în așa fel în­cât nu se prevede nici un credit suplimentar, afară doar dacă vor interveni cazuri cu totul spe­ciale Privitor la plățile în străinătate toate calculele s’au făcut pe baza cursului lirei sterline și a dolarnlui luând media de la Aprilie la Iulie Bugetul special a fost redus cu 789 milioane. Iar reducerea totală atin­ge cifra 2892 milioane. Cheltuelile totale, după fuzionarea celor două budgete, ating cifra de 32.456 ml­­ioane După intrările primelor opt luni din 1924 veniturile vor atinge cifra de 29.854 milioane In scop de a acoperi diferența de 2692 milioa­ne ministrul de finanțe iși propune să ia măsuri care vor produce cel puțin 1777 milioane Ministrul de finanțe se va strădui bului Modalitățile de percepție a impozitului general asupra venituri­lor vor fi ameliorate, sancțiunile vor fi înăsprite pentru a grăbi pla­ta contribuției impuse beneficianți­­lor de război După ce au fost con­sultați reprezentanții comerțului ex­tern, ministrul de finanțe s-a con­­vins că impozitul asupra cifrei de afaceri privitoare la export, poate fi suprimată O parte din produsul taxelor va fi vărsată în folosul in­­stituțiilor naționale ca asigurare, reasigurare precum și pentru cre­­dite necesitate de export Ministrul d­e finanțe va majora tarifele asupra operațiunilor de bursă și schimbu­­lul. va înființa o taxă asupra socie­­tășîlor de asigurare un impozit asu­pra plusului realizat din imobile și fondurile de comerț și va suprima taxele asupra cifrelor de afaceri pentru grâu și făînă Ministerul de finanțe va organiza monopoluri­» statului, cari vor deveni autonome sub centrolul % statulul La aceste venituri trebuie adău­gată diferența dintre plățile germa­ne Conform Cu planul Daves și cheltuelile de ocupație precum $1 alte cheltueli necesitate de executa­rea tratatului, adică 800 mlloane. Veniturile astfel complectate ating cifra de 32 481 milioane Bugetul­ui fel echilibrat se va lori du ori cheltueli neacoperita

Next