Neamul Românesc, decembrie 1924 (Anul 19, nr. 287-297)
1924-12-16 / nr. 287
O CONTRADICȚIE? „Viitorul crede că a găsit o contrazicere între un articol al meu scris în vacanță, cu privire la trupele care au luat parte la manevrele din regiunea Vălenilor-de-Munte și între afirmarile mele în Cameră cu privire la situația generală a armatei. * In cel dintâi caz era vorba de trupele care au trecut în ținuta de campanie pe dinaintea ochilor mei și care aveau disposiția pe care soldatul român o are oricînd este chemat a-și face datoria de ostaș. In cazul al doilea e vorba de înfățișarea zilnică a soldatului de pe stradă și a soldatului din cazarmă — pe care economiile d-lui Ministru de Finanțe îl lasă prea dese ori în zdrențe și hrănit cu 13 lei pe zi. In momentul cînd în fiecare zi soldatul va fi cum l’am văzut la Văleni pentru manevră, și cînd disposiția sa normală va fi ca disposiția extraordinară din acele zile, cînd armata care poate apăra țara și azi, cu sacrificiul ei, va fi în stare să o apere cu cruțarea ei necesară, atunci eu cel de la Văleni, și cu cel de la București, vom avea aceiași părere. Insă aceasta nu se va intimpla desigur sub un regim de economii ca cel conceput de d. Vintilă Brătianu. N. IORGA Olimpianii dela București Formidabila frământare a războiului, răsturnând atâtea situații, sau creând state, mărind ori micșorând considerarabil, geograficește și politicește, pe altele, a fixat, cum era firesc, un nou și nestatornic echilibru continental, a ridicat nouă și serioase probleme, a dat viață, din nevoi imperative, atâtor constelații europene. Antanta cordială, — cum se numea înțelegerea anglo-franceză dinainte de 1914, — se conturează din nou pe orizontul occidental. Politica franceză, cu toate ezitările de moment și cu toate nouile îndrumări externe, înțelege cât de prețioasă este colaborarea cu statele reînviate și cu cele consolidate de pe urma războiului. Dar și între prieteni sunt contrarietăți de interese. In cabinetele diplomatice nu pulsează adesea, decât ritmul acestora... Reparații, refaceri și despăgubiri, avantagii comerciale, debușeuri cât mai multe, concesiuni adeseori leonine. — acestea sunt scopurile evidente ale ciocnirilor dintre diplomații. De ce să ne mirăm, prin urmare, dacă opinia noastră publică urmărește cu o vie și explicabilă atențiune, jocul evenimentelor de peste fruntarii ? * Ministrul de externe al Angliei a fost la Roma, trecând pe la Paris... La Liga Națiunilor, reprezentanții statelor mari și mici, învingătoare și învinse, își apără drepturile, își consolidează prieteniile. Se schimbă orientări noui, dintre cari urnele nu ne erau tocmai plăcute. Aliați de-ai României, activează, cu bune rezultate, bineînțeles pentru ei. D. Beneș apără cu căldură interesele patriei sale. D. Ninchi e și d-sa la Roma- Desigur, au, ca și noi, reprezentanți de valoare, acolo. Dar cred că e mai bine să sprijine cu puterea lor, cu prestigiul calitătei poatelor pe cari le reprezintă. O fac poate cu mai puțină solemnă gravitate ca alții. Dar dacă nu isbutesc, — ceea ce este deocamdată o simplă nesupunere a noastră, — au cel puțin mulțumirea că au încercat, că au luptat fără preget. Dacă este adevărat că cei absenți nu au niciodată dreptate, — cum să ne explicăm că d. I. G. Duca e în permanență la București ? E mai util în țară ? Rolul său de dârz apărător al regimului, — nu poate fi dublat de vre o altă valoroasă personalitate a clubului ! Sau d-sa are calitatea de ministru al afacerilor străine. — ca să le apere pe cele interne și să atace un perfect politician, opoziția . Ori, poate și de acest teren. d. Vintilă Brătianu ordonă economii ? întrebări firești, după câte ni se par.. Dacă nu cumva absențele voluntare de la Roma, sunt impuse de acea olimpiană postumă, pe care o ia uneori de Ionel Brătianu, și o adoptă la intervale chiar titularul de la externe. N. O. D. Mi i Si Iliu Ittel. Reputația d-hil Vintilă Brătionucă nu prea înțelege ușor chiar lucrurile elementare, a fost câștigată cu o remarcabilă ușurință. Dar cine putea să-și închipue că sunt lucruri pe care vistiernicul își permite chiar luxul să nu vrea să le priceapă . Șeful partidului nostru în remarcabila sa cuvântare la buget, a arătat și criminala politică de economă funeste care se fac d in dauna sănătății publice : ...„Noi purtăm blestemul războiului în trupurile bolnave a milioane de locuitori ai acestei țări și pe când reprezentanții celorlalte naționalități știu să se îngrijească personal, din nenorocire reprezentanții bietului nostru popor, atât de rămas în urmă, așteaptă să fie îngrijit de acel stat, căruia i-a dat totdeauna destul sânge, pentru ca din aurul lui, să găsească ceva, pentru a-i îngriji. Și vreți civ. ca atunci când bugetul va fi echilibrat într'adevăr, când finanțele vor fi prospere, când timpurile anormale de astăzi vor trece, să ne găsim înaintea unei rase degenerate ? Mai bine de zece ori falimentul cu un popor sdravăn, decât un popor degenerat cu finanțele, prospere“Și ce răspund d-nii de la guvern . Că d. N. Iorga „se contrazice1’. fiuiuwu astă vară, scria dela Văleni că Ia manevre, soldații erau bine Îmbrăcati D. Vintilă și marionetele de la atâtea alte departamente, prin răspunsuri ca acesta, dovedesc calități de buni gospodari... Galopul bugetelor LA CE SE REZUMA „COLABORAREA" VALORILOR DIN MAJORITATE Activitatea Camerei a atins Sâmbătă un adevărat record. Intr'o singură și scurtă ședință s-au votat aproape toate bugetele departamentelor. O asemenea viteză, pe care nu a cunoscut-o până azi decât automobilul generalului Moșoiu, am fi dorit-o mai de grabă la transporturile căilor noastre ferate. In orice caz, ea dovedește odată mai mult că „Adunările Naționale“ — (cum se intitulează „Viitorul“) au devenit un simplu birou de înregistrare. Și, atunci, ne întrebăm, la ce bun atâta pierdere de vreme cu discuții generale, când votările budgetelor se fac, fără să se țină seamă de justele critici ale opoziției? Parlamentul liberal e grăbit. In primul rând se apropie vacanța. Și apoi d. Vintilă nu admite.... colaborarea valoroaselor elemente din partid, decât cu condiția ca ele să voteze și să aplaude. D. Nincici la Paris Paris, 15. (Rador). — D. Nincici a sosit ori din Roma la Paris. O ȘEDINȚA LA SENAT l snit liniti Ședința de Sâmbătă a Sww.*1«jf » oferit unul din spectacolele cele mai edificatoare asupra seriosității și autorității de care țin să inconjure guvernul și majoritățile sale activitatea lor legislativă. Se discuta și se vota pe articole noul regulament al Senatului. La art. 60 s-a încins o discuție vie asupra chestiunii dacă este demn și necesar ca să se recurgă la specialiști, invitându-i în secțiunile și comisiile Senatului, când este vorba de votat o lege. Cea mai mare parte din majoritate a fost contra acestui articol. Totuși când articolul a fost pus la vot, deși pentru el votaseră numai TREI domni senatori, iar contra tot restul Senatului, de altfel în număr destul de restrâns, vreo 25 — d. președinte Ferechide s'a arătat foarte energic și hotărât anunțând că deoarece în contra sunt numai 8 glasuri articolul este votat. Gestul d-lui Ferechide a indignat însăși majoritatea, care, prin glasul d-lui general Lambru, a protestat, părăsind ostentativ și cu vociferări incinta. Dar fiindcă raportorul citia cu toată liniștea mai departe articolele unul după altul, pe când majoritatea revoltată și opoziția vocii erau, atât în incintă cât și pe culuvar, d. Ferechide a părăsit fotoliul preșidențial, făcând observație senatorilor cari discutau aprins și protestau pe culuvar. Atunci, toți cei cari vorbeau revoltați în afară de incintă năvălesc înlăuntru și protestează în frunte cu d. general Lambru și d. Costăchescu contra felului cum lucrează Senatul, atrăgând atenție asupra faptului că regulamentul se votează fără a se găsi în incintă numărul suficient de membri pentru ca votarea să fie legală, și deci valabilă. D. senator Procopiu, care presida, constatând prin biuroul Senatului că într’adevăr nu se prăsește in sală numărul reglementat de senatori, a ridicat ședința. Senatorii au discutat apoi grupuri grupuri cele Întâmplate, desaprobând procedeul arbitrar al d-lui Ferechide lucru care scade evident prestigiul maturului corp. Cu acest prilej d. prof. Racoviță a făcut această spirituală observație într-un grup de majoritari indignați: — Nu pricep de ce vă scandalizați când totdeauna Senatul a lucrat astfel. Buletinul financiar Erl fiind sărbătoare, bursele străine au fost închise. Cursul leului va sosi abia azi după amiază Pe plata noastră devizele au fost slabe Paria 10.60 Londra 932 New-York 198.50 Praga 5.35 Zürich 38.70 Milano 8.60 Viena 28.20 D. Chamberlain a plecat la Londra Paris, 15. (Rador.) —< D. Chamberlain a sosit din Roma la Paris și a plecat peste două ore la Londra- Negocierile dintre Franța și Germania Paris 15 (Rador — Expertii germani, reprezentanții mare! Industrii vor sosi mâine la Paris. Ei au consultat grupurile de industrii și vor reîncepe imediat negocierile cu experții francezi. CANDIDATUL PARTIDULUI NATIONALIST AL POPORULUI LA ALEGEREA DE SENATOR DIN JUD. COVURLUI alegere care are loc in ziua de 20 Decembrie 1924, este fruntașul nostru Avocat, fost deputat Semnul Partidului Nationalist al Poporului este O Coasă ALEGATORI DIN COVURLUI, VOTAȚI COASA D. lile Celciurescu O OBRĂZNICIE „Adevărul’’ atribue unui membru al guvernului această afirmației : „D. Argetoianu nu mai călătorește în acelaș ti an cu d. Iorga"Servitor«» - do • î» , care ministrul a primit această știre nu poate fi decât un obraznic. Iar cine crede astfel de obrăznicii nu poate fi în posesiunea inteligenței sale. Acest răspuns i se dă și în numele d-lui Iorga și în numele d-lui Argetoianu. fapt«AA. D. Mihai Fopovicî, fost ministru, a relevat în Cameră cazul societății „Mica“ a cârei venituri sunt puse, pentru propagandă politică, la dispoziția unui partid al cărui șef este însuși președintele consiliului de administrație al acestei societăți. Deși au trecut de atunci mai multe zile, gruparea averescană nu a găsit cu cale să răspundă la acuzațiile precise ce i s'au adus. Ceva mai mult, însăși societatea „Mica“, a cărei datorie este «le a da lămuriri complecte acționarilor săi de tot felul cum le administrează interesele, se mulțumește să păstreze cel mai categoric mutism in această chestiune. Tăcerea manifestată de cei vizați e destul de elocventă. Dar după cât aflăm, acționarii sec. ,Mica, cari își văd capitalurile risipite fără voia lor pentru o cauză atât de puțin interesantă, vor reacționa cu toata energia, este învinuit de justifiabili de fapte atât de scandaloase, încât mai sfii a le anunța Camerei pe toate. Enunț totuși una din ele pentru a obliga la imediate măsuri. Judecătorul Popianu dă mandate de aducere la femei, pe cari apoi le siluește — atentând la pudoarea lor— nu chiar. Camera de consiliu a judecătoriei“. Am adresat această comunicare ș i d-lui ministru de domenii — Alex. Constantinescu — pentru judecătorul încriminat — este o creație politică de după alegeri, a domniei sale. Alături reclamație cu preciziuni. D. ministru de justiție Georgel Mârzescu, va ordona o severă cercetare. — Marele Colegiu Electoral pentru alegerea la Scaunul vacant de Episcop al Eparhiei Cetatea Albă-Ismail, a fost convocat pentru ziua de 17 Decembrie a .o. Cercurile politice din Moscova nu se așteptau la dezastrul ireparabil al comuniștilor germani la ultimele alegeri Rezultatul obținut de aceștia și care arată o pierdere de 1. n and.<e a făcut o impresie dezolantă la Moscova. Conducătorii bolșevici încearcă să dea o explicație liniștitoare eșecului din Germania, afirmând că pierderile acestea se datoresc numai elementelor slabe, care n’au putut rezista presiunilor naționalisto-burgheze , partidul s’ar fi întărit însă prin această epurație. In lipsă de alte argumente care să explice dezastrul comunismului din Germania, sovietele se consolează cu ce pot și ele. D. Eugen Melik demisionând din cauză de sănătate de la direcția generală a Teatrului Popular, consiliul de administrație al acestui teatru a numit director pe d. profesor universitar Ion Sân-Giorsh.. Reprezentantul Jugoslavia, d. Nincici, vorbind presei Italiene, a făcut declarația că România, Iugoslavia și Bulgaria sunt de comun acord în lupta contra Rusiei Sovietice. In ședința de închidere a consiliului Ligei Națiunilor, întrunit după cum se știe la Roma, s-a decis ca viitoarea lui ședință să aibe loc la Madrid. Amicul nostru d. Ștefănescu deputat de Botoșani, a desvăluit in Cameră abuzurile unor jandarmi din județul Botoșani. Ei silesc pe săteni prin iarmaroace și chiar pe drum, să cumpere o broșură făcută de un d. căpitan de jandarmi. Bănuind pe un sătean că ar fi dat publicității aceste Plângeri, l’au băgat în arestul companiei de jandarmi, l’au bătut și schingiuit. Cere să se cerceteze și să se ia măsuri contra vinovaților. Mai mulți membrii ai guvernului maghiar, ai poliției și parchetului din Budapesta au primit prin poștă scrisori, prin care li se comunică că sunt condamnați la moarte. Autorii acestor scrisori amenințătoare nu au putut fi descoperiți până acum. Se crede că organizația ebredeiștilor maghiari („Ungurii cari se deșteaptă”) a pus la cale aceste atentate. Intr-un articol de fond apărut in ziarul șrăbesc din Turcișoara „Schraebieche Volkspolise"* se analizează tratatul de Paris, referitor la drepturile minorităților. Autorul articolului îți incheie reflexiunile sale cu recunoașterea, că nedreptățile făcute până acum minorităților de către factorii politici din România, sunt efectele haosului produs de răsboiu. Este insă convine, că poporul român e pătruns de spiritul dreptății si nădăjduește, că în viitor raporturile dintre minorități si factorii politici români vor deveni foarte bune. Noi am spus de mult lucrul acesta și ne bucurăm, că un confrate minoritar vine acum și ne dă dreptate. Amicul nostru, d. Gr. Diaconescu, deputat de Bacău, a înmânat Sâmbătă d-lui ministru de justiție, o gravă plângere în contra unui judecător de ocol rural. Cuprinsul ei este urmăorul: Fără a mi se clinti încrederea ce am avut-o în magistratura noastră în genere, am onoare a aduce la cunoștința d-lui ministru de justiție și d-lui ministru de domenii că judecătorul ocolului rural Moinești din județul Bacău — Gheorghe Popianu, Un grup de studenți au gonit astăzi din Universitate pe colegii lor evrei. Au intervenit jandarmii. Unele cursuri s'au putut face azi de dimineață. ORELE 12 ■ ■ ’.«OÁ) Jancoff In Bulgaria, s'au descoperit noui comploturi comuniste și cu acest prilej s-au găsit documente senzaționale. Autoritățile noastre au fost și ele înștiințate că președintele consiliului bulgar d. Tancev a făcut alarmante destăinuiri asupra scopurilor și mijloacelor bolșevicilor și agenților lor care operează în Bulgaria 150.000 VICTIME ALE COMUNIȘTILOR Primul ministru bulgar a comunicat că opera de distrugere a bandelor comuniste din Bulgaria a luat proporții colosale în timpul din urmă. Din datele statistice culese de guvern, dela 1 Noembrie a. c., au fost asasinate in Bulgaria 150.000 de persoane. Cele mai multe victime sunt dintre primari, notari, consilieri comunali, jandarmi, din miliție si armată. Acest fapt dovedește că asasinatele au fost săvârșite în scopuri politice. S-a constatat că toată acțiunea bandelor comuniste e dirijată de la biroul comunist central din Viena, care trimite și fondurile necesare pentru această operă de asasinare în massă. D. Tancov a arătat dorința guvernului bulgar de a pune capăt acestor crime sovietice, cât mai curând. Guvernul bulgar e informat pe deasupra că agenții comuniști prepară o mare lovitură pentru sfârșitul anului 1924. E vorba de pregătirea unei revoluții și întronarea regimului bolșevic. Opera bolșevică I si iii fi asasinate in bulgaria O senzațională declarație a primului ministru • Noi și Sovietele România. Bulpia și Seria tonica Roșiei foliese Roma, 15. (Rador). — Ministrul de externe al Iugoslaviei, d- Nincici a primit ca pe reprezentanții presei italiene. D- Nincici a declarat că vizita sa la Roma a avut de scop înainte de toate să aibă un schimb de vederi asupra situației generale din Europa- Problema principală i se pare chestiunea rusească. Rusia este în interiorul ei slabă. Guvernul bolșevic se menține cu greutate și este obligat să caute în străinătate sprijin pentru politica sa internă. Internațional a treia este o organizație europeană în scop de a sprijini politica externă a sovietelor. Agenții bolșevici încearcă să provoace revoluția în Statele europene. Dar această tendință a eșuat până și în Estonia un stat mic și fără mijloace mari de apărare. Aceste tendințe vor eșua pretutindeni. Dar internaționala a treia și guvernul sovietic a cărui instrument ea este trebuie combătute cu hotărâre. Din orientul european rușii au organizații din Viena Kosovvo care încearcă să provoace dezordine în Balcani. Aceste uneltiri v-ar fi dejucate: Bulgaria și România sunt de acord cu Iugoslavia împotriva Rusiei. Goala primului ministru francez Paris, 15. (Rador). — Starea sănătății d-lui Herriot nu va necesita o intervenție chirurgicală. Medicii cred că pacientul va putea să părăsească odaia peste vreo 10 zile. Arestarea unui fost ministru bulgar Sofia, 15. (Rador). — Parlamentul bulgar a autorizat urmărirea fostului minitru de finanțe țărănist Torlakoff. Poliția a procedat la arestarea inculpatului. Mihail Sarafoff, fost ministru de finanțe, și ministru plenipotențiar la Viena și Constantinopol a încetat din viață. Steagul roșu pe ambasada rusească din Paris Paris, 15. (Rador). — in mod t,fi ral a fost arborat steagul roșu la ambasada rusească din Paris. Krasniin a ținut un discurs, asistența a cântat Internaționala.. Scufundarea unui vapor japonez Paris, ÎS (Rador). Din Tokio se anunță că vaporul japonez Kwanto s-a scufundat din cauza furtunei. Din echipajul de 150 de oameni au dispărut 46. Săptămâna teatrală PĂTURICĂ de d TEATRUL REGINA MARIA, SLUGA LA DOI PANI de Goldoni. STATEATRUL NNAȚIONAL DINU Filat și Maniu. După „Don Quichotte’’, una din cele mai insignifiante transpuneri de roman în teatru, producția dramatică românească ne dă astăzi, adaptarea scenică a romanului „Ciocoii vechi și noul” datorită poeților Ionel Pilat și Adrian Maniu. Citând pe cea d’intâi, nu am înțeles să fac vre-o apropiere cu cea din urmă, care cu toate scăderile ce ar avea inerenta unor asemenea adaptări, prilejuește totuși un spectacol pitoresc. Dintr’un roman social — ceea ce sunt în fond .,Ciocoii vechi și noui” — autorii ar fi putut scoate o piesă socială, în care, ca și în opera lui Filimon, să avem puse față ’n față cele două clase ale vechilor și nouilor ciocoi, cu toate apucăturile și caracteristicile fiecăreia, descrise până în cele mai intime amănunte. Dinu Păturică, în romanul lui Filimon e reprezentantul cel mai strălucit al clasei nouilor ciocoine cari faimoaul autor ni-1 prezintă mai hrăpăreți, mai lipsiți de scrupule decât cei vechi. D-nii Pilat și Maniu, ca toți adaptatorii de romane, nu au putut reda atmosfera operei originale, pe care o crează cu atât de viu colorit, minunatele descrieri ale lui Filimon Dânșu s’au mulțumit să fixeze în patru tablouri, patru momente ale romanului, cari să servească la o cât mai viguroasă caracterizare a eroului. Dar chestiunea care se pune, nu este, desigur, să știm întrucât autorii s’au ținut de romanul lui Filimon. Aceasta poate interesa cel mult pe istoricii literari. In căderea noastră intră să stabilim dacă „Dinu Păturică” este sau nu, o piesă de teatru. Răspunsul va fi, fără ezitare, negativ. Avem — cum spuneam — în comedia d-lor Pilat și Maniu, patru aspecte din viața lui Păturică, patru momente bine distincte, cari fixează ascensiunea aproape fulgerătoare a eroului Mai întâi. Dinu Păturică, umilit, lingușitor și intrigant, intrând în slujba și sub pielea postelnicului Tuzluc. Apoi, acelas Păturică transformat din paznic al tiitoarei lui Tuzluc, Kera Duduca, un aliat al acesteia înpotriva stăpânului lor. In urmă, Păturică, reducând la sapă de lemn pe postelnicul Tuzluc, căruia îi fură și ibovnica cu care se căsătorește. In sfârșit, eroul ajuns în culmea ascensiunii, ispravnic, bogat, persecutor, jefuitor. Iar epilogul, căderea eroului, Kera Duduca fuge peste Dunăre, în tovărășia Pașei de la Silistra, iar noua stăpânire, pentru a pedepsi nelegiuirile lui Păturică — (morala fabulei) — îl asvârle în ocnă. Aceste aspecte, cu destulă îndemânare exploatate, ajută la conturarea caracterului eroului, fără a folosi prea mult și interesului dramatic. Ceea ce lipsește piesei este conflictul, pe care să se sprijine acțiunea și care să provoace interesul. Fără conflict nu obținem mișcare și fără mișcare. „Dinu Păturică” rămâne un roman dialogat, în genul celor pe cari germanii le extrag mai ales din romanele rusești. Asemenea opere sunt prilejuri de succes, în special, pentru mari regizori, creatori de „atmosferă”. La Teatrul National, comedia d-lor Pilat si Maniu s’a bucurat de o bună interpretare, datorită în bună parte și excelentului regizor, care e d. P. Gusty Mâna d-sale o trăda mai ales admirabila scenă din actul al doilea dintre Duduca si Păturică, jucată de d-na Zimniceanu și d. Bălțăteanu cu o neasemuită dibăcie. Am fi preferat totuși mai multă vioiciune în ritmul general al spectacolului. D. Bălțăteanu a constituit „surpriza” serei, — surpriză pentru acei cari nu cunoșteau bogatele resurse ale acestui excelent artist. In rolul lui Păturică — stagiarul de clasa a doua (ce ironie!) al Teatrului National parcurge cu un lux de mijloace nerevelat încă, bogăția unei game, în care ipocrizia e elementul precumpănitor. Trecerile de la o atitudine la alta, ating uneori virtuozitatea, vlâvie d. Bălțăteanu va putea crea pe nemuritorul „Tartuffe”. Mărturisesc că nu am înțeles rostul reprezentărei comediei „Slugă la doi stăpâni” De scena Teatrului „Regina Maria” Numele autorului nu este suficient pentru a justifica sacrificiile unei montări și a suporta neplăcerile unui insucces. Ce serviciu ar face mișcării teatrale o companie care ar reprezintă, de pildă, Monsieur de Pourceaugniac pentru motivul că e scris de Molière ? Dacă nici chiar pentru Teatrul National nu implică obligațiunea de a reprezintă pe Goldoni, cu atât mai puțin nu e îngăduit unei trupe particulare să facă sacrificii, pentru a monta una din cele mai nule lucrări ale celebrului scriitor italian. Reprezentarea Slugei la doi stăpâni ar mai fi fost scuzabilă cel mult, într-un ciclu de reprezentații, care ar voi să reconstitue evoluția comediei de la Plaut până în zilele noastre. Slugă la doi stăpâni, dacă nu e o comedie, e un rol și numai acest lucru ar mai justifica reprezintarea operei lui Goldoni, căci ea a dat prilej incomparabilului Maximilian să ne dăruiască o savuroasă creație de spontaneitate, de vervă și de inventiune în rolul lui Truffaldino. Din restul interpretării reținem doar jocul tot mai promițător al d-rei Caller. Derest, e mai bine să nu mai vorbim, ca de un vis urât M. O. *