Neamul Românesc, ianuarie 1925 (Anul 20, nr. 2-24)

1925-01-03 / nr. 2

Director N. IORGA FOAIA ZILNICA A PARTIDULUI NAȚIONALIST AL POPORULUI Anul al XX, No. 2 REDACȚIA: Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12/60. I 2 LEI I ADMINISTRAȚIA: Str. Brezoianu No. 6. Telefon 12/60 Mina economică Societatea noastră se afla în plina anarhie economică. A produs-o imoralitatea, lipsa simțului de solidaritate, incultura. S'a adaus ispitele neutralității. Apoi rușinile ocupației dușmane. Apoi desfrîul tolerat de toate guvernele, după recîștigarea libertății. Masuri restrictive serioase nu s’au încercat. Dacă s'ar fi făcut aceasta, unde ar fi fost agenții înplinitori ? Ideia, generala, dar falsa, ca din însăși aceasta anarhie poate ieși o rînduiala, a dat faliment. Asociațiile de reglementare și protecție se anunța doar la întruniri publice și pier îndată după anunțare. Disciplina economică nu poate veni de la guverne neputincioase, nici de la opinia publica, deprinsă a se tîngui, incapabila de a reacționa. Comerțul însuși are datoria de a reda sănătatea economică României. Comerțul onest care poate opri aventura și înfrîna specula. Cînd va înțelege aceasta, numai atunci vom ieși din miserabilul haos de azi. N. IORGA Cuiul lui Pepelia Se ridică din nou la ordinea zi» iar chestiunea fabricei de avioane în țară. Oarecare conflicte cu fabricile streine care ne furnizează avioane, nemulțumiri de o parte de alta. Iată o serie întreagă de neplăceri legate de niște contracte care la urma urmei trebuesc executate si la care furnizorul trebue să se supună. Din toate discuțiunile urmate rezultă un lucru: se pare că străinătatea consideră încă țara noastră, în materie de aviațiune ca un fel de pungă din care poate scoate bani fără să dea nime și când personalul nostru pentru recepțiunea avioanelor reacționează, ipocrizia intră în serviciu și reclamațiunile directe sau pe cale diplomatică sau Curs. Se știe că industria aviațiunei e ingrată, fiind-că nu resminteste îndeajuna capitalul și munca; asta explică pentru ce marile țări cari au o industrie aviatică, întrețin cu oxigen acele industrii ca pe niște bolnavi în agonie; asta explică în plus pentru pe acele târî care au un deosebit interes să si păstreze și protejeze .Industriile lor aviatice, fac toate r eforturile pentru a-si croia deboișyridin România ca si în alte țíari mai mici. Dar trebuita se știe că debușeurila nu durează dacă se nemultu în permanentă, cumpărăto mește ^^^tindcă toată răbdarea are o limită. I Dacă cutare francez să zicem cutare băetaș a brevetat un tip de avion în tara lui și dacă a putut strânge capitalul pentru exploatarea acelui brevet, în vremea când asemenea întreprinderi se încurajeau și trebuiau încurajate, nu este motiv ca această încurajare să meargă la infinit cât timp se dovedește că produsele acelui brevet sunt mediocre. Dacă cutare uzină engleză care pe lângă vapoare, poduri, mașini, tunuri etc. a creiat într-un colțișor și un departament pentru aviațiune, dacă acea uzină vede acel departament în mare restriște, din cauza multiplei concurente. Nu este motiv ca România să încurajeze acel departament care nu dă produse prea bune. Și dacă este așa, ne întrebăm pentru ce se amână mereu instituirea unei fabrici de avioane în țară al cărui cost este un bagatel, căci ce însemnează trei sau patru sute milioane lei când e în joc pe de o parte apărarea țării și pe de altă parte când pe această cale se va putea evita conflicte și furturi cu străinătatea, conflicte care fără să fie de mare anvergură, trebuesc totuși evitate. Ne întrebăm încă odată pentru ce se întârzie instituțiunea acelei fabrici care ne-ar transforma din tributari în colaboratori ai marilor noștri aliați și mai cu seamă refuzăm să înțelegem când vedem că din problema aviațiunei românești se face o problemă anglo-română privită cu reproșuri de unii, sau franco-română privită preziș de alții. Refuzăm să înțelegem, ce caută acel cui al lui Pepelea în aviațiunea noastrălui care apare sub formă de aport a 10—20 milioane lei a unei societăți străine de fabricarea avioanelor, societate care vrând nevrând va impune brevetele sale de fabricațiune ceea ce trebue evitat, repet ceea ce trebue evitat și mai ales refuzăm să înțelegem de ce guvernul care are deviza „prin noi înșine“ a uitat că există undeva în lume un geniu românesc care va putea da tării și exploata prin inginerii și specialiștii militari ai săi, atât de miraculoasa fabrică de avioane. Refuzăm să înțelegem pentru ce guvernul umblă cu paleative ca Școala de la Cotroceni și nu vrea să perfecteze acel geniu național și să întemeieze ca toate țările culte la Universitate un Institut de aviațiune care să scoată ingineri aviatori. T'sho San sunt și noi presiuni din afară. Dar până când Nu ne ajunge valuta, căile ferate, armamentul și petrolul! Prof. Ing. ST. N. MIEEA POLITICE Congresul averescan a dat o mare atenție problemei monetare... Ba bine că nu! , guvernul anunță mereu incordndtueli, manifestații, comploturi, violente, ciocniri și atentate. Progresul e evident și meritul guvernului de asemenea. D Tancred Constantinescu a convocat iar pe negustori ca să le vorbească despre vaci... De trei ani, se tot vorbește de ministru făgăduind să împace și pe comercianți și pe proprietari. In cele din urmă, s'ar putea să nemulțumească ambele grupări. Noi credem din potrivă că amicul nesc probabil, stele tot atât de pălite. * Se spune că vagoanele de călători și de marfă pe cari ni le dau nemții sunt toate defectate... Un nou succes pentru C. F. R. Cu nouile (?) vagoane livrate de nemț se sporește considerabil parcul actual de vagoane bune pentru deraieri, al direcțiunei. * Agenți d-lui Averescu se laudă la cine vor să-i asculte, că vor veni curând la putere. Și totuși afară sunt 20 grade de frig, nu de căldură... # $ id Al. Constantinescu a turnat plumb în noaptea de Anul Nou. ...Și i-a ieșit argint. D Tzankof r * a plecat înapoi la Șofia. Ca urmare, D-rul Lupu și al i „democrați" s'au trezit din leșin. * Funcționarii au cerut d-lui Vintilă Brătianu un „spor " de sărbători iar Vintilă le-a dat un spor de ore de muncă. Românii din Valea Timocului Dintre regiunile din alte țări, ocupate de români, Valea Timocului este una din cele mai interesante. Acolo caracterul românesc a fost păstrat neatins, manifestat prin grai, prin port, prin obiceiuri, atât de asemănătoare cu ale oltenilor și bănățenilor noștri. Pe lângă aceasta numărul mare al satelor românești și situațiunea lor compactă, dau regiunei farmecul și ilusiunea plaiurilor noastre. Acești fraț ai noștri care fără ajutorul nimănui și numai prin vitalitatea puternică a rasei au putut să-și menție intacte însușirile originale, au de suferi astăzi — in secolul tuturor libertăților — cele mai grele apărări din partea autoritaßlor bulgare. Numai faptul că într'un sat sau într'o casă, se vorbește românește este suficient pentru ca regimul cel mai sever și condițiile cele mai imposibile să fie impuse. Guvernanții noștri, care la orice ocazie ne asigură că ne găsim în termenii cei mai buni cu toată lumea (vezi discursul d-lui ministru Duca), ar putea să se ocupe și de acești fraț năpăstuiți și să obfie și pentru ei avantagiile care se acordă și triburilor din Africa. Organul guvernului atdt de gura lor când este vorba să slăvească isprăvile vreunui domn ministru are datoria să se ocupe și de acești fraț a căror singură nădejde este România. D. I. G. Duca are acum un minunat prilej să-și aducă aminte de soarta minorităței românești din Bulgaria. ••••••••»••••»»• • % PRIVIND LUMEA infefrettm&nü - catastrofă Bacșișurile Un francez a spus cândva: „e incalculabil numărul celor pe care n’ai putea să-i jicnești dondu-le... bacilul". Dictonul acesta mai mult ca oricând se poate verifica aci la noi în Orient și mai ales acum în silele de sărbători. Rămâi îmărmurit de numărul extraordinar al solicitatorilor de... bacșiși precum, și al mijloacelor — foarte ingenioase —ne• nu am ei se întrebuințează ca să nu dea greș. E o adevărată artă acea pe care o au „tapcuri“ de bacșișuri. Evident că dacă în cursul anului meseria de cerșetor este mai greu de exercitat, acum de sărbători, cu sugestivul: la mulți ani, situațiunea „tapeurilor" este mult mai ușoară. Nu vorbim aci de beacșișarzii bine îmbrăcați, care te acostează la teatru, la Operă, prin saloane, sat[prin] dancinguri și cari îți cer sub forma de împrumut și nu pentru multă vreme, ci numai pentru 24 de ore. Acum de sărbători interesanți sunt solicitatorii originali de bacșișuri, adică aceia cari profitând de anumite datine strămoșești, aproape te obligă la un nou bir. Pe vremuri operația... bacșișurilor începea odată cu Anul Nou; acum s'a schimbat, începe de dimineața din ajun, fine toată noaptea de revelion și continuă ziua următoare... Excesiv, mai ales că toți avem ori și cum obligațiunea de a nu... uita începând cu ai casei și sfârșind cu ai străini. Bacșișurile însă niciodată ca în anul acesta nu vor fi mai... dureroase. După atâtea impozite directe, indirecte etc. etc. bacșișurile astea neprevăzute devin cu adevărat exasperante. O știre laconică, anunță — cum de obicei anunță știrile de acest fel, — o adevărată catastrofă. Pe viitor, nu se mai acordă... licențe — licențele prin care beneficiarul poate deschide un local de băuturi, și odată cu el, — admirabile perspective financiare. O asemenea dispoziție — cuvântul e foarte la locul lui —r face la vreme ministerul de finanțe arătând că n'ar fi bine să se mai deschidă noui localuri de alcoolizare natotilă.—deoarece s'au eliberat „licențe" peste prevederile lesei Costinescu.Măsura, — alt cuvânt la locul lui, — e ostilă sugativilor noștri Si progresului alcoolic al României Întregite, — aproape singurul vizibil de când au trecut pe la guvern atăția sociologi cu răspundere... . Ne bucurăm când pe acest teren — cam nestabil de altfel — d. Vintilă Brătianu merge pe o cărare, — și numai pe una.. Alti minteri ne-ar fi înecat licențiații în băuturi spirtoase, pletoră mai mult lichidă decât intelectuală.. Cei cu darul, costisitor, al băutixrei sunt îngroziți de viitorul groaznic care-i așteaptă... Căci se poate întâmpla curând să ciocnească numai pahare pline cu kefir sau cupele pline cu necazuri ale bietului contribuabil indigen. Douăzeci de ani de luptă „NEAMUL ROMÂNESC“ intră în al douăzecilea an al existenței sale. Născut din nevoia orientărilor naționale, exponent al activităței prodigioase a marelui om de cultură și însuflețire morală care e Nicolae Iorga, „NEAMUL ROMÂNESC« a dus cu cinste o luptă de atâtea ori aspră. Ea nu ne-a înspăimântat și nu ne înspăimântă... fără de cultură și de directive oneste, în întunericul în care guvernele țineau opinia publică a țarei, „NEAMUL ROMÂNESC« și-a croit un drum larg și a cules roadele temeinice ale mulțumirilor sufletești. Marele siul conducător, Nicolae Iorga, i-a dat zi de zi suflet și viață... Un mănucli de luptători entuziaști au adus la acest amvon al credinței în idealul românesc, toată neprețuita lor muncă. Astăzi, sub directivele șefului iubit și respectat al PARTIDULUI NAȚIONALIST AL POPORULUI „Neantul Românesc“ își închină rostul lui în presa României, a aceluiaș erex de înalte îndatoriri obștești. El va duce mai departe, oțelit în încercările celor două decenii ce se închee acum, luptă neîndurată pentru mai binele neamului românesc. In slujba neclintită a acelorași idealuri cărora le e închinată viața profesorului și șefului nostru Nicolae Iorga și activitatea partidului nostru întreg, — pornim înainte. Cei buni, din ce în ce mai mulți, și mai îmbărbătați, sunt și vor fi mereu în jurul șefului nostru Nicolae Iorga, și al Neamului Românesc“. Reorganizarea aviație Principele moștenitor pleacă în striinăt.de Alteța Sa Regală va vizita Franța și Anglia Principele moștenitor, însoțit de d. colonel adjutant Condiescu, va pleca în ziua de 7 Ianuarie, într'un voiaj ^30 de zile, in Italia, Franja,^Bensilia. Scopul căi este, după cât ni se afirmi *0r Barea diferitelor fabrici din aceste țări, în ipce urmează să se construiască la noi si asupra căreia am arătat care a stadiul actual al lucrurilor. Principele Carol, care este Inspector General al Aviației, se va ocupa în Anglia probabil «i de chestiunea receptionării aeroplanelor construite pentru România de casa , APMHTOnama 9» mmm sprijinm Orientarea către capitalul american In interviewul acordat ziarului „Viitorul", d. Vintilă Brătianu a atins și chestiunea unui împrumut extern. „In ceea ce privește împrumutul — a spus ministrul de finanțe — mă refer la tot ce am spus și până acum, că nici un ministru de finanțe nu ar refuza un Împrumut făcut în condițiuni normale. Până acum nu mă găsesc în fața unor asemenea propuneri, pentru ca ele să justifice o călătorie a mea în acest scop“. Posibilitatea contractării unui imprumut extern „depinde negreșit și de restabilirea complectă a creditului nostru, dar și de disponibilitățile țărilor împrumutătoare, din cari unele nu sunt nici p,ele așa de mult la largul lor _g __ cum se spune, iar altele prin depărtarea lor nu au încă destulă cunoștință a condițiilor reale nu numai dela noi, dar chiar și din restul Europei. Pentru aceasta va fi necesar ca prin o documenttare mai complectă să se spargă ghiața care există". D. Vintilă Brătianu nu face decât să reediteze spusele d-sale de doi ani încoace. De rândul acesta devidoar mai străvezie intensiunea ne asa de a se apropia de capitalulmerican. Dar ß aci, pentru „a sparge ghiața" e nevoe să renunțăm la politica economică pe care o ducem astăzi. E o condițiune fără de care creditul nostru in străinătate nu poate fi restabilit. Va înțelege d. Vintilă Brătianu aceste lucruri? laia externă. Se pare că începutul explodării chestiunei Pacificului se apropie, America vrând par că să profite de situața precară in care se află Japonia de pe urma castatrofei de Sentembre 192X După legea vexatorie contra imigrauiiei japoneze in Statele Unite, și după alte asemenea gesturi considerate aproape ca provocări directe avem de înregistrat acum o nouă mișcare antijaponeză. S’a depus in parlamentul Statelor Unite o moțiune prin care se cere ca președintele Coolidge să fie autorizat să convoace pe Australia și pe Canada. La o conferință comună destinată să formuleze o politică de ,,protecție" impotriva Japoniei. D. Hoesch ambasadorul german la Paris, după ce a expus, după alegeri, la Deliin care este atmosfera politică in Franța, a revenit la post pentru a expune acum, d lui Ilerriot care e situația politică din Germania. Se anunță din Washington că guvernul american nu intenționează să aducă un discuție, la conferința de la 6 ianuarie și delicata chestiune a datoriilor interaliate. lui autor anonim și-a exprimat de urând, într'o gazetă financiară, teama că ne-am afla iarăși în ajunul unei Mații că vom fi nevoiți să dăm drumul mașinei de tipărit bani pentru nevoile Statului. Dacă o asemenea nebunie a fost posibilă în trecut, credem că aceasta se explică nu numai prin faptul că legile economice și financiare, care nu se lasă știrbite fără pedeapsă, nu au fost îndeajuns înțelege, ci fiindcă anumite elemente fără bază morală au dorit și au voit inflația, crezând că vor aduce țărănimei fericire, reducând la nimic datoria către proprietarul expropriat și mai ales fiindcă au înțeles că neavând nimic de riscat aveau șansa să se îmbogățească ei personal, în vârtejul ce urmează orice prăbușire a banului — toate valorile fiind atuncea răsturnate. Aceste elemente au avut, din nefericire, destulă influență în timpul anilor de nebunie ce ,au urmat războiul, pentru a ne impune politica lor financiară și socială care ne-a adus la situația cunoscută de azi, când un om bogat a ajuns aproape sinonim cu neonest. Dacă în trecut foloasele inflației pentru pături largi ale Nathmei, puteau fi, într'o oarecare măsură plauzibile, nu mai încape îndoială azi, că orice prăbușire nouă a leufeu,are guri,strovitura, poate morîn primul rând țărănimea. O nouă depreciere serioasa a monetei nationale, ar lovi în primul rând în țărănime, dat fiind că economiile acestei clase, adesea tezaurizate în bancnote, sunt, precum știm, foarte importante azi. Aceasta trebue însă explicat piu«arului in mod mult mai lămuri» decât până acum. Este absolut necesar să-i explicăm, ca dacă_j2ro_ wsmsmmsazs sn ductia fărei nu crește, cea ce depinde în mare parte de el, dacă pământul, acum în stăpânirea lui, nu este cultivat cum trebue, nu numai că nu va putea să-și îmbunătățească situația prin economii nouă, ci mai mult, el va periclita va pierde economiile ce le are tezaurizate în bani ascunsi in casă valoarea lor topindu-se cu încetul. Am dori ca toti învățătorii, preoții și conducătorii cinstiți ai țărănimei, să-i explice aceasta, să-i aduca să înțeleagă că banul nostru, sărmanul leu de hârtie atât de slab azi, este o poliță garantată prin Producția națională, că fiecare bancnotă își are contra partea ei într'un bun veritabil (o vacă, un cal, un sac cu grâu sau orice altă bogăție) și că, cu cât această contra - parte se micșorează printr'o producție insuficientă, cu atât se va osteni leul și se va scumpi viața Prin faptul că sume însemnate de bancnote au intrat în mâna tuturor claselor sociale, s’a creat la noi o solidaritate între ele ce ne lipsea Înainte de război Această solidaritate trebue însă înțeleasă de tot. Când legile economice vor fi cunoscute mai bine pretutindeni, nu va mai prinde nici o propagandă dizolvantă, împingând gospodarul deștept și cumbte spre ură, spre distrugerea ^boieril9^MtJrt90 cap la orice organism, numai sănătos să fie acest cap. Ideite bolnave, și necinstite a conducătorilor otrăvind organismul întreg. In Famta se face o propaganda intensă pentru apărarea francului în contra dușmanului, nu contra leneviei, luxului insolent și bătător la ochi, în contra risipei, în contra celor cu datorii ce nădăjduiesc să se îmbogățească pe spinarea creditorilor printr'o nouă depreciere a banului în contra celor ce răspândesc idei displvante, venite de dincolo de Nistru. Să facem și noi o asemenea propagandă prin sate ca și printre muncitorii dela orașe, arătând că singura scăpare din situația tacită de azi este într’o muncă intensivă, cinstită și creatoare. Numai astfel se va stabiliza leu’ de la sine, se va întări dacă o dorim, și orice nouă amenințare de prăbușire a lui va fi definitiv înlăturată CONSTANTIN I. KARADJA Auzim mereu de „excedentele“ primăriei Capitalei. Ele se cifrează la multe zeci de milioane anual, în afară de sumele care sunt destinate lucrărilor normale. Cu câte sacrificii contribue contribuabilii, se știe.» Și se mai știe și cât este de refractar d. Vintilă Brătianu, care refuză să restitue primăriei Capitalei, drepturile care i se cuvin pe baza noilor legi fiscale. O expunere a vederilor edililor actuali ai Capitalei României Mari, asupra speranțelor municipalităței centrale pe 1925, o socoteam necesară. Și ne-am adresat în acest scop, președintelui Comisiei interimare A dr. Costinescu. PAVAGII. CANALE... — In primul rând, cred că pe 1925, — va fi tot atât de rodnică munca noastră pe care o închinăm occidentalizărei Capitalei. Tot ce avem ca disponibilități și fonduri de lucrări, — destinăm operelor de salubritate. Capitala e rău și neîndestulător canalizată. Nu are pavagii pe sute de kilometrii de străzi... Nici lumină» Prin urmare un prim ciclu de activitate: canale, pavagii, lumină... Ne vom strădui apoi, ca anul care vine să realizăm artera indispensabilă Bucureștilor: Bulevardul Brătianu. Ne lovim de obstacole imense. Exproprierile și dărâmările, merg încet și greu. Dar lupta noastră are și părțile ei frumoase. Cetățenii știu că lucrăm fără preget. Iar ceea ce facem, se vedem. DAR ÎMPRUMUTUL — Cred că de astă dată, comuna îl va încheia. Veniturile serviciilor asigură acoperirea anuităților și dobânzilor. Dar cu el, ori fără el, imperioasele nevoi municipale ne impun să mergem mai departe. NOUL LOCAL AL PRIMĂRIEI In actualul local nu mai poate funcționa un complicat mecanism edilitar, care este firesc într-o metropolă ca a României întregite. De aceea, vom institui curând un concurs pentru planul primăriei noi, — și construcția va începe chiar în primăvară, pe locul destinat palatului comunal. Vă asigur că situația de astăzi nu mai poate dăinui. Cei cari vor veni după noi, se vor convinge și ei, foarte curând de acest imperativ adevăr. De altfel, oricine trece prin orașele ardelene, înțelege limpede că o Capitală, nu se mai poate lipsi de casa ei proprie... In concluzie: Lucrări edilitare la periferii și la centru, apă multă, lumină multă, — a încheat primarul Capitalei. # Speranțele edililor noștri sunt frumoase, după cum se vede. Rămâne să le vedem realizate. Și greul e acesta. Căci toti cei cari s'au perindat pe la comună au avut ca si d. dr. Costinescu, cele mai bune intențiuni... Dar ele nu ajung să... paveze Capitala- Speranțe edilitare? Un program de lucrări pe 1925 începe construcția Primăriei Noi. D. dr. Costinescu, ne-a vorbit și de alte nevoi urgente ale Capitalei și de ce e hotărât sa puna «n practica in primăvară Sâmbătă 3 Ianuarie 192B Stăm foarte bene... O declară, cu toată seriozitatea, I. I. G. Duca Urmând datina străbună a darurilor de Anuul Nou, oficiosul guvernului oferă cititorilor doi câte un interview cu membrii guvernului... E și ăsta un dar, dar — de vorbe goale. Desigur, nu ne miră de loc optimismul cârmutorilor noștri de astăzi. Vremurile grele nu pot fi îndurate decât grație speranțelor. Nouă, totuși, să ne fie iertat dacă le primim declarațiile cu zâmbete mai mult sceptice, decât de mulțumire, pe ale tuturor miniștrilor, și mai ales pe ale celui de externe. Ochelarii miraculoși și i-a putut procura toată lumea asta vară pentru cinci lei. Ochelarii optimiști ai d-lii Duca nuri poate avea cineva, pesemne, decât fiind ministru de externe. Ce e drept! Minunați ochelari. — D. Duca izbutește să vadă prin ei România într'o situație externă cum alta mai bună mei nu s'ar putea visa. Succesele și prestigiul ei politic sunt considerabile. Relațiile noastre cu toate țările, sunt cât se poate de călduroase. S'au rezolvit toate litigiile cu Elveție, Belgia- Italia, etc S'a încheiat o convenție dătătoare de speranțe cu Ungaria. Vizita d-lui Tancoff e mare lucru. Cu Rusia stăm ca pe timpul conferinței de la Vena, și dacă ne va recunoaște drepturile asupra Basarabiei, va fi o rară armonie între d-nii Duca și Zinoviev Cu protocolul de la Geneva stăm și mai bine, dar așteptăm să-i dea Anglia binecuvântarea, care nu prea se grăbește să vină... In sfârșit, bine- bine. $i iar bine- De conflictele financiare cu toți aliații, de adevărata fază a chestiunei Basarabiei, de încurcăturile cu Italia, și de atâtea și atâtea alte dificultăți ale politicei noastre externe, nu pomenesc nimic de di. Duca-Utili mai sunt ochelarii d-lui Duca, mai ales în pragul unui an noul .................................................... hr tulburări (Din scrisorile d-lui N. Iorga către Românii din America.) Aflu că in America s'a răspândit svonul di tn România au început iarăși tulburările. Prefectul politiei din Iași a fost împușcat de un descreierat, care de multa vreme, neputând că se impuie cu altceva, face ca lumea sa vorbească de dânsul fiindcă întețește, zbiară și amenință. Mxdți de o seamă cu dânsul socot că bine a făcut și caută fel de fel de vini, adevărate sau bacelui ucis, care si el a făcut cândva parte din aceiași ceată tulburătoare. Sunt profesori, sunt jurnale, care, fățiș ori pe ascuns, îi dau apărarea. .., de partea cealaltă, se pune in mișcare poliția și siguranța ca să dea de urma celor cari-și fac de cap astfel. Nu e in țară chiar ce se spune lfn străinătate, dar mințile sunt nelămurite, și, când omul, mai alea cel tânăr, care simte nevoie de mișcare de avânt, de luptă, nu e în stare să-și vadă o țintă, să-și croiască un drum, se întâmplă la orice neam ceia ce, din nenorocire, se întâmplă astăzi în România. E răutate, zic unii. Mai drept este să se spună că e altceva o lipsă de creștere. Creșterea de acasă, tinde să si vadă muncă modestă, iar nu obrăznicia zgomotoasă. Creșterea de afară in societate, tinde priveliștea obișnuită să fie aceia a ordinii care stăpânește și a dreptății care biruie. Câtă vreme tineretul va vedea ceiace se vede, el va face ceiace, din păcate, face acuma. Și va fi fi in paguba lud însuși, și în paguba țării. N. IORGA (Din ziarul „America“) Furtună în Anglia Londra, 2. (Rador). O nouă furtună extrem de violentă s-a dezlănțuit în insulele britanice și pe canalul Mânecii. Serviciile aeriene intre Londra și Continent au fost suspendate. Tamisa continuă să crească. Câteva sate sunt izolate din cauza inundațiilor.