Neamul Românesc, ianuarie 1925 (Anul 20, nr. 2-24)

1925-01-03 / nr. 2

Director N. IORGA FOAIA ZILNICA A PARTIDULUI NAȚIONALIST AL POPORULUI Anul al XX, No. 2 REDACȚIA: Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12/60. I 2 LEI I ADMINISTRAȚIA: Str. Brezoianu No. 6. Telefon 12/60 Mina economică Societatea noastră se afla în plina anarhie economică. A produs-o imoralitatea, lipsa simțului de solidaritate, incultura. S'a adaus ispitele neutralității. Apoi rușinile ocu­pației dușmane. Apoi desfrîul tolerat de toate guvernele, după recîștigarea libertății. Masuri restrictive serioase nu s’au încercat. Dacă s'ar fi făcut aceasta, unde ar fi fost agenții înplinitori ? Ideia, ge­nerala, dar falsa, ca din însăși aceasta anarhie poate ieși o rînduiala, a dat faliment. Asociațiile de reglementare și pro­tecție se anunța doar la întruniri publice și pier îndată după anunțare. Disciplina economică nu poate veni de la guverne ne­putincioase, nici de la opinia publica, deprinsă a se tîngui, incapabila de a reacționa. Comerțul însuși are datoria de a reda sănătatea econo­mică României. Comerțul onest care poate opri aventura și înfrîna specula. Cînd va înțelege aceasta, numai atunci vom ieși din miserabilul haos de azi. N. IORGA Cuiul lui Pepelia Se ridică din nou la ordinea zi­» iar chestiunea fabricei de avioane în țară. Oare­care conflicte cu fa­bricile streine care ne furnizează avioane, nemulțumiri de o parte­­ de alta. Iată o serie întreagă de neplăceri legate de niște contracte care la urma urmei trebuesc exe­cutate si la care furnizorul trebue să se supună. Din toate discuțiunile urmate re­zultă un lucru: se pare că străină­­tatea consideră încă țara noastră, în materie de aviațiune ca un fel de pungă din care poate scoate bani fără să dea nime­ și când per­sonalul nostru pentru recepțiunea avioanelor reacționează, ipocrizia intră în serviciu și reclamațiunile directe sau pe cale diplomatică sau Curs.­­ Se știe că industria aviațiunei e ingrată, fiind-că nu resminteste în­deajuna­­ capitalul și munca; asta explică pentru ce marile țări cari au o industrie aviatică, între­țin cu oxigen acele industrii ca pe niște bolnavi în agonie; asta ex­plică în plus pentru­ pe acele târî care au un deosebit i­nteres să si păs­treze și protejeze .Industriile lor a­­viatice, fac toate r eforturile pentru a-si croia deboișyrid­in România ca si în alte țíari­ mai mici. Dar trebuita se știe că debușe­­urila nu d­urează dacă se nemultu în permanentă, cumpărăto­ mește ^^^tind­că toată răbdarea are o l­imită. I Dacă cutare francez să zicem cu­tare băetaș a brevetat un tip de avion în tara lui și dacă a putut strânge capitalul pentru exploa­tarea acelui brevet, în vremea când asemenea întreprinderi se încurajeau și trebuiau încurajate, nu este motiv ca această încura­jare să meargă la infinit cât timp se dovedește că produsele a­­celui brevet sunt mediocre. Dacă cutare uzină engleză care pe lân­gă vapoare, poduri, mașini, tu­nuri etc. a creiat într-un colțișor și un departament pentru aviați­une, dacă acea uzină vede acel departament în mare restriște, din cauza multiplei concurente. Nu este motiv ca România să în­­curajeze acel departament care nu dă produse prea bune. Și dacă este așa, ne întrebăm pentru ce se amână mereu insti­tuirea unei fabrici de avioane în țară al cărui cost este un bagatel, căci ce însemnează trei sau patru sute milioane lei când e în joc pe de o parte apărarea țării și pe de altă parte când pe această cale se va putea evita conflicte și fur­turi cu străinătatea, conflicte ca­re fără să fie de mare anvergură, trebuesc totuși evitate. Ne întrebăm încă odată pentru ce se întârzie instituțiunea acelei fabrici care ne-ar transforma din tributari în colaboratori ai ma­rilor noștri aliați și mai cu sea­mă refuzăm să înțelegem când vedem că din problema aviațiu­nei românești se face o problemă anglo-română privită cu repro­șuri de unii, sau franco-română privită preziș de alții. Refuzăm să înțelegem, ce caută acel cui al lui Pepelea în aviațiu­­nea noastră­lui care apare sub formă de aport a 10—20 milioane lei a unei societăți străine de fa­bricarea avioanelor, societate care vrând nevrând va impune bre­vetele sale de fabricațiune ceea ce trebue evitat, repet ceea ce tre­bue evitat și mai ales refuzăm să înțelegem de ce guvernul care are deviza „prin noi înșine“ a ui­tat că există unde­va în lume un geniu românesc care va putea da tării și exploata prin ingine­rii și specialiștii militari ai săi, atât de miraculoasa fabrică de avioane. Refuzăm să înțelegem pentru ce guvernul umblă cu paleative ca Școala de la Cotroceni și nu vrea să perfecteze acel geniu na­țional și să întemeieze ca toate țările culte la Universitate un Institut de aviațiune care să scoa­tă ingineri aviatori. T'­s­ho San sunt și noi presiuni din afară. Dar până când­ Nu ne ajunge valuta, căile ferate, arma­mentul și petrolul! Prof. Ing. ST. N. MIEEA POLITICE C­ongresul averescan a dat o ma­re atenție problemei monetare... Ba bine că nu! , g­uvernul anunță mereu i­ncordn­dtueli, manifestații, comploturi, violente, ciocniri și atentate. Progresul e evident și meritul gu­vernului de asemenea. D Tancred Constantinescu a con­vocat iar pe negustori ca să le vorbească despre vaci... De trei ani, se tot vorbește de mi­nistru făgăduind să împace și pe co­mercianți și pe proprietari. In cele din urmă, s'ar putea să nemulțumească ambele grupări. Noi credem din potrivă că amicul nesc probabil, stele tot atât de pălite. * S­e spune că vagoanele de călători și de marfă pe cari ni le dau nem­ții sunt toate defectate... Un nou succes pentru C. F. R. Cu nouile (?) vagoane livrate de nemț se sporește considerabil parcul actual de vagoane bune pentru de­raieri, al direcțiunei. * A­genți d-lui Averescu se laudă la cine vor să-i asculte, că vor veni curând la putere. Și totuși afa­ră sunt 20 grade de frig, nu de căl­dură... # $ i­d Al. Constantinescu a tur­nat plumb în noaptea de Anul Nou. ...Și i-a ieșit argint. D Tzankof r * a plecat înapoi la Șo­fia. Ca urmare, D-rul Lupu și al­ i „democrați" s'au trezit din leșin. * F­­uncționarii au cerut d-lui Vin­tilă Brătianu un „spor " de săr­bători iar­­ Vintilă le-a dat un spor­ de ore de muncă. Românii din Valea Timocului Dintre regiunile din alte țări, ocu­pate de români, Valea Timocului es­te una din cele mai interesante. Acolo caracterul românesc a fost păstrat neatins, manifestat prin grai, prin port, prin obiceiuri, atât de asemănătoare cu ale oltenilor și bănățenilor noștri. Pe lângă aceasta numărul mare al satelor românești și situațiunea lor compactă, dau re­­giunei farmecul și ilusiunea plaiuri­lor noastre. Acești fraț ai noștri care fără a­­jutorul nimănui și numai prin vita­litatea puternică a rasei au putut să-și menție intacte însușirile origi­nale, au de suferi astăzi — in seco­lul tuturor libertăților — cele mai grele apărări din partea autoritaß­lor bulgare. Numai faptul că într'un sat sau într'o casă, se vorbește ro­mânește este suficient pentru ca re­gimul cel mai sever și condițiile ce­le mai imposibile să fie impuse. Guvernanții noștri, care la orice ocazie ne asigură că ne găsim în ter­menii cei mai buni cu toată lumea (vezi discursul d-lui ministru Duca), ar putea să se ocupe și de acești fraț năpăstuiți și să obfie și pentru ei avantagiile care se acordă și tri­burilor din Africa. Organul guvernului atdt de gura lor când este vorba să slăvească is­prăvile vreunui domn ministru are datoria să se ocupe și de acești fraț a căror singură nădejde este Româ­nia. D. I. G. Duca are acum un minu­nat prilej să-și aducă aminte de soarta minorităței românești din Bulgaria. ••••••••»••••»»• • % PRIVIND LUMEA infefrettm&nü - catastrofă Bacșișurile Un francez a spus cândva: „e in­calculabil numărul celor pe care n’ai putea să-i jicnești dondu-le... bac­ilul". Dictonul acesta mai mult ca ori­când se poate verifica aci la noi în Orient și mai ales acum în silele de sărbători. Rămâi îmărmurit de nu­mărul extraordinar al solicitatorilor de... bacșiși precum, și al mijloace­lor — foarte ingenioase —­ne­­• nu­ am ei se întrebuințează ca să nu dea greș. E o adevărată artă acea pe care o­ au „tapcuri“ de bacșișuri. Evident că dacă în cursul anului meseria de cerșetor este mai greu de exercitat, acum de sărbători, cu su­gestivul: la mulți ani­, situațiunea „tapeurilor" este mult mai ușoară. Nu vorbim aci de beacșișarzii bine îmbrăcați, care te acostează la tea­­­­tru, la Operă, prin saloane, sat[prin] dancinguri și cari îți cer sub forma de împrumut și nu pentru multă­ vreme, ci numai pentru 24 de ore.­­ Acum de sărbători interesanți sunt solicitatorii originali de bacși­șuri, adică aceia cari profitând de anumite datine strămoșești, aproape te obligă la un nou bir. Pe vremuri operația... bacșișurilor începea odată cu Anul Nou; acum s'a schimbat, începe de dimineața din ajun, fine toată noaptea de re­velion și continuă ziua următoare... Excesiv, mai ales că toți avem ori și cum obligațiunea de a nu... uita începând cu ai casei și sfârșind cu ai străini. Bacșișurile însă niciodată ca în a­­nul acesta nu vor fi mai... dure­roase. După atâtea impozite directe, indirecte etc. etc. bacșișurile astea neprevăzute devin cu adevărat exas­per­ante. O știre laconică, anunță — cum de obicei anunță știrile de acest fel, — o adevărată catastrofă. Pe viitor, nu se mai acordă... licențe — licențele prin care be­neficiarul poate deschide un local de băuturi, și odată cu el, — ad­mirabile perspective financiare. O asemenea dispoziție — cu­vântul e foarte la locul lui —r face la vreme­ ministerul de finanțe arătând că n'ar fi bine să se mai deschidă noui localuri de alcoolizare natotilă.—de­oare­ce s'au eliberat „licențe" peste prevederile lesei Costinescu­.­Măsura, — alt cuvânt la locul lui, — e ostilă sugativilor noștri Si progresului alcoolic al Româ­niei Întregite, — aproape singurul­­ vizibil de când au trecut pe la­­ guvern atăția sociologi cu răs­pundere... . Ne bucurăm când pe acest te­­ren — cam nestabil de altfel­ — d. Vintilă Brătianu merge pe o cărare, — și numai pe una.­. Alt­­i minteri ne-ar fi înecat licențiații în băuturi spirtoase, pletoră mai mult lichidă de­cât intelectuală­..­­ Cei cu darul, costisitor, al bău­­tixrei sunt îngroziți de viitorul groaznic care-i așteaptă... Căci se poate întâmpla curând să cioc­nească numai pahare pline cu ke­fir sau cupele pline cu necazuri ale bietului contribuabil indigen. Douăzeci de ani de luptă „NEAMUL ROMÂNESC“ intră în al douăzecilea an al existenței sale. Născut din nevoia orien­tărilor naționale, expo­nent al activităței prodi­gioase a marelui om de cultură și însuflețire mo­rală care e Nicolae Iorga, „NEAMUL ROMÂNESC« a dus cu cinste o luptă de atâtea ori aspră. Ea nu ne-a înspăimântat și nu ne înspăimântă... f­ă­ră de cultură și de directi­ve oneste, în întunericul în care guvernele țineau opinia publică a țar­ei, „NEAMUL ROMÂNESC« și-a croit un drum larg și a cules roadele temeinice ale mulțumirilor sufle­tești. Marele siul conducător, Nicolae Iorga, i-a dat zi de zi suflet și viață... Un mă­nucl­i de luptători entu­ziaști au adus la acest am­von al credinței în idealul românesc, toată neprețui­ta lor muncă. Astăzi, sub directivele șefului iubit și respectat al PARTIDULUI NAȚIO­NALIST AL POPORULUI „N­eantul Românesc“ își închină rostul lui în presa României, a aceluiaș erex de înalte îndatoriri ob­ștești. El va duce mai de­parte, oțelit în încercările celor două decenii ce se închee acum, luptă neîn­durată pentru mai binele neamului românesc. In slujba neclintită a a­­celorași idealuri cărora le e închinată viața profeso­rului și șefului nostru Ni­­colae Ior­ga și activitatea­ partidului nostru­ întreg, — pornim înainte. Cei buni, din ce în ce mai mulți, și mai îmbăr­bătați, sunt și vor fi me­reu în jurul șef­ului nos­tru Nicolae Ior­ga, și al Neamului Românesc“. Reorganizarea aviație Principele moștenitor pleacă în striinăt.de Alteța Sa Regală va vizita Franța și Anglia Principele moștenitor, însoțit de d. colonel adjutant Condiescu, va pleca în ziua de 7 Ianuarie, într'un voiaj ^30 de zile, in Italia, Franja,^Bensilia. Scopul căi este, după cât ni se afirmi *0­r Barea diferitelor fabrici­­ din aceste țări, în ipce urmează să se construiască la noi si asu­pra căreia am arătat care a sta­diul actual al lucrurilor. Principele Carol, care este In­­spector General al Aviației, se va ocupa în Anglia probabil «i de chestiunea receptionării aeropla­nelor construite pentru România de casa , APMHTOnama 9» mmm sprijin­m Orientarea către capitalul american In interviewul acordat ziarului „Viitorul", d. Vintilă Brătianu a a­­tins și chestiunea unui împrumut extern. „In ceea ce privește împrumu­tul — a spus ministrul de finan­țe — mă refer la tot ce am spus și până acum, că nici un minis­tru de finanțe nu ar refuza un Împrumut făcut în condițiuni normale. Până acum nu mă gă­sesc în fața unor asemenea pro­puneri, pentru ca ele să justifice o călătorie a mea în acest scop“. Posibilitatea contractării unui im­prumut extern „depinde negreșit și de restabilirea complectă a creditului nostru, dar și de dispo­nibilitățile țărilor împrumutătoa­re, din cari unele nu sunt nici p,­­ele așa de mult la largul lor _g __ cum se spune, iar altele prin de­părtarea lor nu au încă destulă cunoștință a condițiilor reale nu numai dela noi, dar chiar și din restul Europei. Pentru aceasta va fi necesar ca prin o document­tare mai complectă să se spargă ghiața care există". D. Vintilă Brătianu nu face decât să reediteze spusele d-sale de doi ani încoace. De rândul acesta devi­­doar mai străvezie intensiunea ne a­sa de a se apropia de capitalul­merican. Dar ß aci, pentru „a sparge ghia­­ța" e nevoe să renunțăm la politica economică pe care o ducem astăzi. E o condițiune fără de care creditul nostru in străinătate nu poate fi res­tabilit. Va înțelege d. Vintilă Brătianu aceste lucruri? laia externă. Se pare că începutul explodării chestiunei Pacificului se apropie, America vrând par­ că să profite de situața precară in care se află Ja­ponia de pe urma castatrofei de Sen­­tembre 192X După legea vexatorie contra imigra­uiiei japoneze in Statele­ Unite, și după alte asemenea­­ gesturi considerate aproape ca provocări directe avem de înregistrat acum o nouă mișcare antijaponeză. S’a depus in parlamentul Statelor­ Unite o moțiune prin care se cere ca președintele Coolidge să fie autorizat să convoace pe Australia și pe Canada. La o conferință comună destinată să formuleze o politică de ,,protecție" im­potriva Japoniei. D. Hoesch ambasadorul german la Paris, după ce a expus, după ale­geri, la Deliin care este atmosfera politică in Franța, a revenit la post pentru a expune acum, d lui Ilerriot care e situația politică din Ger­mania. Se anunță din Washington că guvernul american nu intenționea­ză să aducă un discuție, la conferința de la 6 ianuarie și delicata chesti­une a datoriilor interaliate. lui autor anonim și-a exprimat de urând, într'o gazetă financiară, teama că ne-am afla iarăși în aju­nul unei Mații că vom fi nevoiți să dăm drumul mașinei de tipărit bani pentru nevoile Statului. Dacă o asemenea nebunie a fost posibilă în trecut, credem că a­­ceasta se explică nu numai prin faptul că legile economice și finan­ciare, care nu se lasă știrbite fără pedeapsă, nu au fost în­de­ajuns în­țelege, ci fiindcă anumite elemente fără bază morală au dorit și au voit inflația, crezând că vor aduce țărănimei fericire, reducând la ni­mic datoria către proprietarul ex­propriat și mai ales fiindcă au în­țeles că neavând nimic de riscat aveau șansa să se îmbogățească ei personal, în vârtejul ce urmează orice prăbușire a banului — toate valorile fiind atuncea răsturnate. Aceste elemente au avut, din nefe­ricire, destulă influență în timpul anilor de nebunie ce ,au urmat răz­boiul, pentru a ne impune politica lor financiară și socială care ne-a adus la situația cunoscută de azi, când un om bogat a ajuns aproape sinonim cu neonest. Dacă în trecut foloasele infla­ției pentru pături largi ale Nathmei, puteau fi, într'o oare­care măsură plauzibile, nu mai încape îndoială azi, că orice prăbușire nouă a leu­­feu,are guri,strovitura, poate mor­­în primul rând țărănimea. O nouă depreciere serioasa a­­ monetei nationale, ar lovi în pri­­­­mul rând în țărănime, dat fiind că­­ economiile acestei clase, adesea te­­­­zaurizate în bancnote, sunt, pre­­­cum știm, foarte importante azi. Aceasta trebue însă explicat piu­­«arului in mod mult mai lămuri» decât până acum. Este absolut ne­cesar să-i explicăm, ca dacă_j2ro_ wsmsmmsazs sn­­ ductia fărei nu crește, cea ce de­pinde în mare parte de el, dacă pământul, acum în stăpânirea lui, nu este cultivat cum trebue, nu nu­mai că nu va putea să-și îmbună­tățească situația prin economii nouă, ci mai mult, el va periclita va pierde economiile ce le are te­zaurizate în bani ascunsi in casă valoarea lor topindu-se cu încetul. Am dori ca toti învățătorii, preo­ții și conducătorii cinstiți ai țără­nimei, să-i explice aceasta, să-i a­­du­ca să înțeleagă că banul nostru, sărmanul leu de hârtie atât de slab azi, este o poliță garantată prin Pr­o­ducția națională, că fie­care banc­notă își are contra partea ei în­­tr'un bun veritabil (o vacă, un cal, un sac cu grâu sau orice altă bogă­ție) și că, cu cât această contra - parte se micșorează printr'o pro­ducție insuficientă, cu atât se va os­teni leul și se va scumpi viața Prin faptul că sume însemnate de bancnote au intrat în mâna tu­turor claselor sociale, s’a creat la noi o solidaritate între ele ce ne lipsea Înainte de război Această so­lidaritate trebue însă înțeleasă de tot. Când legile economice vor fi cunoscute mai bine pretutindeni, nu va mai prinde nici­ o propagan­dă dizolvantă, împingând gospoda­rul deștept și cumbte spre ură, spre distrugerea­­ ^boier­il9^MtJrt90 cap la ori­ce organism, numai să­nătos să fie acest cap. Ide­ite bol­nave, și necinstite a conducătorilor otrăvind organismul întreg. In Famta se face o propaganda intensă pentru apărarea francului în contra dușmanului, nu contra le­neviei, luxului insolent și bătător la ochi, în contra risipei, în contra celor cu datorii ce nădăjduiesc să se îmbogățească pe spinarea cre­ditorilor printr'o nouă depreciere a banului în contra celor ce răspân­desc idei displvante, venite de din­colo de Nistru. Să facem și noi o asemenea pro­pagandă prin sate ca și printre muncitorii dela orașe, arătând că singura scăpare din situația tacită de azi­ este într’o muncă in­tensivă, cinstită și creatoare. Numai astfel se va stabiliza leu’ de la sine, se va întări dacă o do­rim, și orice nouă amenințare de prăbușire a lui va fi definitiv în­lăturată CONSTANTIN I. KAR­ADJA Auzim mereu de „excedentele“ primăriei Capitalei. Ele se cifrea­ză la multe zeci de milioane a­­nual, în afară de sumele care sunt destinate lucrărilor normale. Cu câte sacrificii contribue con­tribuabilii, se știe.» Și se mai știe și cât este de refractar d. Vintilă Brătianu, care refuză să restitue primăriei Capitalei, drepturile ca­re i se cuvin pe baza noilor legi fiscale­. O expunere a vederilor edililor actuali ai Capitalei României Mari, asupra speranțelor munici­­palităței centrale pe 1925, o soco­team necesară. Și ne-am adresat în acest scop, președintelui Comi­siei interimare A dr. Costinescu. PA­VAGII. CANALE... — In primul rând, cred că pe 1925, — va fi tot atât de rodnică munca­­ noas­tră pe care o închinăm oc­­cidentalizărei Capitalei. Tot ce avem ca disponi­bilități și fonduri de lu­crări, — destinăm opere­lor de salubritate. Capita­la e rău și neîndestulător canalizată. Nu are pavagii pe sute de kilometrii de străzi... Nici lumină» Prin urmare un prim ci­clu de activitate: canale, pavagii, lumină... Ne vom strădui apoi, ca anul care vine să realizăm artera indis­pensabilă Bucureștilor: Bulevar­dul Brătianu. Ne lovim de obsta­cole imense. Exproprierile și dă­râmările, merg încet și greu. Dar lupta noastră are și părțile ei fru­moase. Cetățenii știu că lucrăm fără preget. Iar ceea ce facem, se vedem. DAR ÎMPRUMUTUL — Cred că de astă dată, comuna îl va încheia. Ve­niturile serviciilor asigură acoperirea anuităților și dobânzilor. Dar cu el, ori fără el, imperioasele ne­voi municipale ne impun să mergem mai departe. NOUL LOCAL AL PRIMĂRIEI In actualul local nu mai poate funcționa un com­plicat mecanism edilitar, care este firesc într-o me­tropolă ca a României în­tregite. De aceea, vom institui cu­rând un concurs pentru planul primăriei noi, —­ și construcția va începe chiar în primăvară, pe lo­cul destinat palatului co­munal. Vă asigur că situația de astăzi nu mai poate dăi­nui. Cei cari vor veni du­pă noi, se vor convinge și ei, foarte curând de acest imperativ adevăr. De alt­fel, ori­cine trece prin o­­rașele ardelene, înțelege limpede că o Capitală, nu se mai poate lipsi de casa ei proprie... In concluzie: Lucrări e­­dilitare la periferii și la centru, apă multă, lumină multă, — a încheat prima­rul Capitalei. # Speranțele edililor noștri sunt frumoase, după­ cum se vede. Rămâne să le vedem realizate. Și greul e acesta. Căci toti cei cari s'au perindat pe la comună au a­­vut ca si d. dr. Costinescu, cele mai bune intențiuni... Dar ele nu ajung să... paveze Capitala- Speranțe edilitare? Un program de lucrări pe 1925 începe construcția Primăriei Noi.­­ D. dr. Costinescu, ne-a vorbit­­ și de alte nevoi urgente ale Capitalei și de ce e hotărât sa puna «n practica in primăvară Sâmbătă 3 Ianuarie 192B Stăm foarte bene... O declară, cu toată se­riozitatea, I. I. G. Duca Urmând datina străbună a da­rurilor de Anuul Nou, oficiosul gu­vernului oferă cititorilor doi câte un interview cu membrii guver­nului... E și ăsta un dar, dar — de vorbe goale. De­sigur, nu ne miră de loc op­timismul cârmutorilor noștri de astăzi. Vremurile grele nu pot fi îndu­rate decât grație speranțelor. Nouă, totuși, să ne fie iertat dacă le primim declarațiile cu zâmbete mai mult sceptice, decât de mul­țumire, pe ale tuturor miniștrilor, și mai ales pe ale celui de externe. Ochelarii miraculoși și i-a putut procura toată lumea asta vară pen­tru cinci lei. Ochelarii optimiști ai d-lii Duca nuri poate avea ci­neva, pesemne, decât fiind­ mi­nistru de externe. Ce e drept! Minunați ochelari. — D. Duca izbutește să vadă prin ei România într'o situație externă cum alta mai bună mei nu s'ar putea visa. Succesele și prestigiul ei politic sunt considerabile. Relațiile noastre cu toate țările, sunt cât se poate de călduroase. S'au rezolvit toate litigiile cu El­veție, Belgia- Italia, etc­ S'a în­­cheiat o convenție dătătoare de speranțe cu Ungaria. Vizita d-lui Tancoff e mare lucru. Cu Rusia stăm ca pe timpul con­ferinței de la Vena, și dacă ne va recunoaște drepturile asupra Ba­sarabiei, va fi o rară armonie în­tre d-nii Duca și Zinoviev­ Cu protocolul de­­ la Geneva stăm și mai bine, dar așteptăm să-i dea Anglia binecuvântarea, care nu prea se grăbește să vină... In sfârșit, bine- bine. $i iar bine- De conflictele financiare cu toți aliații, de adevărata fază a ches­­tiunei Basarabiei, de încurcăturile cu Italia, și de atâtea și atâtea alte dificultăți ale politicei noastre ex­terne, nu pomenesc nimic de di. Duca-Utili mai sunt ochelarii d-lui Duca, mai ales în pragul unui an noul .................................................... hr tulburări (Din scrisorile d-lui N. Iorga către Românii din America.) Aflu că in America s'a răspândit s­vonul di tn România au început iarăși tulburările. Prefectul politiei din Iași a fost împușcat de un descreierat, care de multa vreme, neputând că se im­­puie cu altceva, face ca lumea sa vorbească de dânsul fiindcă întețeș­te, zbiară și amenință. Mxdți de o seamă cu dânsul socot că bine a fă­cut și caută fel de fel de vini, ade­vărate sau ba­­celui ucis, care si el a făcut cândva parte din aceiași ceată tulburătoare. Sunt profesori, sunt jurnale, care, fățiș ori pe as­cuns, îi d­au apărarea. .., de partea cealaltă, se pune in mișcare poliția și siguranța ca să dea de urma ce­lor cari-și fac de cap astfel. Nu e in țară chiar ce se spune lfn străinătate, dar mințile sunt nelă­murite, și, când omul, mai alea cel tânăr, care simte nevoie de mișca­re de avânt, de luptă, nu e în stare să-și vadă o țintă, să-și croiască un drum, se întâmplă la orice neam ceia ce, din nenorocire, se întâmplă astăzi în România. E răutate, zic unii. Mai drept este să se spună că e altceva o lipsă de creștere. Creșterea de acasă, tinde să si vadă muncă modestă, iar nu obrăz­nicia zgomotoasă. Creșterea de afa­ră in societate, tinde priveliștea obiș­nuită să fie aceia a ordinii care stă­pânește și a dreptății care biruie. Câtă vreme tineretul va vedea ceiace se vede, el va face ceiace, din­ păcate, face acuma. Și va fi fi in paguba lud însuși, și în paguba țării. N. IORGA (Din ziarul „America“) Furtună în Anglia Londra, 2. (Rador). O nouă furtună extrem de violentă s-a dezlănțuit în insulele britanice și pe canalul Mânecii. Serviciile aeriene intre Londra și Conti­nent au fost suspendate. Tamisa continuă să crească. Câteva sate sunt izolate din cauza inundații­lor.

Next