Neamul Românesc, aprilie 1925 (Anul 20, nr. 75-97)
1925-04-01 / nr. 75
NEAMUL ROMANESC Director N. lORGA I »“■ I Anukal XX, No. 75 REDACȚIA: Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12/69. ADMINISTRAȚIA: Str. Brezoianu No. 6. Telefon 12/60. Mercurii I Aprilie 1925 O ÎNTREGIRE După formulele pretențioase întrebuințate pentru a numi noul Stat român, formule care în gura dușmanilor au ajuns răpede o batjocură,ne deprindem a numi țara noastră: România întregită, întregirea teritorială cere însă și alte întregiri. Fiecare din provinciile romînești a lucrat pentru romînism în alte condiții și, cu toate că ținta era aceiași, și produsul sforțărilor răslețe a fost, cu toate relațiile culturale foarte strînse, întru citva deosebit, întregirea prin confundarea elementelor în adevăr comune devenise o necesitate. Și bunul simț cu care e înzestrat acest popor o vedea tot mai limpede. Din el se desfăcea un continuu îndemn, de care toți oamenii cuminți au trebuit să asculte. Față de coalițiile de interese materiale, partidul liberal ispitind și pescuind in dreapta și în stingă suflete nevoiașe, doua partide de ideologie onestă și de popularitate nemeșteșugită au sâvîrșit Duminică, din convingere și cu iubire, ambele neapărate, nu o tusiune, ci o întregire. Democrația vechiului steag de naționalism e astăzi împreună. El e destul de larg ca să primească pe oricine se simte bine supt cutele lui. Dar, firește, numai pe acela. N. IORGA teliigiei Scăderea leului nu preocupă iemei guvernul, care califică de „neînsemnate" variațiile valutei noastre pe piețele streine. Am fi dispuși să luăm in serios această afirmatiune lansată de guvern prin oficiosul său dacă anumite fapte nu ar veni să confirme contrariul Când valuta noastră, dela 2.75 cât cota la Zürich scade la 2.40, pierzând aproape 15 la sută din valoarea ei, nu se poate spune că o asemenea variație e ,neînsemnată". Iar când guvernul sporește cota leului-aur de la 30—44 lei-hârtie, pentru taxele vamale, el recunoaște prin aceasta, implicit, că ultima scădere a valutei mari p e departe de a fi trecătoare. Așadar, când e vorba de sporirea încasărilor tezaurului public, guvernul recunoaște cu sinceritate deprecierea monedei naționale, iar când ziarele opoziției discută cu temei gravitatea scăderei leului pentru economia națională. Viitorul găsește atitudinea presei neserioasă. Știm că guvernului nu-i comvine să fie abordată de nimeni chestiunea plăpândă a scăderei leului, căci, fatalmente, ea conduce și la o discuție în jurul politicei economice a d-lui Vintilă Brătianu. Căci, oricât ar dori Viitorul să despartă aceste două probleme, ele rămân strâns unite. Situația precară a valutei noastre e datorită exclusiv politicei economice a guvernului, care a condus la stagnarea exportului și la micșorarea creditului țării în străinătate. Guvernul să ia, deci, bine aminte: variațiile valutei noastre nu sunt nici „neînsemnate" nici „trecătoare". Ungarii și d-nul Goga Un ziar maghiar spune neted despre alegerea d-lui Goga: „Este un secret public că ungurimea din circumscripția Reghinului a pășit în balanța luptei în urma asentimentului și conform Mențiunilor oficialității partidului unguresc, și că Octavian Goga vechiul luptător al ideiei nationale române, intră azi in parlamentul român prin sprijinul partidului unguresc, și purtat pe umerii masselor... ungurești“. Când o spuneam noi, d. Goga își armurea surugii... Când o spun cei cari l-au ales, d. Goga se va adresa probabil felicitări prin [țara Noastră... Imm „Sufletul“ alevereila ei Aflăm în sfârșit,cine a fost eroul marei lupte în care partidul liberal a reușit să obțină la Gorj patru mii din patrusprezece mii de voturi. D. Tătărăscu ne-o spune cu o rară sinceritate. Nu este exact că d. Neamțu a fost ostil candidaturii d-lui I. Petrescu și că d-sa ar fi dat concursul său candidatului dizident. Dimpotrivă, d. Neamțu a dat întregul său concurs pentru reușita candidatului oficial. Mai mult: Se poate spune că d. Neamțu A FOST SUFLETUL VICTORIEI noastre de la Gorj“. Ca să zică d. Neamțu nu e numai sufletul Băncei Comerțului și altor instituții de educație și de tantieme liberale. D-sa a mai fost și sufletul bătăliei dela Gorj.— Sufletul d-lui Neamțu a înviat morții, a dus la asalt pe cărămidarii de elită ai d-lui deputat Ianculescu, a electrizat chiar pe eminentul elector căpitan Popescu... Trăiască deci Banca Comerțului și sufletul elector dela Gorj, — d. C. Neamțul CK.........Păcăleli Mâine este 1 Aprilie, — ziua păcălelilor. Pe vremurile astea de nevroză postbelică, e un adevărat serviciu prietenesc să faci o farsă cuiva: să-l păcălești, să-i descrețești pentru o clipă fruntea, să-i iluminezi ochii întunecați de gânduri. Motive de păcăleală veți găsi destule, — niciodată parcă n'au fost atâtea ca acum și singura greutate de întâmpinat nu va fi decât aceea a alegerii. Și neîndoios că veți fi risipitori de păcăleli mâine, inveselindu-vă prietenii și rudele. Da, mâine mulți se vor căzni să convingă pe altii, de pildă, că: Un jurnal al consiliului de miniștri a hotărât ca pâinea să se vândă cu 2 lei; Lofurile slujbașilor țării vor fi dublate; Străzile Capitalei au fost curățite oglindă peste noapte; Lotul cel mare a fost câștigat de convorbitor; Popescu a găsit o comoară și îmi parte la prieteni din ea, Etc., etc. Dar va trebui să țineți socoteala mâine, că boala de cord e mult mai gravă azi decât înainte și prin urmare bucuriile provocate de păcăleli să nu fie catastrofal de mari. Nu spuneți deci că a căzut guvernul, pri măcar, că ministrul de finanțe și-a dat demisia și că leul a scăpat de la moarte. Guvernul și prelungirea contractelor Angajamentele neserioase ale miniștrilor, — căzui Tancred Constantinescu se cunoaște, — amăgirile continue, retracterile bruscate, apărările din oficiu, comunicatele grave ale guvernului, și ale consiliului, precum și ultimele ezitări, au reușit să indigneze și opinia publică și ambele tabere care se agită pe chestiunea prelungirei contractelor. Ca d din toată această harababură un singur lucru apare lămurit: nehotărârea guvernamentală. Dar oficiosul d-lui Tancred Constantinescu, nu se mulțumește să constate acest adevăr, și să tacă. Viitorul începe ofensiva, fără să-și dea seama de vulnerabilitatea, și pe acest teren, a competențelor regimului. Ziarul d-lui Tancred ne ia pur și simplu apa de la moară, in vederea unei probabile și rentabile comercializări. Și acuză... Partidul Național că și-a spus părerea in problema prelungirei contractelor de prăvălii, fiindcă noi am socotit că un proprietar care ar pretinde de 30 ori chiria din 1918, n’ar putea fi trecut in rândul speculanților. Ne menținem părerea, fiindcă nu vedem ce-am putea să retractăm. Dar oficiosul ar trebui să priceapă că pune întreg guvernul într-o situație ridiculă, dacă așteaptă soluțiile noastre. N’ar fi mai logic ca oficiosul să solicite convocarea consiliului -fantomă, care cu cât își anunță mai des ședințe, cu atât se amână pe motive mai copilăroase? Mai ales că după ezitările ministeriale și contrazicerile excelențelor,n’a mai rămas nimic din solemnele și bombasticele declarații ale dlui Georgel Mârzescu. Basmul IL lipit Basmul cu cocoșul roșu, sau basmul cu „impreviziunea“ a ajuns o adevărata hakima. Deși formal promisă această lege, deși anteproectul este gata în sertarele ministrului de justiție, deși consultațiile magistraților au și sosit la minister, totuși d. G. Mârzescu nu s’a decis să depună acest proect. De ce? Mister. Probabil că și cu „impreviziunea“ se petrece aceași lucru ca și cu... vadul comercial. In loc să se curme odată pentru totdeauna cu echivocul, guvernul ține, din motive cari îl privesc, să-l prelungească. Confratele nostru „Argus“ arată că „impreviziunea“ se legiferează acum in Germania și că problema aceasta este studiată foarte amănunțit. Se spune chiar că raportul ministerului de finanțe german asupra impreviziunei (Aufwertung) este o adevărată pagină de erudiție istorică. Problema este studiată de la.... Christos până în zilele noastre. Și confratele nostru reproduce următoarea citație: „In anul 49 înainte de Christos, în urma unei inflațiuni, (deja!) Iuliu Cesar a instituit comisiuni arbitrare pentru regularea datoriilor. Comisiunile prețuiau valoarea antebelică a pământurilor debitorului. Acesta era în drept să ofere pentru achitarea datoriei sale pământul său după prețul fixat de comisiune“. După atâtea veacuri Iuliu Cesar a găsit imitatori în toate statele europene, numai d <n Mârzescu rasistă.... Buletin medical de starea sănătății M. S. Regelui îmbunătățirea anunțata IN CELE DOUA BULETINE CONTINUAT S. 37.6 1925, MARTIE 30. DR. I. CANTACUZINO, DR. NANU MUSCEL, DR. E. JUVARA, DR. DANIELOPOL, DR. ROMALO, DR. MAMULEA. (DIRECȚIA PRESEI). EȘUA li s'a primul LA GOJJ Oricâtă mâhnire ne cuprinde, văzând la ce falșificări odioase ale alegerile se dedă guvernul în ultimele lui săptămâni de existență, nu putem trece cu vederea ultimele desvăluiri făcute în Cameră, asupra ultimei experiențe liberale de la Gorj. La secțiile de vot, se aflau ca delegați ai candidatului guvernamental, administratori de plasă, demisionați cu o zi ori două înainte de alegere... Metoda avea rostul ei: alegătorii săteni să fie intimidați de aparatul administrativ guvernamental. Faimosul bătăuș căpitan Popescu, era — după chiar spusele d-lui Tătărescu — în exercițiul funcțiune!. In care funcțiune anume ? Șef de Jandarmi rurali la Romanați, bătăuș liberal recidivist, agresor al adversarilor regimului, acest ofițer care ofensează prin prezența lui, cadrele oștirei, nu avea la Gorj nici o funcțiune. Afară poate de acea ca să provoace scandaluri și să terorizeze. Agenții și inspectorii silvici, cu două zile înainte de alegeri, măsurau și lotizau pădurile Statului, spunând sătenilor că li se vor da cu condiția ca să iasă candidatul d-lui Tătărescu. Comitetul Agrar a binevoit să rezolve unele cereri de păgunat, din Gorj, — tocmai în ajunul votului... Au votat morți și absenți destui. Iar agenții de poliție, aduși cu zecile, aveau rolul să huiduiască pe adversari și să desnoade In bătie pe alegători. Astfel a reușit să intre în Senat, incă un guvernamental. Cât câștigă regimul cu noul senator și cât pierde prin ansamblul de operații de la Gorj nu mai e nevoe sa subliniem. Legături care trebuesc strânse Pactul de garanție Relațiile sumeEtii ale lure Geneva Sonetele vor să atragă Paleta $1 România Universitatea de la Vălenii-de-Munte Sub aceste titluri, marele cotidian "Tribune de Genéve", din 17 curent, face următoarele aprecieri cu prilejul conferințelor tinute în acel oraș de d. Profesor N. Iorga: In timpul recentei sale vizite, savantul istoric Nicolae Iorga, a binevoit să ne reamintească legăturile intelectuale, care de mult unesc patria sa cu Geneva, și gândurile sale se întâlnesc cu ale noastre. Astfel cititorii lui Töpffer cum am zice toți genevezii, n'au uitat pe Roussou, Românul din ,Voyagiile în zig-zag“ ! Și de atunci câți copii din îndepărtata țară latină, au trăit adolescența lor în orașul nostru! Colii au luat pentru totdeauna un sufletul lor, silueta lui St. Pierre și a Collegiului, — și au păstrat Genevei o dragoste quasi-filială, chiar arzătoare, care uneori le iluminează privirea. Dar azi o să vorbim numai despre școală... * Universitatea din Geneva are cursuri de vacanță; tot astfel, România are pe ale sale, mai recente, cum este firesc într'o țară a cărei independență datează de cincizeci de ani și chiar mai puțin. Aceste cursuri nu le adăpostesc Bucureștii; căldura toridă a câmpiei danubiene le-a gonit în dealurile împădurite, vestitoare ale Carpaților. La patru sute de metri altitudine, Vălenii de Munte se pitulează pe valea Teleajenului, colibele tencuite cu var și locuințele cu pridvoare vechi ale boerilor, se grupează împreună cu grădinile și livezile pe lângă bisericile parohială și monahală, ale căror clopotnițe bizantine cu margini tăiate, dovedesc pietatea strămoșilor. Comună importantă în epoca Cărăușiei, Vălenii, rămas centru comercial, devine centru intelectual prin sforțările d-lui Iorga. tn câțiva ani a creat o școală, să zicem de studii sociale pentru femei și o Universitate populară, inaugurate in i 7or cursurile universitare de istorie, de literatură, de filosofie, de economie politică, —și de atâtea alte științe, — atrag o mulțime crescândă de elevi dornici de a-și utiliza rodnic vacanțele în splendoarea estivală a unei localități pitorești. Mulți — tineri și tinere — sunt institutori și unii poartă costumul național de pânză albă brodat cu roșu la bărbați, cu roșu, negru, sau albastru la femei. Sunt rurali a căror vestminte le denunță origina; majoritatea vine din Valahia sau din Moldova. Mai sunt însă și din Oltenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania* — toți de rasă română. Un element special îl constituesc Sașii și Ungurii, minorități etnice din Transilvania, care vor să învețe limba nouei lor patrii și contribuesc prin înțelegerea lor frățească la fericirea României Mari. Tărâm de înțelegere și armonie, această Universitate merită o mențiune foarte onorabilă printre instituțiile pacifiste ale timpului. * Eterogen, acest auditoriu arată o bună voință admirabilă: ce atențiune în privire, câtă fidelitate in prezența la cursuri, câtă ardoare la lucru ! Dar o grea sforțare, reînoită in fiecare zi, incumbă acestor studenți: maeștri cei mai reputați din înaltele școli române tratează subiecte variate, adesea grele, căci știința ignorează calea regală a privilegiilor și numai acela singur o dobândește care luptă îndârjit cu ideea. Și cum ospitalitatea românească e întâlnită în toate domeniile, încântătoare și cordială: adesea un coleg străin este chemat a vorbi lângă profesorii români. In Iulie 1924, privilegiul fu acordat unui concetățean al nostru. d-l Louis J. Courtois, pentru a expune în mai multe ședințe, origina și desvoltarea instituțiunilor politice ale Confederațiunei noastre, the dat oricărui conferențiar să întâlnească auditori așa de simpatici a căror inteligență deschisă și suflet recunoscător îl vor susține în sarcina sa, atunci va cunoaște o bucurie profundă și se va convinge, că învățământul este o nobilă vocatiune. Amicii noștri români au ținut să conserve substanța acestor lecții ..helvetice”: pentru dânșii patria noastră își păstrază numele său latin Elveția, iar pe noi ne numesc Elvețiani, ca și contemporanii lui Cesar. In curând dar, va apare de sub piesele bucureștene volumul care va avea marea și redutabila onoare de a fi primul să redea în românește, un tablou al istoriei și vieței noastre politice. In originile lor, este mai mult decât o asemănare între Statul nostru alpestru și Regatul carpatic; se cuvine să strângem legătură ce se unește cu toată distanța, prin apele Innului ambele noastre popoare s'au înfruptat din aceleași isvoare pure; pe maluri se aud două idiome fraterne, ROMANȘUL ȘI ROMANA, martore ale unui trecut măreț în care teritoriile noastre se supuneau Romei imperiale. I ECOURI POLITICE ar scade leul. Socotim că Viitorul are încă un minunat prilej să declare că de vină este opoziția nepatriotică, finanța internațională și anumita presă. * Ce credeți că a învins la „Reghin“? O credință, și o tradiție! Și ca să aibă 45 voturi, au bătut amândouă și la ușa guvernului și a nobililor maghiari din Ardeal. spre ele Un articol al faimosului Karl Radec Sovietele cred că există o chestiune a frontierelor Poloniei, și, profitând de polemica ce s’a ridicat în jurul chestiunei pactului de garanție, caută s’a speculeze în folosul lor. Ele caută să atragă Polonia în sfera intereselor sovietice ; un articol din ziarul „Pravda" scris de faimosul Karl Radec, o dovedește:* Iată ce spune între altele, Radek : ,Știrea că Anglia refuză să garanteze frontierele poloneze a provocat o mare îngrijorare printre cercurile partidelor poloneze burgheze. Această alarmă a crescut și mai mult când s’a făcut cunoscută și declarația guvernului german că Germania acceptă pactul de garanție cu privire la frontierele occidentale, rezervându-și dreptul de a revizui frontierei germano-poloneze prin calea tratativelor cu Polonia". Ku ec consideră că chestiunea frontierelor se reduce la urma urmelor la chestiunea intereselor și ale raportului de forțe reale. „Natural, deci, că Germania bătută odată, caută să modifice frontierele poloneze numai pe calea pașnică. Imperialismul înfrânt, se știe, întotdeauna suferă de exces de pacifitism! Dar nu pentru aceasta se alarmează atât de mult partidele burgheze poloneze; ele țipă pentru că situația internațională a Poloniei s’a înrăutățit mult. „Dar de unde provine această înrăutățire a situației internaționale a Poloniei ? se întreabă Radek. Și tot el răspunde. " „îngrijorarea burgheziei poloneze oglindește în mod fidel slăbirea imperialismului francez și întărirea capitalizmului german. Preponderența capitalismului anglo-american exercită o presiune asupra politicei franceze, supunând-o acestei presiuni împreuna cu toată țările aflate în sfera intereselor Franței. „In ce privește Germania, această țară, cu toate că încă nu a eșit din criza financiară, având un bilanț pasiv de 2.700.000.000 mărci aur, datorită creditelor particulare de 1.250.000.000 mărci aur, ea începe să-și manifeste agresivitatea. ..Această expansiune se îndreaptă astăzi spre Orient. De aci provine îngrijorarea burgheziei poloneze și atitudinea nouă luată de Polonia față de Federația Sovietică. „Această nouă întorsătură a politicei poloneze față de soviete, nu va trebui să ne inducă în eroare, deoarece politica poloneză burgheză se află încă într’o stare de nervozitate, lipsindu-i o direcțiune bine definită. * „Pare foarte edificator in această privință ultimul expozeu al ministrului afacerilor străine polonez, care vrea să repete pe contele Czernin, diplomatul austriac, tiar și acesta credea că va reuși să înșele toată lumea. „ Politica poloneză ermgravată astăzi de alianța militară cu România și de încercările încheierei unei alianțe cu țările baltice. Politica sovietelor, din contra, tinde către scopuri simple, urmărind consolidarea păcei la frontierele sale și reluarea relațiilor economice cu țările vecine, intensificând astfel avântul economic și industrial al țărilor mărginașe... .,Și dacă Polonia, conchide Radec, se îngrijorează de situația ei internațională, ea va trebui să cugete matur asupra relațiilor sale cu Republica Sovietelor, eliminând din politica ei tot ce împiedică stabilirea unei înțelegeri cu Moscova". La sosirea aici a acestui Sultan, domnii pământeni ai Țărilor Românești, Alexandru Vodă Ghica și Mihai Vodă Sturza, s'au grăbit să-i dăruiască „Marelui Turc" 10.000 de galbeni, în schimbul cărora ei au primit blăni, șaluri, covoare, tabacheri etc. 2) O piatră similară cu aceasta, este o alta în comun Rahman-Așhdar, unde Abdul-Medjid în lungul său drum a fost nevoit să doarmă o noapte la conacul beylerbey-ului Ibraim Pașa. Tot astfel, alte două pietre dar fără nici o inscripție au fost înfipte în pământ, la jumătatea drumului dintre Silistra și satul Calipetrovo, iarăși spre amintirea acelor vremuri, deoarece Sultanul înainte de a intra în oraș, a făcut aici un mic popas. Călătoria Sultanului Abdul-Medjid în Cadrilater, s’ar datori unei întâmplări foarte caracteristice, după cum îmi povestește un personagiu turc din Silistra, demn de toată to £) Ghica. Revista catolică, I p. 17, încrederea care, venind acum de curând de la Constantinopol, a avut prilejul să discute acolo această chestiune cu marele jurisconsult în dreptul musulman, fostul Seikiul Islean (fostul șef religios N. R.) d. Negmiddin Molia, care este în același timp și un bun cunoscător al acestei părți din Orientul Europei. Pe vremea războiului ruso-turc de la 1828, bravul apărător al cetății Silistra, Ahmet-Pașa se afla la un moment dat într’o situațiune cam îngrijitoare, căci nu mai avea cu ce să-și întrețină armata de 4000 de oameni, cu care trebuia să reziste împotriva dușmanului. Se ivi atunci, în acele împrejurări grele, un om de inimă care luă asupră-și să hrăniască în tot timpul acest imens număr de soldați, — angajement pe care și la îndeplinit în chip conștiincios, 7— 1 și acela era beylerbey-ul Ibraim Pașa, unul dintre cei mai mari bogați ai ținutului. La urmă, după ce războiul s’a isprăvit, făcându-se socotelile, statul turcesc datora acestuia 250.000 de lire, o sumă, pe care Ibraim Pașa n’a mai vrut s’o primească înapoi, făcându-o dar țării sale. In vederea acestui lucru, Sultanul Abdul-Medjid i-a mulțumit atunci pentru gestul lui patriotic și în consecință, i-a acordat recunotința sa venind ca să viziteze Cadrilaterul. * Printre alte monumente vechi ce se mai găsesc pe aici, sunt și acele nenumărate cișmele turcești a căror majoritate sunt construite prin sec. XVI. Pe unele din ele, se mai poate citi încă și astăzi această dată. Altele însă, sunt ridicate mult mai recent, cum de exemplu cunoscuta fântână din localitatea istorică Chiuciuc-Kainargi, unde odinioară s’a încheiat pacea dintre ruși și turci, care poartă pe ea o inscripție comemorativă a tratatului din 1774 impus de către generalul rus Romantzoff, — tratat ale cărui consecințe au fost foarte importante și pentru Principatele Române. Căci de acum se pun bazele dominațiunii rusești în aceste țărișoare, Rusia căpătând dreptul oficial de amestec în afacerile interioare ale lor, ori de câte ori necesitățile o vor cere. Numărul acestor cișmele, precum și lungimea mare a jghiaburilor de piatră în care se strânge apa, ar da naștere la o ipoteză istorică, —i dacă se va avea la vedere data construcțiunii unora din ele, care coincide cu epoca domniilui Mihai Viteazul, — și anume, la aceia că Durostorul era probabil în acea vreme, o zonă de concentrare a armatelor turcești și în special a acelor cari au pornit împotriva acestui Domn la 1594, ele fiind făcute în Ar’adins pentru satisfacerea nevoior cavalerii turcești. D-l I. Cămărășescu, fiind acela care emite această părere, în cartea d-sale ,Durostorul“, pe care o prezintă în calitate de prefect al județului respectiv, în anul 1915, Ministrului de Interne, și în care expune situațiunea acestei regiuni din toate punctele de vedere. După cum se vede clar, urmele pe cari poporul turcesc le-a lăsat în decursul veacurilor în această Dobroge Nouă sunt foarte numeroase și într’o egală măsură de însemnare. Acest pământ, care odinioară a ospitalizat atâtea neamuri streine, începând cu Sciți, Goți, Greci etc. și în țărâna căruia se odihnesc și străbunii noștrii își are, incontestabil, valoarea sa istorică covârșitoare. Pe aici, și-a purtat avânturile glorii, Alexandru cel Mare acum vre-o douăzeci și trei de secole, pe aici în primii ani după Christos se angajaseră sângeroasele lupte dintre Romani și Daci, conduse când de un Lentulus, când de un Reumt Catus, până ce Dacia rămâne zdrobită cu desăvârșire și este transformată de Traian în provincie romană. Nenumăratele monede de bronz și de aramă, și uneori chiar de aur și argint, din vremea regilor sciți, Canites, Tanysa, Charaspes, etc., apoi drahmele și tetradrahmele macedonene ale lui Alexandru cel Mare, Filip II și Liziriac, în plus cele romane ale lui Traian, dinarii republicani, monedele bizantine etc., cari se găsesc pe aici, învederează cu prisosință aceasta. Pământul acesta apoi, prin sec. XVI încape pe mâna turcilor, care-l dețin până în sec. XVIII când, în urma războiului de la 1877, se proclamă neatârnarea Bulgariei, intrând în stăpânirea ei. De o cultură propriu zis turcească, în Cadrilater, nu se poate vorbi. Afară de ruinele istorice amintite mai sus, nu se mai întâlnește nimic altceva care să releveze pe această naționalitate de aici, ca un element de progres și civilizație în omenire. Se pare că idealul național al Sultanilor de pe vremuri, s’a mărginit numai la cuceriri de teritorii și la întinderea politicii lor de supremație asupra celorlalte țări genice. Totuși, în aceste condițiuni, populațiunea otomană a acestui teritoriu, prezintă o caracteristică destul de originală și deosebit de importantă pentru consolidarea Statului nostru de astăzi. Ea este una dintre cele mai docile elemente minoritare din țară. Trăinicia ei, însă, mai rezidă și în îreligiozitatea profundă care stă la baza structurii sufletești a credincioșilor. E suficientă evocarea de cinci ori pe zi a atotputernicii lui Allah, de către muezin pentru ca să le creieze acestora, acea împăcare de sine și fericire fără margini, prin acele nemuritoare versete ale Coranului ,Allah-ediber (2 ori). „Eșhedu-enlea-ilahe illalah (2 ori) „Eșhedu enne Mohamedun resulullah. „Alla lessalah, alla lessalah „Alla lesselah, alla lelfelah „Allah-echeber... Allah echeberlea „Ilahe, illea allah. „Dumnezeu e mare, „Cred că există un singur Dumnezeu. „Cred că Mohamed este profetul lui.„Veniți pentru rugăciune ! „Veniți a scăpă de păcate! „Dumnezeu e mare, nu există dumnezei. „Decât un singur Allah. Pașnică și conștientă, supusă și ponderată, populațiunea turcă constituie exponentul siguranței noastre în Cadrilater: VALERIAN PETRESCU ................. %| !v«|U|l..il|M.M14 Studii și documente Urme turcești în Cadrilater IL Propaganda ilunia In numărul de la 14 februarie al marelui cotidian „Svenska Dagbladet“ dela Stokholm s’a publicat un articol trimis de la Wolf-Bureau dela Berlin intitulat: „Pretențiile României se umflă la miliarde. Se cere Germaniei odată și jumătate a totalului averei naționale a țarei dinainte de război“. • Articolul avea firește drept scop de a arăta reaua noastră credință sub o formă în aparență obiectivă. Se arăta între altele cum teza noastră ar fi plină de contraziceri și că orice tratative cu oameni ca noi n’au nici o șansă de izbutire. Articolul în chestie nu conținea injurii. Se știe că aceste n’ar fi băgate în seamă în Suedia. A avut însă drept scop de a crea o opiniune publică favorabilă tezei germane în conflictul nostru actual. Dacă adversarii noștri reușesc într’acest sens, ne vor purta o pagubă morală după ca ne-au adus atâtea pierderi materiale. Germanii au înțeles acestea și sunt deplin conștienți de avantagiul pe care-l au față de noi în Suedia, unde au legături multe, și unde unii dintre ai noștri au lăsat amintiri neplăcute cu datorii neplătite. Am semnalat la timp articolul in chestia autorităților competente printr’o scrisoare recomandată, conținând chiar ziarul în original. Până azi nu mi s’a răspuns, nici nu văd vre-o reacțiune din partea noastră în presa suedeză. Adevărat este că d. ministru de externe a găsit zilele acestea o întrebuințare folositoare pentru 9 milioane lei din punga contribuabililor in crearea unui „birou de telegrame" (v. „ROMANIA" 1923-a 1925) consistând într’o mașină de scris, un telefon și cinci scaune. Dacă avem multă răbdare nu ne îndoim că agenția în chestie va începe chiar de a lucra cu timpul. Vom vedea atuncia și ceva rezultate, iar nu numai cheltueli. CONSTANTIN I. KARADJA încurajarea asirsitiiioi MODIFICĂRILE ADUSE LEGEI Legea pentru încurajarea de construcții din 1921, a fost modificată de actualul parlament. In trei puncte mai importante residă modificările aduse și anume: Art. 21, care prevede suspendarea aplicărei legei chiriilor când proprietarul vrea să construiască, precum și procedura de îndeplinit, apoi art. 22 și art. 24 relative la termenul de evacuare și la imobilele cari au curți închiriate depozitelor de lemne, sau de materiale și în sfârșit art. 25. Acest articol s-a modificat în sensul că dacă un proprietar în urma evacuării unui chiriași, nu a început să construiască, va fi obligat să plătească la cererea ministerului muncii, sau a celor evacuați, pe fiecare an o sumă egală cu de 40 de ori echivalentul anual al ultimei chirii plătite de chiriașul evacuat și acesta pe tot timpul cât ar fi durat dreptul de locuțiune al chiriașului, potrivit legilor pentru prelungirea contractelor de închiriere Ceea ce e demn de reținut din redactarea acestui articol este recunoașterea formală de către stat a indexului de scumpete. Când în anul trecut guvernul a găsit că chiria de 4 ori este suficientă ca să fie dată proprietarului, te miri când un an mai târziu același legiuitor găsește că trebue să despăgubești pe un chiriași evacuat nucide 4 ori ci de 40 de ori. Catastrofă minieră în Anglia NUMEROȘI ÎNECAȚI Leafild. 31. — Astăzi apele au pătruns in mina de cărbuni Montague din Scotswood pe Tyna. In puț se aflau peste 200 oameni și numai 8 au fost aduși până acum la suprafață. Mii de oameni înconjoară gura untului așteptând cu îngrijorare.