Neamul Românesc, iunie 1925 (Anul 20, nr. 123-145)
1925-06-02 / nr. 123
Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu D. DEM. DOBRESCU, mulțumește cu recunoștință pentru alegerea ca prezident al acestei adunări, care va intui pentru totdeauna acest guvern nenorocit. V’ați strâns aici, — spune d. Dobrescu — ca să vă arătați păsurile. Până astăzi însă văd că numai vorbiți, nu acționați. Să știți, însă, că cetatea lui Brătianu nu se poate dărâma, ca Ierihonul, numai la cântece. Trebue să se treacă de la vorbe la fapte (Aplauze. Strigăte: Așa el Să trecem la fapte!) Mijlocul decisiv pentru a dărâma guvernul ar fi facerea fuziunii intre partidul naționalist și partidul țărănesc. (Aprobări unanime și aplauze care durează câteva minute). întrunirea de astăzi e întrunirea parlamentarilor excluși de către guvernul lui Abdul Hamid, excluși pentru că arată toate nelegiuirile și toate tâlhăriile regimului. Aceștia convoacă astăzi aici un alt parlament, alături de parlamentul rușinei naționale și acesta e parlamentul cel adevărat, parlamentul celor cinstiți și cu dragoste de țară. Să arătați deci că nu Camera reprezintă țara, ci d-voastră, cei adunați aici. (Aplauze prelungite) D. Dem. Dobrescu dă apoi cuvântul d-lui Gr. Diaconescu, deputat de bacău, care, primit cu entuziaste aplauze rostește următoarele : .NEAMUL ROMANESC* 3 Lupta Împotriva tiraniei Protestarea cetățenească de la DACIA Discursurile d-lor: Grigore Diaconescu, deputat de Bacău; Virgil Madgearu, deputat de Ilfov; Pompiliu Ioanițescu, D. I. Ioanițescu, deputat de Ilfov și Const. Argetoianu, deputat de Doil Moțiunea care înfierează guvernul și cere alungarea regimului ilegalităței și provocărilor In iibima Dadei,de unde s-a dat de atâtea ori eminaJul luptelor pentru libertate și democrație, de unde a pornit și avântata acțiune a Opoziției Unite. , §ieiu să*8 ori cuvântul deputații excluși din Cariera Liberală de grupul necugetător al mugurităței numite de regimul pașapoartelor. In fața miilor de cetățeni cari tiviseră sala, scena, lojile, culoarele, s-a manifestat ori, caldă și infiorată de indignare, protestarea aleșilor reali ai ța rei. A fost încă una din demonstrațiile puternice ale Opoziției Unite în lupta grea pe care o duce împotriva unei tiranii pe care o agonie fatală a făcut-o săși piardă mințile. A fost o dovadă mai mult că fruntașii țarei nu se înspăimântă de furioasa deslănțuire a calomniilor, a infamiilor, și a provocărilor, de care dispun forțele întunecate ale guvernării dictatorului obosit de la Florica. Dorința supremă a țărei, manifestată și eli, la Dacia, s-a rezumat in formidabilele ovațiuni și urate cu care s-au acoperit ultimele cuvinte ale moțiunei: TRAIASCA REGELE ! JOS REGIMUL GRAȚIERILOR ! Deschiderea întrunire! Încă dinainte de orele 9, deși întrunirea fusese anunțată pentru orele 9 și jumătate, sala Dacia era tixită până la ultimul loc. Parterul, lojile și balcoanele gemeau de lume, ca și vasta sală din dreapta celei de spectacole, ca și curtea Daciei Mulțimea care nu a mai găsit loc în sală, s-a urcat până și pe acoperișul clădirii în dreptul ferestrelor, pentru a putea asculta cuvântul fruntașilor opoziiei unite. Intrarea pe scenă a d-lui C. Argetoianu este salutată cu urale și ovațiuni care cu greu se pot domoli D. D. R. Ioanițescu este salutat și d-sa la sosire cu o caldă și prelungită manifestație de simpatie. D. Virgil Madgearu, voind să treacă prin sală, este luat și dus pe umerii cetățenilor până pe scenă. Entuziasmul cetățenesc pentru fruntașii opoziției unite ia proporții uriașe. Strigătele de „Trăiască opoziția unită!, trăiască Nicolae Iorga!. Trăiască Ion Mihalachel trăiască Iulu Maniul trăiască doctorul Lupul" nu se mai sfârșesc. ASISTENȚA. Intre fruntașii partidelor opoziției unite care umplu scena Daciei, notăm !n fugă pe d-nii: C. Argetoianu, C. Cihodariu, n. Mnonescu, fost minstru, Dem. Dobrescu, Șt. Meitani, C. Davilla, Virgil Madgearu, Pompiliu Ioanițescu, Mateescu Capetineanu, general Anastasiu, Th. Costescu, Iulian Vrăbiescu, D. Istrate, deputat de Ialomița, D. K. Ioanițescu, D. Diaconescu, Emanuel Protopopescu Pake, Victor Duculescu, dr. G. Radulescu, Postelnicu, Al. Cusin, Murgășeanu, fost secretar general, P. Suciu, colonel Chirițescu, Giurculescu, deputat, Bellu, Ștefănescu Zănoagă, Em. Cavaleru, dr. Topa, General Gârlișteanu, dr. G. Rädulescu, V. Ioachim, V. Dincescu-Bolintin, etc., etc. * Cu mare greutate d. D. R. Ioanițescu isbutește sa potolească pentru o clipă uratele și stigătele de „ trăiască“ ale cetățenilor. D. D. R. Ioanițescu propune alegerea ca președinte al întrunirii a d-lui Dem. Dobrescu, președintele Uniunii advocaților, pe care adunarea il aclamă in unanimitate. Rareori am vorbit cu inima ,ffi de strânsă de durere și Îngrijorare. Ceia ce se petrece azi sub ochii noștri depășește o tragedie. Pentru mine cel puțin — care nu m-am putut deprinde, și nu mă voi putea deprinde să înghit șerpi nici măcar în politică — tabloul de azi al țărei este sfâșietor (Aplauze, aprobări) Când în mintea mea este totdeauna proaspătă și trează memoria înaintașilor mei, chinuiții clăcași din Văile Trotușului, când în fața orașului meu natal, sau desfășurat cele mai desperate lupte între drept și brutalitate, când mi-am făcut copilăria cunoscând fiecare creastă de deal, fiecare copăcel — din munții Oituzului, Cireșoaei și Coșnei, iar în timpul bărbăției am apărat și eu acești munți scumpi. In țărâna cărora m'au amestecat și pe mine obuzele dușmane, nu-mi vine a crede ochilor că noi moștenitori ai necazurilor gliei și părtași la făurirea visului de totdeauna, că noi am putea fi apoi bruscați și loviți în țara noastră în ceea ce este mai scump omului, — ideal pentru care a sângerat atâta omenirea, — în libertățile și în credințele noastre cinstite, și să fim tratați, după acest război sfânt, ca niște robi de pe o moșie fanariotă . In mintea mea de țăran cinstit, mă întreb: „Cum poate răbda Dumnezeu, cum pot răbda oamenii atâta nedreptate?“ (Aplauze entuziaste). Excluderea trimișilor țarii DIN PARLAMENT Când însă nu s'au uscat nici măcar lacrimile din ochii văduvelor și orfanilor de război, când s'au stins aproape luminile moșnegilor de atâta plâns în așteptarea — încă — a celor mai buni zi ai țărei, cum poate Dumnezeu, cum pot oamenii să îngăduie Suprimarea celor mai omenești drepturi printr'o guvernare vitregă de oameni In parte străini și de sângele și de sufletul țărei? Când s'a vărsat atâta sânge pentru „dreptate", când mămăliga ce o mâncăm azi are în porumbul ei îngrășămintea ce au dat-o pământului atâtea lăstare scumpe nouă, — cum se poate îngădui atâta neomenie, după atâ roului necunoscut Ei profanează — speculând — până și liniștea, atât de necesară, iubitului nostru suveran care este bolnav. (Strigăte: Așa el). La adăpostul durerilor regale și cari sunt și durerile neamului, liberalii punând degetul la gura, recomandă tuturora „liniște! Maiestatea Sa Regele suferă" și sub această „liniște sfântă" ei își Îndeplinesc planul lor de răpirea tuturor bunurilor țărei In fața acestui tablou, puteam noi deputații voștri sta nemișcați Și pentru că am protestat demascândule netrebniciile, ei ne-au scos din sfatul țărei, cu ușurința cu care scoți din casă pe un netrebnic. Acest atentat la viața parlamentară, este fără de precedent în analele parlamentare. — Să-ți bați adversarii prin jandarmeria țărei și să-l excluzi din Cameră, acestea sunt sisteme cari pun pe gânduri și pe cel mai cuminți și mai la suferință? (Aplauze și strigăte de indignare). Cum de rabdă cerul, cum de-i rabdă Maiestatea Sa Regele, cum de-i rabdă țara? (Aplauze). Să ne vedem noi, adevărații trimiși ai dv. în Sfatul Țărei bătuți tn afară de Parlament, maltratați și izgoniți din Parlament, fără de nici o vină și prin călcarea legilor, de cei ce sunt puși acolo ca să le facă, — mă întreb: unde poate duce toată această durere înăbușită? (O voce: Mai bine să nu spunem unde) și,dacă să crimez, n'o fac pentru că aș fi slab de îngeri ca femeile, ci pentru că iubindu-mi prea mult țata, nu o pot și nu vreau să o arunc în desnădejde; prin gesturi, cari de altfel s-ar putea explica. UNDE-I DREPTATEA? UNDE-I OMENIA? La adăpostul marelui război de reîntregirea neamului s'au pus la pradă „bandiții“. Ei profanează marele război: ei profanează mormântul serioși oameni de stat Cât poate dura asta? (Voci, o să se isprăvească curând!) [fața, încă roșie de sângele răzbătului, poatee? poate suferi o astfel de pălmu Din cer pare că aud — ca răspuns, — un lung hohot de râs și de batjocură! Râd de noi străbunii noștrid, râdi foșiii robi ai gliei, râd In hohote de batjocură și morții noștri scumpi, și, din hohotele lor dureroase, disting voci Înăbușite și din fundul pământului: „Noi am muri cu drag, pentru ca după noi, în țară să fe mai multă dreptate, mai multă omenie!"." „Unde-i dreptatea? Unde-i omenia?" (Aplauze entuziaste și prelungite). * După aplauzele care salută cuvintele d-lui Gr. Diaconescu, ia cuvântul in aclamațiuni și aplauze prelungite, d. Virgil Madgearu. —Cetățeni ai Capitalei felul cum m'ați primit, m'ar dispensa să vă spun cum, de ce și de cine am fost exclus din Cameră. Totuș vă voi da câteva explicațiuni. Am întrerupt pe generalul Averescu (strigăte: Jos strigoii!), care și în parlamentul acesta joacă acelaș rol de interpus și de umil servitor al d-lui Ionel Brătianu (aplauze, strigăte de Așa e). Și i-am spus: ai uitat răspunderile. Și la acest glas a vibrat inima prezidentului Camerei, pentru că primul-ministru nu era de față. Și atunci fără să fi adus nici o injurie, nici Tronului nici miniștrilor, nici n'am făcut scandal cum scrie la regulament, deputați și din majoritate au făcut tumult, și eu am fost exclus pe 20 de ședințe din Cameră. VOIA VISTIERNICULUI Am fost exclus pentru că așa era voia vistiernicului Vintilă. E însă explicabil că am fost dat afară din Cameră pentru că de trei ani de zile am urmărit activitatea ministrului de finanțe. Dacă am făcut-o, n'am avut la bază nici un resentiment personal Ar fi făcut la fel, oricine ar fi fost ministru de finanțe, pentru că aceasta e datoria mea, ca și a oricărui deputat, pentru că problema care trebuia rezolvată pentru ridicarea țării era problema financiară (Aplauze). Nu mi-am făcut deci decât datoria urmărind activitatea ministrului de finanțe timp de trei ani și jumătate. Iată cum am urmărit-o: In 1922 am dovedit că d. Vintilă Brătianu nu avea nici un program financiar, intrebându-1 dacă-1 are în discuția la Mesagiu. (Strigăte: Jos cu dl).I-am spus atunci că face politică de zaraf și politică de mărunțișar și ittr'adevăr numai pe aceasta a făcut-o. CONSOLIDARE ȘI... BACȘIȘ In 1923 l-am tras la răspundere pentru felul cum a făcut așa zisa consolidare a bonurilor de tezaur în străinătate. Am dovedit atunci căd. .Vintilă Brătianu s-a servit de Sir Basile Zaharoff, pe unul din financiarii cei mai veroși din Europa, plătind 900 milioane comision, în loc să trateze cu financiarii serioși din occident. Am arătat atunci că toți samsarii au redat parte din acest comision samsarilor politici, care au primit deci bacșișuri din averea țării După un an, ducându-mă la Paris am aflat că directorul bănci cu care tratase consolidarea— Banque de Seine — fusese dat judecății tot pentru asemenea afaceri de către acționarii băncii. D. C. ARGETOIANU: A mărturisit d. Vintilă Brătianu în expunerea făcută presei că țara e discreditată în străinătate. LEUL ȘI PIEILE D. VIRGIL MADGEARU, în continuare, arată că în 1923 a făcut o interpelare în chestiunea leului, care scădea mereu, arătând făgăduelile mincinoase făcute de către partidul liberal în această chestiune. Am tras și atunci la răspundere pe ministrul de finanțe, și am arătat unde ne duce politica liberală a leului, cu veșnicile oscilațiuni ale valutei noastre. Tot în 1923 am mai ridicat și colțul gospodăriei dinlăuntru a ministerului de finanțe. Am arătat hoția exportului de piei, și atunci s-a dus și ultima faimă a d-lui Vintilă Brătianu, că știe să conducă o gospodărie. Atunci ura d-sale contra mea a ajuns la maximum. Am mai arătat că bugetele ministrului de finanțe sunt toate false, și situațiunea funcționarilor, a tuturor instituțiilor țării, în frunte cu armata, ar face, într'o țară mai conștientă, ca acest guvern să nu mai poată sta nici 24 de ore. ACAPARAREA AVUȚIILOR TARII In 1924 am ținut piept în Cameră acaparării tuturor bunurilor țării liberalilor. Mai ales la legea minelor am descoperit planurile ei, ea nu a fost făcută pentru exploatarea rațională a petrolului, ci exclusiv pentru salvarea finanței în frunte cu Banca Românească. Legile liberale, în loc să aibă un caracter general, sunt făcute pentru anumite societăți sau anumite persoane, înțelegeți de ce ura d-lui Vintilă Brătianu împotriva mea. Ura e, însă, un semn al neputinței. Se simt umiliți, numai oamenii care nu pot ieși ei singuri la soare. Numai cei ce nu pot uza de lupta dreaptă, numai aceia se servesc de forța publică pentru a stăvili lupta spre lumină și adevăr. OPERA CONSTRUCTIVA OPOZIȚIEI UNITE Spun liberalii că noi nu facem operă constructivă. Se poae însă construi pe nisip, fără nici un plan. Politica e însă arta de a prevedea viitorul. Ce a prevăzut oare guvernul din cele ce s'au întâmplat? Absolut nimic. Ei spun deci că facem operă distructivă. Dar operă distructivă e să împiedecăm pe d. Ion Brătianu de a-și alege moștenitor la guvern? Facem operă constructivă, pentru că vrem să deschidem țara spre o viață constituțională atractive pe care o vom face. Am avut deja război încoace numai guverne iresponsabile. Dacă noi vom inaugura primul guvern responsabil, nu vom face oare cea mai constructivă operă? POLITICA LIBERALA A GRÂULUI Ni se mai spune că opozițiaunită n'are un program. Ce program aveau liberalii în 1921, când au venit la putere! Bârguelile șefului lor de la Eforie! Ce s'a realizat însă și din acest program? Nume, absolut nimic. Priviți, domnilor, ce s'a făcut în chestiunea pâinii (indignare în sală și strigăte de jos ceicescum, pasc pâinea poporului). De la 1922 9iacuma, reprezentanții opoziției, au arătat că politica financiară și economică a guvernului e o politică de descurajare a culturii grâului. Toată politica liberalilor a fost o politică de zigzaguri, și la fiecare răspântie a ei e un interes meschin al trusturilor liberale. SOLUȚIUNILE OPOZIȚIEI UNITE Noi, reprezentanții partidului național și ai partidului țărănesc, am dat soluțiunile la toate nevoile tari». Programul nostru l.am putut stabili deci în 24 de ore, împreună cu ű. Mihai Popovici. Programul nostru îl putem trasa foarte ușor, pentru că suntem de acord cu partidul național, că țara are nevoe de un regim care să respecte ființa și demnitatea omenească așezate numai pe legalitate. Suntem de acord cu partidul national că ne trebue un regim economic bazat pe stabilizarea monedei și bugetului. Suntem de acord că trebue să facem politica producătorilor împotriva politicei actuale a paraziților. . Suntem de acord cu partidul național să facem o politică bugetară realăi și să organizăm bogățiile acestei țări, pe baza cooperației țî la colaborarea capitalului străin, într'un regim de stabilitate și de legalitate. Și mai suntem de acord pentru o politică de economie a oamenilor, care să dea buna stare a cetățenilor de la sate și de la orașe Acestei politici i se opun liberalii, i se mai opun liberaloizii întreținuții liberalilor în diferite partide. Grupul cel mai important al liberaloizilor sunt averescanii, o sucursală a partidului liberal. Sunt poate liberaloizi și în partidele noastre, dar ei nu vor mai putea ridica capul, pentru că țara cere o forță politică de coheziune, care nu poate ieși decât din mănunchiul de oameni care au o concepție și care au convingeri. (Aplauze furtunoase. Strigăte prelungite de. ..Jos cu ei. Trăiască opoziția unită! Trăiască partidul național-țărănesc !>), D. Dem. Dobrescu dă apoi cuvântul d-lui Pompiliu Ioanițescu, fruntaș al partidului țărănesc, (Primit cu oii aplauze). Aplauzelor cu care mă primiți dați-mi vor să le dau adevărata destinație, să le trimitem drept palme pe obrazul guvernului. (Aplauze, jos guvernul). Cel mai mar și mai luminat colegiu dinord. Capitala și județul prin miile de alegători care sunt aci de față ratifică acțiunea noastră parlamentară prin care am demascat opiniei publice că un guvern in agonie și-a propus suprimarea libertăților publice. (Strigăte, jos dictatura! Jos șobolanii). Starea de asediu, înjosirea prestigiului armatei și tot sistemul polițist care a pătruns tn toate instituțiunile face dovada că acest guvern, venit la cârmă prin ușa din dos a palatului, nu poate guverna decât prin dictatură. (Aplauze. Jos guvernul. Jos tirania). Camera, produs al furturilor de urne este o coterie pătimașe și îndrăzneață, care acoperă regimul de jaf al avutului statului. (Strigăte, jos camarila liberală). MĂSLUIREA EXPROPRIERE! ȘI A VOTULUI UNIVERSAL Urmăriți toată activitatea lor ca partid și ca guvern; nici o ideie nobilă nu a răsărit și nici nu putea răsări din sufletul zarafilor, lacomi de arginti. Din contră au compromis și au pângărit toate ideile nobile și toate instituțiile fundamntale ale țărei. Au măsluit exproprierea, cu ajutorul comitetului agrar care a fost transformat într'un fel de BURSA AGRARA. (Aplauze). Au măsluit sufragiul universal prin furtul de urne. De două ori înaintea liberalilor masa cea mare a sătenilor chemată la viața politică, a dat dovadă și la 1919 și la 1920 că înțelege importanța sufragiului universal. Guvernul liberal în loc să încurajeze aceste frumoase începuturi prin jandarmi, violențe și furturi de urne, a pângărit sufragiul universal, oprind în loc deșteptarea politică a țărănimei. LEGEA ADMINISTRATIVA ESTE MORMÂNTUL DEMOCRAȚIEI Acum încearcă să măsluiască gospodăria comunală prin pângărirea principiului descentralizării. Prin reforma administrativă se urmărește instituirea unui regim inchizitorial prin membrii de drept și puterea excepțională dată prefectului. Se mai urmărește ca partidul liberal să-și numească senatori de drept, consilieri comunali de drept și consilieri județeni de drept pe câte 9 ani. Numai pentru acest scop, și-a alcătuit Camerele de agricultură, Camerele de Comerț, Camerele de muncă și legea administrativă. Legea administrativă este mormântul vieții politice, după cum revalorizarea și prelungirea privilegiului Băncii Naționale a constitui mormântul economiei naționale. ROBIREA ECONOMICA: PIRAȚII NAȚIUNEI Toată preocuparea lor a fost robirea economică și acapararea arterelor vieții naționale. Au cointeresat N. F. R. care a fost contopit cu S. R. D. Au înghițit Cuturul, Hunedoara și Ghețarul, contopindu-se cu Reșița, care s'a liberalizat. Minele de cărbuni de la Lonea și Surduc au fost înghițite de Petroșani. Petrolul a fost naționalizat după modelul Creditului Minier și Steaua Română iar în momentul de față gazul metan și toți generatorii de energie, se caută a se acapara de finanțE (Aplauze, strigăte, Frigul). Și când mai vedem cum urmăresc și vor să înghită pădurile, ciocurile, bălțile și peștele, această hrană a săracului, avem dreptul să strigăm. JOS PIRAȚII AVUȚIEI NAȚIONAla liberală. (Aplauze, strigăte). ZARAFII NU SE GÂNDESC LA MUNCITORIME Nici o lege cu caracter social și muncitoresc n'a fost votată. O legislație muncitorească presupune milă și iubire pentru durerea omenească, ori aceste sentimente nobile, nu pot găsi răsunet în sufletul speculatorilor nevoilor publice. Legea repaosului duminical a fost adusă sub presiune și in urma mișcărei funcționarilor comerciali și e concepută cu sfidarea tuturor principiilor pentru garantarea odihnei săptămânale. (Aplauze) Au venit insă cu Camerele de muncă; ce inconștienți! Camerele de muncă sunt organele care urmează să se aplice cu o legislație minucitorească de protecție, organizare și salarizare. Noi nu avem o asemenea legislație complectă, care să ceară înființarea Camerelor de muncă. Motivul creierei camerelor de muncă este tocmai ca să le dea senatori de drept. (Aplauze) Unde este codul muncii ? Unde este codul asigurărilor ? Iată clar politica muncitorească a liberalilor, nu legi, pentru muncitori ci fațadă pentru realizarea scopurilor de partid. (Aplauze). ÎNCĂTUȘAREA ECONOMICA DUCE LA ASERVIREA POLITICA Câte fapte atâtea atentate iu «?><<n politică și la avutul națiunei. Ne ridicăm și nu vom tolera liberalilor ca prin subjugarea economică să ducă la dominațiunea politică. Nu poate exista independență politică într'un regim de încătușare economică, iată doctrina noastră, pentru care înțelegem să luptăm cu ori ce sacrificii. In această luptă grea și-a dat măna tot ce tara are mai democrat si mai iubitor de neam, partidul națio-i nai, și partidul țărănesc Urale: hăriască opoziția unită!. FRUNTAȘII OPOZIȚIEI UNITE Avem in fruntea noastei W VS tara are mai înalt si mai cu**« t*nt» valorile morale și intelectuale și toate forțele adevăratei democrații. Avem pe d. N. Iorga marele profesor și istoricul care a dus faima peste hotarele țărei iar în parlament duce lupta sfântă pentru triumful democrației. Avem pe IvMn Maniu care simbolizează figura istorică a unirei libere cu patria mumă și în politica internă cel mai zelos apărător a libertăților publice. Avem toată pleiada de mari luptători ardeleni: Vaida Voevod, Cicio Pop, Mihai Popovici, etc., sunt tot ce Ardealul are mai curat și neprihănit, — chintesența acelei țărănimi ardelene care de 70 ani duce lupta titanică pentru a păstra nestinsă flacăra românismului. Avem marile însușiri de om de stat a lui C. Argetoianu a cărui pregătire și inteligență superioară va putea da țărei garanția unei serioase guvernări. Alături de acești mari bărbați avem figurile reprezentative ale conducătorilor partidului țărănesc. In fruntea acestui partid stă figura lui Ion Mihalache trup din trupul țărănimei și os din osul ei, cu ale cărei mirese s'a intentificat. Avem personalitatea d-rului Lupu la al cărui nume nu poate să nu tresalte orice inimă de democrat și pentru care vibrează toți acei oropsiți ai soartei, cari văd in el, in faptele lui, speranța unei vremi mai bune. (Aplauze. Trăiască opoziția unită, trăiască adevărata democrație română! Trăiască Mihalache, trăiască Lupu Ovații, trăiască tribunul!) Avem valori morale, — avem stat major incomparabil, suntem popupulari, avem țara cu noi. (Aplauze). Formidabila forță a opoziției va triumfa. Vom spulbera ca un vis urdu, nefastul regim liberal. Mijloacele? Să ia aminte că este ln ceasul al ?2-lea și că furia populară nu cunoaște margini. Luptăm pe căile legale, dar dacă va fi nevoie vom recurge și la violență, mai ales când ni se răspunde cu violență și ilegalitate. Suntem hotărîți la orice sacrificiu și în această luptă sfântă, opoziția unită, contopită sufletește, sper, pentru totdeauna, strigă și cere ca glasul ei să fie auzit, să plece tiranul, — să plece jefuitorii avuției naționale.Urale, strigăte, Jos guvernul! Jos liberalii! Cuvântarea d-lui Gr. Diaconescu Discursul d-lui Virgil Madgearu Mai e însă o parte a operei cons primit cu aplauze. Discursul d-luS 12. i. loanitescu JJ. GR. DIACONESCU D. VIRGIL MADGEARU D. D. R. IOANIȚESCU Cuvântarea d-lui Pompiliu Ioanițescu D. POMPILIU IOANIȚESCU, spune că poporul adunat azi la Dacia a venit să sărbătorească pe adevărații reprezentanți ai națiunei, în frunte cu d. C. Argetoianu, vajnicul luptător oltean pentru că aceștia luptând pentru răsturnarea guvernului Brătianu, au fost excluși din Parlament. Vorbiam ca un cetățean, — spune d-sa, care mă întreba : dar pentru D-zeu ! nu faceți nimic pentru dărâmarea ticăloșiei care duce țara la dezastru ? Și atunci cetățeanul spunea în fiecare seară pun pe copii mei să se roage lui D-zeu pentru căderea guvernului. Când Brătianu a venit la guvern, a declarat către țară că, deși e bătrân, țara are nevoe de el. Dar de când au venit și până acum liberalii n’au făcut altceva, decât să înrăutățească viata economică a acestei țări. Inproprietăririle și exproprierile așa cum s’au făcut e nevoe ca alt guvern să le revizuiască pentru ca muncitorimea să fie salvată de ororile regimului liberal. Dar în politica financiară ne-au făcut țara și neamul de rușine, pentru ca o ceată de 100—200 de indivizi să exploateze această țară. Pentru îmbogățirea lor suferiți d-voastră și toate cointeresările, comercializările și acaparările lor sunt numai și numai jxtru binele familiei brătieniste. 4. Cauza scumpirei panei nu e alta decât trustul făinei patronat de Banca Românească. Dar libertățile publice ? Starea de asediu în București ca și în celelalte părți ale țărei e în contra principiilor constituționale. Țara noastră e bună și d-voastră sunteți prea răbdători. In România nu e pericol de stat, dar este un pericol al guvernului. Armata trebue să stea acolo unde trebue, nu pentru a ține o guvernare hrăpăreață ca aceia a lui Ionel Brătianu. In Parlament au recurs la excluderi pentru ca să scape de cenzura deputaților opoziționiști. Au spus că stau la putere, fiindcă opoziția nu e unită. Acum au adus o lege administrativă prin a cărei aplicare vor să pună mâna pe întreaga țară instalând oamenii lor în conducerea trebilor comunelor și județelor. Au zis, dacă trebue să plecăm de la putere, să lăsăm în locul nostru pe un om bătrân, la al cărui partid s’au adăogat rămășițele marghilomaniste fără să aducă însă viață în partidul sărmanului bătrân. Dar țara a decretat moartea guvernului Brătianu. Cetățenii i-au pregătit un coșciug, un dric de clasa III-a și groapa comună, iar preoții să facă rugăciuni ca nici strigoii să nu mai iasă din groapă. Guvernul cel nou e aici și el va salva țara. (Aplauze furtunoase). Strigăte de Jos guvernul lui Brătianu), Discursul d-lui C Argetoianu , Sala ovaționează îndelung pe fruntașul nostru. D. DEM. DOBRESCU, prezidentul întrunirei spune: Vă rog să ascultați pe deputatul exclus fiindcă a spus că parlamentul liberal este un bordel clandestin. (Aplauze furtunoase. Se aud câteva vociferări) D. POMPILIU IOANIȚESCU. S'au strecurat în sală agenți de siguranță și jandarmi îmbrăcați civil. Să fie dați afară. (Sala în picioare, huiduește pe provocatorii trimeși de guvern. Tulburătorii sunt scoși din sală. D. Argetoianu urmează.) — Era să încep cuvântarea mea cu vorbele: Demnilor deputați Se vede că dv. ați ghicit acest lucru și câțiva au provocat nu Voiam să vă zic, d-lor deputați nu ca să vă supăr, nici in mod troinic dar fiindcă eu cred că dv. aveți mai mult drept la titulatura de reprezentanți ai poporului, dv. cari v'ați adunat aici din proprie voință și fără diurne, mai mult drept decât acei majoritari adunați acolo cu măturoiul prefecților și polițiilor din toată țara (aplauze furtunoase). Și fiindcă vă consider mai ca drept cuvânt reprezentanți ai națiunei, și consider această sală adevărată Cameră, să-mi dați voie să fiu, în cele câteva cuvinte, pe care vreau să vi le spus, să fiu foarte parlamentar. (Aplauze, ilaritate). Vă bucurați degeaba, înțeleg „parlamentar" in sensul bun al cuvântului (aplauze, ilaritate). Ca să nu mă las târât de patima politică, să-mi dați voe să vă spun o mică istorioară care, să presare pe pâinea țigănească pe care v'o dau guvernanții, puțină sare românească, (aplauze). (Citiți continuare în pag. IV-a)