Neamul Românesc, decembrie 1925 (Anul 20, nr. 269-293)

1925-12-01 / nr. 269

müOm msmä^St Congresul averescan Vinerea trecuită s-a întrunit la Bu­curești în congres membrii partidu­lui papom țial, de sub șefia general­u­lui Averescu. S-au perindat la tribu­nă toți doctrinarii acestui partid, pentru a-și desvottta principiile și modalitățile de aplicare. Fostul mini­stru d. I. Petro­vici s-a ocupat cu luptele de clasă, și a adus învinuiri partidului socialist și celui țărănesc ce promovează această luptă. D. Manoileanu a făcut o serie de consperațiuni și propuneri asupra impozitelor la n­o. D. Andrei Cortea­nu a discutat chestiunea bugetului, cerând acomodarea­ lui cu nevoile reale ale țării. In discuția aceasta a intervenit și generalul Averescu, a­­ffetând situația precară a ofițerilor, 18&rl primesc actualmente cu 50 și ț­hiar 75 la sută mai puțină soldă in proporția cu valoarea banului, decât înainte de război. Genera­l­ul Văleanu, cell, care in ca­litate de ministru al comunicațiilor a încheiat contractul oneros în ches­tiunea procurării de locomotive a a­­tacat problema căilor ferate, acu­zând pe actualul vistiernic d. Vin­­tilă Bratianu, că a întocmit bugete incomplecte, cari nu satisfac lipsa­rite instituțiilor statului. D. Al. O­te­teleșeanu a destu&tut chestiunea des­păgubiril­or de război, arătând, că guvernul actual nu poa­te rezolva în întregime aceasta problemă — dau­nete fiind peste 5 lum. miliarde, iar statul a ieșit sărăcit din război, mai «te», că nu a primit nimic de la­t foș­ti Inamici. Chestiunea sanitară a fost discu­tată­ de d-nli dir. Obrejia, dr. Ștefan Vaias și dr. Pilescu, ffăcându-se pro­puneri de reorganizare a consiliului sanitar superior. In sfârșit ia cuvântul șeful parti­dului, care a citit o moțiune cerând imediata retragere de­la putere a gu­vernului liberal pentru a face loc, firește — grupării d4ul general A­­verescu. Duminecă a avut loc să „Da <m“ o întrunire publică, în care s-au repetat doleanțele din moțiune, iar a doua zi, Luni, șeful s-a prezentat la audiență la Suveran, pentru a face acelaș lucru. După cum se vade di­n rezumatul convorbirilor da la București ale a­­»•areșeanilor, se lucrează cu multă insistență, dar cu mai puțină înde­mânare la alungarea din scaunul puterii a stăpânitoriilor actuali, pen­tru a se așeza în ei guvernul gene­re­­ului Averescu. De altcum parti­ Mdi poporului lucrează în această di­recție din clipa, când au fost alun­gați din scaun, în modul acela pr­in demn care e o caracteristică a atitudinii violente a liberalilor, prea puțin cuviincioși în raporturile lor cu adversarii. Au lucrat—zic— în a­ceastă direcție, fără o selecționare a mijloacelor de luptă și căzând din Umilință în umilință așa, încăt me­rită cu drept cuvânt epitetul puțin măgulitor de opoziție miluită. Acțiunea a­ver­esc ® nă sufere de o greșală capitală. Ea nu a fost nici­când bazată pe realitate. Partidul poporului nu și-a coordonat nici o­­firttă intențiile cu starea de fapt a lucrurilor. Nu a căutat să-și formeze o linia de conduită, nu pare faptele să se supeadă în mod progresiv, a­­vând fiecare un temei real, pe care să se așeze, ci și-a luat de reazim e­­ventuala simpatie și preferință factorilior constituțional, fără să și dea seama, că logica și legalitatea nu admit asemenea pacturi. Pute­rea nu se poate cerși și nu a iertat să se cerșească de o grupare politică fără a se știrbi caracterul constitu­țional al guvernării și fără a înveli prestigiul grupării într'o atmosferă de umilință și ridicol. Or­ d. general Averescu ne-a oferit în diferite rân­duri tristul spectacol, de a cădea in situații absolut incompatibile cu spi­ritul de indepedența, de care trebue să se lase călăuzit orice partid cu pretenții de guvernământ. In dife­rite prilejuri șeful grupării averea care ne-a dovedi, că nu se poate men­ține pe picioarele proprii, ci are ne­voie de sprijinul d-lul Brătianu, care în­tr-adevăr 11 îmbată cu migdale a­­mare, utilizându- după plac în rea­lizarea propriilor lui interese. Congresul partidului poporului a fost un nou prilej, de a-i judeca for­ța după adevărata lui valoare. Con­vinși de s­lăbiciunea proprie, doctri­narii partidului s-au ferit ca de foc, să amintească ceva despre trăinicia legăturilor organizației cu massele poporului și îndeosebi au trecut sub o discretă tăcere succesul electoral în alegerile pentru Camarile Agri­­cole, unde după cum se știe, averis­­canii abia au biruit în trei județe. Acea faimoasă formulă a verifi­cării conștiințelor ridicată ca un stindard al trimfului de acest partid ori de câte ori încrederea și spriji­nul masselor populare, nu a găsit nici un apărător sau apologist al ei în întreg congresul. In schimb s-a fă­cut și aci un umil apel la generozi­tatea celor tari, de a ad­uce la pu­tere pe averescani, singurul partid de ordine, care se impune în împre­jurările grele prin cari trece astăzi țara. Firește, că atmosfera congresu­lui a clocotit de ură împotriva parti­dului țărănesc, care nutrește prin­cipii bolșevice de luptă de clasă și împotriva partidului național nuan­ța ardeleană cu vederi regionaliste și potrivnic unificării sufletești, a­­tâta vreme, cât va sta în fruntea lui un Maniu și un Vaida, ce cari pen­tru noi, iar nu și pentru d­­oga, au scria la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, cea mai frumoasă pagină a istoriei României întregită. Ori­care ar fi altitudinea. ^Rezul­tatele contemplate de gruparea, ave­­rescană la congresul ei, noi facem o constatare bazată pe realitate, pe care o recomandăm atențiunei celor cari trăiesc prea mult izolați intr'o atmosferă de iluzii: guvernul de mâine nu se va putea menține, de­cât prin încrederea masselor electo­rale.­ Conștiința publică este astăzi atât de trează, încât ea nu mai poate to­lera ficțiuni la cârma țării. Eveni­mentele, ce se vor precipita cât de cur­âd cu insistență ne vor dovedi, că am avut dreptate, („Patria“). O metodă a clasific­ării producției Conferinta ținută Sâmbătă la Camera de Comerț, de d. George Dubujadoux D. Georges Dubujadoux, avocat la partea de Apel din Paris a ținut Sâmbătă o conferință ,la Camera ele Converg tratând despre avantagiile pe care le-ar prezenta pentru desvol­tarea schimburilor internaționale, a­­doptarea în toate țările a unei me­tode uniforme de clasificare a pro­ducției industriale. Clasificarea ideală, pe care a pre­­conizat-o de Dubujadoux, a fost ela­borată în Franța cu ajutorul mai multor savanți și mai ales a d-lui Guililet, membru al academiei de ști­ințe din Paris. Această clasificare a fost pusă în practică în repertoriul oficial al producției franceze, care a apărut pentru întâia dată în 1925 sub numele de „Anuarul Indus­trial“. Conferențiarul a arătat cum s-a stabilit această clasificare, după da­te științifice. Autorii au desprins cele trei idei esențiale care domină seria operațiunilor industriale. Ideia de origină a produsului, ideia de transformare ideia de utilizare. S-au obținut astfel trei mari diviziuni fun­damentale. Acestea sunt: 1) indus­triile având ca obiect extracția și re­colta materiilor minerale, vegetale și animale; 2) Industriile care se o­­cupă cu aceleași produse pentru a se transforma în produse fabricate sau semifabricate; 3) In sfârșit in­dustriile, care fabrică produse ser­vind direct satisfacerea nevoilor o­­menești, cum ar fi: alimentația, in­dustria, îmbrăcămintea acesta a lo­cuinței etc. In fiecar­e din aceste categorii, in­dustriile au fost analizate în mod lo­gic după desfășurarea normală a o­­perațiunilor lor. S-a stabilit astfel că pentru găsirea unui obiect oarecare, trebue urmate anumite căi și astfel, obiectul poate fi ușor aflat, chiar dacă nu i se cunoaște numelie, dar se bănuiește numai utilizarea lui. Sub titlul acestui obiect trebue să se găsească numele tuturor fabricanți­lor și toate lămuririle ce ar putea fi dorite de un comerciant. Este deja sine înțeles că o aseme­n­ea lucrare este menită să devină­n minunat mijloc de răspândire a tuturor inovațiunilor aduse indus­triei, inovațiuni care altfel n'ar pu­tea fi cunoscute decât într'un timp îndelungat și după o costisitoare pu­blicitate. Această răspândire este cu atât mai eficace cu cât rațiunea și logica sunt aceleași în toate țări­le, iar clasificarea analitică permite să se redacteze un astfel de repertoriu în mai multe limbi. Conferențiarul a arătat că lucrările operei de clasi­ficare în Franța au dus la stabilirea a 40.000 specialități de fabricație in­dustrială. Se poate lesne înțelege cât de folositor și de important este a­­tât pentru comerțul internațional, cât și pentru economia internă a fie­cărei țări să pună puțină ordine, cla­ritate și metodă în enorma diversi­tate a producției moderne. Lista definitivă a noului guvern francez Paria, 28 (Rador).­­ Li­sta cabinetului a fost de­finitiv alcătuită. Noul gu­vern este format astfel: Prezidenția și externele Briand, justiția Renault, interne Chantem­ps, finitê Îe, Loudiseur, război Pain évé, marina Leygues, in­strucția, Daladier, lucrări publice de Monzie, co­merț Daniel Vincent, mun­ca Durafour, coloniile Perrier, agricultura Du­rand, pensiuni Jourd­ain. Subsecretarii de stat au fost numiți : Prezidenția consiliului Laval, finanțe Morel, răz­boi Ossola, aeronautica Laurent Eynac, marina comercială, Danielon, re­giunile liberale, Chauvin, educația fizică, Benazet, subsecr­etar­iatul locuințe­lor Levassoutr, Paris, 30. (Rador), — Briand va pleca azi la Lond­ra și se va întoarce la Pa­ris Miercuri. După Întoarcerea sa va re­dacta o declaratiune ministerială, foarte scurtă. Ministerul Briand se va prezintă joi în fața Camerei și va cere ca discu­­țiiunea bugetară să fie reluată . Lou­­cheur va prezintă proec­ele sare de «• sanare a finanțelor la începutul săptă­mânal viitoare * Ivan Buc imm NESP» in­­tea Palti vii în județul Tutova Duminică 15 Noembrie a. c. frun­taș al organizației partidului națio­nal din Tutova, d-nii V. Georgescu- Bdrted, însoțit de d-nii P. Todicescu profesor și S. Ciobaniu institutor au vizitat comunele Mftrășești, Avră­­mești și Lălești — iar d-nii D. Ghi­mnif profesor, O. N. Gheorghiu și Victor Arieni, avocați, comunei» A­­dam, F­undea­nu și Bălăbănești Scopul acestei propagând» între­ținută in continuu de organizația partidului național din Tutova, este pregătirea luptelor electorele pentru alegerile comunale și pentru alege­rea de senat, in locul defunctului Gr. VaaniUu. Fruntașii politici, naționali, au a­­dus la cunoștința sătenilor că libe­ralii vor propune candidatura la a­­cs­t loc de senator, a d-lui Ioan Bon­taș, demisionat din funcția de pre­ședinte al comisiei interimare a co­munei Bârlad, cunoscut foarte bine sătenilor prin mineriile ce le-a făcut d. Bontaș cât a fost primar,­­ el fiind acela care a pus taxa la trece­rea pe bariera orașului câte 9 fei de căruță, taxa la obor, taxa la piață, sătenilor ce aduc alimente de vân­zare, taxa de la gară pe orice pod­» țel îl poartă călătorii și tot d-sa a speculat asupra pâinei, tolerând a se vinde în orașul Bârlad o pâine de 800 grame cu 20 lei, pe când grâul a costat pe morari numai 7 lei kgr. S-a mai arătat sătenilor că la a­­legerile de senat ce se vor face, libe­ralii știindu-se cu totul slabi și mai m­ai etos noul șef al or­giani­­zației lor, d. N. Simionescu voind să arate noile sale metode de luptă po­litică, a hotărât să înscrie de formă, candidaturii­» unor recunoscuți bă­tăuși in alegeri, d-nii căpitan loan, deputat liberali,­ Angheti Mihaileacu și preotul Virgilă Conidrachi, toți din Tecuciu. Săenii mai uniți și mai întăriți ca ori­când, râd da toate aceste pregă­tiri liberale, încredințând pe frun­tașii partidului național că știu și ei de acum ce au de făcut. Dela AsociațiuneaAstra“ In ședința comitetului central, din 20 Noembrie, delegații „Mu­zeului militar național“ d-n­l ge­neral Rosetti președ, consiliului de conducere al Muzeului militar na­țional, și d-l prof. Moisil, au salu­tat „Astra" în numele consiliului Muzeului militar și au oferit cola­borarea acestei instituții cu Mu­zeele ce sunt înființate de „Astra și se vor înființa.­­ Comitetul central a primit cu bucurie, unanim, această ofertă și a hotărât colaborarea în timpul a­­propiat. „Astra“ va recerea consi­liul Muzeului național să desem­neze un delegat în comitetul cen­tral al ei și tot astfel și în comi­tetele despărțămintelor județene. Comitetul central va înștiința mai apoi comitetele despărțămintelor referitor la delegații, despre felul de colaborare, etc. Calendarul „Astrei" se expedia­­ză zilnic la despărțâminte. Va a­­târna de la destoinicia propagan­diștilor noștri — ca acest calendar, care arată ce a prestat „Astra" și planurile ei pentru viitor, să se răspândească în toate ținuturile românești. E de dorit ca „Ziua Astrei“ din 1 Decembrie să aducă societății noa­stre culturale cât mai multe con­­tribuții benevole. Cheta este în­cuviințată din partea Ministerului Muncii. La lucru cu toții, pentru cultură! !|| In 21 Noembrie a ținut în sala cea mare a prefecturii Sibiu o con­ferență, în cadrele „Astrei" și ale „Asoc. profesorilor secundari ro­mâni", d-nul procuror Me Lun­­gulescu. Tema aleasă: „Prin­­ moar­te cucerind sternitatea". A doua zi, 22 Noembrie, tot acolo, a vorbit d-nui profesor la Academia teolo­gică andreiană dr. Gr. Cristescu despre: „Autocrația instinctului și socializarea valorilor morale". Dacă întâiul orator, a analizat ideia nemuririi in toate manifestațiile sufletului omenesc, arătând cum religiile toate, cei mai mari filo­sofi ,cei mai mari artiști, cei mai mari savanți susțin nemurirea și dacă al doilea orator a tratat des­pre ideia nemuririi și orânduirea vieții omenești, a măsurat acestui postulat, amândoi au căutat să dea lozinci sănătoase, atrăgând aten­țiunea publică asupra grelelor cri­ze morale prin care trece societa­tea actuală. Conferențele au fost ascultate cu încordată atențiune și aplauzele au adeverit cât de mult ține publicul sibilan la acești doi oratori din mijlocul său. * Tot în 21 Noembrie s’a inaugu­rat în comuna Porcești localul coo­perativei noul vice președinte al despărțământului Sibiu, d. dr. Ionașiu, a ținut să aducă salutul Astrei", a vorbit despre misiunea acestei societății și despre primej­dia alcolismului, iar administrato­rul desp. d-l Moșoiu. a vorbit des­­pre cooperative. Pentru viitorul apropiat pregă­tește despărțământul Sibiu o serie de conferențe la sate, cu un cor al teologilor și altul al școalii nor­male, apoi conferențe rostite de d-nii Mih­. Dragomirescu, Al. Tzi­­gara-Samurcaș și D. Gusti; publi­carea de buletine­ pentru popor și pentru intelectuali. Aviz celorlalte despărțăminte spre o emulație cinstită. * La congresul bisericesc al „Aso­ciației clerului Andreiu Șaguna“, ținut ln Sibiu, în zilele de 17 și 18 Noembrie, a vorbit d-nul vicepre­ședinte I­ dr. Gh. Preda, în ziua întâia și d-nul preeșdinte V. Gol­­diș, în ziua a doua în numele „As­trei“. Amândoi au adus salutul so­cietății culturale, chemând la mun­că comună preoțimea noastră. S* Ziua electorală în Elveția •• 6 Decembrie 1925 6 DECEMBRIE 1925 Ziua da 0 Decembrie viitor va Îmbrăca în Elveția caracterul unei adevărate sărbători. In mai multe cantoane legile trebuiesc sancționa­te de poppa­. In afară de asta s-au prevăzut în anumite localități ale­gerile chiar pentru ziua aceasta. Reînoirea a unei jumătăți din con­siliul comunal de la Berna (autori­tate legislativă a orașului) va avea un interes cu totul deosebit. Actual­mente partidele burgheze dispun — în sânul acestei autorități —■ de o slabă majoritate față de socialiș­ti, și ziua de 6 Decembrie va demon­stra dacă această majoritate burghe­ză este menținută și dacă este în­tărită din scrutin, sau dacă socia­liștii vor parveni la majoritate în capitala federală, după cum s'a­ în­tâmplat odată, în epoca de după război. Toți alegătorii elvețieni vor tre­bui­ să se pronunțe în acea zi asu­pra unei modificări a constituției fe­derate, potrivit cărei confederația — adică Statul — obține competința să extindă prin care legislativa, a­­sigurarea socială actualmente exis­tentă, prin introducerea asigurării pentru invaliditate. S-a prevăzut că primele două asigurări să fie che­mate în ace­laș timp. Noile dispozi­­țiuni constituționale menționează de asemenea, câteva indicațiuni a­­supra pâncturilor necesare realizării acestor noi asigurări Mai întâi con­federația și cantoanele vor trebui să parti­cipeze cu o parte egală cu jumătatea sumelor necesare pe când restul va fi vărsat de către asigu­rații însăși patronii etc. De la 1 ia­nuarie 1926, confederația va pune la dispoziția asigurării pentru bă­trânețe și supraviețuitori. Încasări­le totale provenite din impozitul cu supr­ a tutunului Mai târziu produ­sul impozitului asupra alcoolului, va fi de asemenea destinat acestor asigurări. Parlamentul elvețian a aprobat a­cest proiect cu o puternică majori­tate. Marele partide­ radical-demo­crat, conservator , catolic, socia­list, țărănist, burghez și muncito­resc, ei au pronunțat de asemenea in favoarea acestui proiect. O anumi­tă opoziție a fost constatată in El­veția franceză, pentru motive fide­­rantete, mai ales în ce privește in­troducerea asigurării pentru invali­ditate. Comuniștii —de partea lor— au respins proiectul ca fiind insufi­cient. Din alte cercuri se așteaptă de asemenea o opoziție latentă. To­tuși șansele în favoarea acceptării, par evidente. Cum este vorba de revizuirea constituției, acest proiect nu se va considera ca acceptat de­cât atunci când majoritatea popoa­relor și a statelor (cantoanelor) se va pronunța la favoarea sa, (Ra­der). Te-Deum­ul de la biserica albaneză din Capitală Sâmbătă s-au împlinit 13 ani de la proclamarea independenței Albaniei. Aniversarea independenții a fost serbată in Capitală prioîriun te­deum la biserica .,Sf. Nicolae din­­tr‘o solt’ oficiat de arhimandritul Scriban. Au luat parte d­in CU. Adolf Cap­tacualdo, ministru plenipotențiar, colonel Raffigi, atașatul militar al Italiei, Marbe consulul general al Boliviei, Adamovici și Colmar, se­cretarii legației iugoslave Cazana, secretarul general al legației româ­ne din Tirana, Sch­witz de la lega­ția germană. Dogarii, consulul ge­neral al Albaniei, etc. După oficierea serviciului reli­gios, a vorbit în biserică arhiman­dritul Scriban, arătând calitățile poporului albanez și asigurându-i un viitor frumos și independent La orele 16.00 a fost o recepție a invitaților și comunității la consula­tul Albaniei din strada Academiei. cum se vor achita sa­lariile funcționarilor Ministerul de finance a dat un or­din circular tuturor departamente­lor prin care se face cunoscut, că achitarea pălăriilor funcționarilor urmează să se facă ta fiecare lună ța­­inted. Răspăndiri: „NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR" cea mai veche și cea mai ieftina revistă pe care d-l Profesor S­O­N­G­e o tipărește pentru folosința muncitorilor de la sate și orașe. Plugarii găsesc sfaturi pentru economia casnică și gospodărească pentru sănătate și îndrumare sufletească Cărturarii, muncitorii și fruntașii satelor și orașelor găsesc vești noui și îndrumări, atât pentru ridicarea stării morale și materiale individuale, cât și pentru cârmuirea comunei PREȚUL REDUS­AT. ABONAMENTULUI, — 80 LEI ANIU­AL, înlesnește pe fiecare sătean și meșteșugar să o aibă în casă, ca pe cel mai bun povățuitor. Adresați cererile In Strada Brezoianu, No. 6. !0= -o:'<o.ro> ;0'Q;!o .p. <o.:o> ;:o:i:o; f f f f ff f f f f ^ ■}' rf v v * v w * Uzinele de fier și domeniile din Reșița Societate anonimă » Capital Social 260.000.000 Lei ++ Sediul Social .^IESITA -----====-ná+"F ABESD AT Bî !===•—""----­ mm" di nuT,i om I ARMAMENT* SI MUNITUNI fetvERSE U BULOANE SI NITURI MIR IN BARB fI FASONAT N Î. , ,­­ piese pa­gan forjat s Pluguri si unelte agricole LOCOMOTIVE PENTRU «ALB ÎNGUSTA fI N­ORMALA: fine, macazuri, poduri, plici turnanta, vagonete, piiH de macini . In otel tumat «1 fonti,roti dintata, de orice dimensiune. Piese forjate, axe, bile pentru mori, etc. etc. 2f*lBÍ«15ARE,a.M?,T?.^R«?,í?LHI^l­,A!ím­a!,.v PP»»TM orice putere, tensiu­e al ministr w perioada, cit «I DINAMURI SI MOTOARE pentru curent continuu. TRANSFORMATOARE Instalatiuni complecta de CENTRALE «SACr^­%*. Alefler de cenatracHune pentru aparata «I uneita da condai rV91 0,1 *APA Ifi ® Wl POTIND fI PATRAT IN TOATE SABOITOARE D IMENSIUNILE. DIFERITE FELURI DE «JALE 1 ARCURI, TROLI DE SCURI NDAJ, Olf. P­R » JUN­I O­R­I L­I­NI­ POZITIVE DE LACARIT «S SĂPAT­ ele. »■•".aas ü£sgs^*ssüüx*gsss: iwsîjftE*-"» ^ ................................. ^ MüáttuttMitt** oooo*o*oooeeeeeMo*ooeeFeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeaaeoeeeoe*, Delegații episcopiilor din Ardeal la congresul Na­țional bisericesc. Fiecare episcopie din Ardeal și-a fixat delegații cari să ia par­te la Congresul Național biseri­cesc. EPISCOPIA CARANSEBEȘULUI Clerici: Dr. Gh. Popovici, pro­­topesbiter, Sabin Evuțian, diacon, inspector școlar din Temișoara. Mireni: Dr. Valeriu Branișce, dr. Vasile Loichiță, prof. la facili­tatea de teologie din Cernăuți, dr. Mihail Gropșeanu și Ilie Orzescu președintele Comunităței de a­­vere. EPISCOPIA ORADEII MARI Clerici: Arlîusi, dr. Andrei Ma­ghiar și protoereul Andrei Hor­­vat. Mircniß dr. Aurel Lazăr, dr. Du­mitru Mangra, dr. Gh. Popa și Iosif Iacob. EPISCOPIA ARADULUI Dr. Gh­. Ciuhandu, protopop A­­rad, Fabrițiu Manoilă, protopop, Lipova, Vasile Goldiș, dr. Ioan Robu, primar, Arad, dr. Aurel Cos­ma și dr. Dimitrie Chiroiu. EPISCOPIA CLUJULUI Clerici­­l Lupaș și Sebastian Stanca. Mireni: Al. Lapedatu, Octavian Goga, Sextil Pușcariu și Silviu Dragomir. Sărbătorirea d-lui Ștefan Ciceo Pop Printre membrii baroului Ilfov este o mare însuflețire pentru săr­bătorirea marelui avocat român dr. Ștefan Ciceo Pop. Joi seara, membrii comitetului de organizare au făcut o vizită d-lui Ștefan Ciceo Popp, invitân­­du-l la banchetul ce va avea loc în seara de 1 Decembrie 1925 la res­taurantul „Boulevard“ la orele 9 seara. D. St. C. Pop foarte mișcat de inițiativa noilor săi confrați, a pri­mit invitațiunea spunând cu mo­destie că d-sa consideră banchetul ca o masă de cunoaștere. D. Și Ciceo Popp, are o vechime un barou de 34 ani, a fost înscrie în baroul Arad la 27 Aprilie 189Ț A funcționat la acest barou pâ­nă la sfârșitul anului 1918 cân­d a intrat în guvern. Eșind din guvern la 12 Mai 1920, întru­cât primise interimatul mi­nisterului de justiție, a respectat tradiția marilor săi înaintași și nu a pledat timp de cinci ani.Expirând acest termen, s’a fi­ înscris în baroul Arad și acum s’a transferat în baroul de Ilfov. D. Șt Ciceo Popp a fost în Ar­deal apărătorul tuturor românilor urmăriți în procese politice. Până la 1900 a fost singurul avocat român, la care apelau toți frații noștri. La 1018 cu ocaziu­nea unirii a fă­cut cele mai mari­ sacrificii nea­mului. Partea lui Rad­u Ștefan la înfăp­tuirea Unirii, a fost covârșitoare. Cerul Neamul Românesc pentru popor“ ►ee»»*'­ PNEURILE GOODYEAR BALLOONS Este ultima perfecțiune, Au oexistență mai mare fi­ind confecționată din sfori SUPERTWIZT. Acest pneu de profil mare reduce la minimum trepida­­țiile și contribue nu numai la confortul voiajului dar mai ales reduce considerabil mura mașinei, nu umflă nu*­mai ca 114—2 atmosfera. Sunt mai eftine de­cât pne­urile obișnuite. Toate mași­nile moderne sunt montate nu­mai pe pneuri BALLOONS. Dimensiunile 31X4, 32X4K, 33X5 se pot înlocui cu pneuri balloons FARA NICE 0 MO­DIFICARE A GENȚILOR. Reprezentant General și deposit en gros Constantin S. Mihaescu București, strada Valter Mărăcineanu No. 2 bis. (Vis-a-vis de Ministerul de Război). Adresa telejraflca i Goodyear. — Telefon 47 | 7*. SOC. ANONIMA-BACAU. Sucursala: la BUHUȘI și ONEȘTI | Capital Iei 5.000.000 deplin vărsați Face orice operațiuni financiare și de ban­­­­că. Cumpărări și vânzări de efecte publice­ și­­ acțiuni. Compsuri curente, emisiuni de cecuri și­­ scrisori de credit pentru țară și străinătate. _ * Primește depozite spre fructificare. Elibe­rează livrete de economie. _ Cont curent cu Banca Naționala a Româ­niei, Banca Crissoveloni, Banca de Scont­a Rom­â­n­a­, 9 MINISTERUL DE JUSTIȚIE Comisiunea de Naturalizări Conform art 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea na­ționalității române, se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre știința acelora cari ar voi să facfi vre­o întâmpinare, potrivit dispozi­­țiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Președinte. Subsemnatul Dumitru E. Anas­­tasiu, supus albanez de profesiune comerciant respectuos vă rog să binevoiți, a-mi acorda cetățenia ro­mână pe baze actelor notate pe con­tra pagină. Cu deosebită stimă. DUMITRU E. ANASTAS­II gtor. General Cernat No. 44 Buc, BÉisiíeinlal _ 1, Str. Câmpineanu, 1 — București Stiluie mâncări calde și reci la orice oră din zi și noapte. Vinuri din piv­țele proprii Sijș›itilități a’ tose» Iî­?pritlar, 1. PETCU TEATRULUI NATIONAL [ele ] liniase tatai P. trăiiui O mărire de fotografie în dimensiuni naturale pe prețul ISO iei Asortiment bogat de ta­blouri cu rame dela IGO Lei in sus. Expoziție permanentă B. BRAUN, Arad, Calea Banatului No. 3 SE CAUTA pentru vie Valea Călugă­­rașca vier căsătorit, cu acte in regulă și referin­țe bune. A se adresa Lipscani, 1, d. Solacolu. ______ _ Abonamente Abonam, anual 600 lei Autorități și Insti­­tuții 65 £ Membrii corpului didactic, cipru­­lui, ofițeriii îstreg­i­iori și studenții 45 © las in străinătat ® 1400 Lei

Next