Neamul Românesc, februarie 1926 (Anul 21, nr. 25-48)
1926-02-02 / nr. 25
2 __ In atențiunea Camerelor agricole și Camerelor de comerț și industrie Termenul pentru desemnarea delegaților în Consiliile comunale Județene Atragem atențiunea Camerilor Apicole că trebuie să se întrunească un termen de 15 zile de la data convocărei Corbului electoral pentru consiliile comunale, ca să desemneze pe consilierii de drept in aceste consuli. Art. 23 al Legii Administrative prevede că, in caz când un termen de 15 zile de la data convocărei corpului electoral, Camerele agricole nu vor fi destinat consilierii de drept In consiliile comuniale — ministerul de agricultură va desemna el acești consilieri de drept. Camerele de Comerț și Industrie, de asemenea trebuie să desemneze consilierii de drept in aceleași sondițiuni. Camerele agricole și cele de comerț și industrie trebuie deci să se întrunească in termen pentru desemnarea consilierilor de drept. (A se vedea art. 19, 20, 21, 22 și 23 din legea administrativă.) * lată textul articolului 23 din această lege. Art. 23. — Inemul când consiliul Județean ori Camerele agricole, de industrie, de comerț și muncă nu-și vor fi desemnat, în termen de 13 iinie de la convocarea corpului electoral pe consilierii de drept, destinația face parte din consiliile comunale, această operațiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul județean și de miniștrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie, comerț și muncă. "nl' ' ———* ,;DiPtr--ir- §^ublicatflusiv s Sâmbăta 6 Martie 19556, ora 11, se va fine licitație la Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române, Calea Victoriei No. 112, pentru aprovizionarea de cărbuni de lemn. Informațiuni precum și caetele de sarcini se pot lua în toate zilele de lucru . Direcțiunea Economatului Calea Victoriei No. 93, unde se vor libera și formulare pentru oferte. Direcțiunea Generală Economat No. 0874/IOiO/E. Rb 2049 IMI ii kile Mici de război Comunele cărora li sa vor acorda despăgubiri. In ședința de Sâmbătă, comisia centrală de despăgubiri de război a aprobat următorul tablou, de comunele care vor primi ajutor din suma de 250 milioane, repartizată anul trecut pentru despăgubiri JUDEȚUL BUZĂU Merei, Gura Sărății, Monteoru, Stâlpii, Mărunțișu, Pătârlagele, Cislău, Păltineni, Mizilu Baba Ana, Breaza, Petaroasele, Părscov, Joseni, Beceni. JUD. DAMBOVIȚA Târgoviște, Gemenea, Voinești Mărești, Pietrari, Pietroșița, Moreni, GREFA TRIB. ILFOV S. I C, C. EXTRACT Dna Annina I.Al. Demastro, domiciliată în București, str. Brațului No. 18, prin petiția înreg. la, No. 1047 1925 a intentat acțiune de divorț contra soțului său Josef (Guise Pipa) Demastro, domiciliat în București, str. Primăverei No. 15, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Lucia Demastro în vâstă de 2 ani și jumătate. Soțul nu posedă avere. Soția se servește în acțiune de timbre. Termenul pentru a doua conciliere este fixat la 9 Februarie 1926. Prezentul extract se va publica prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 din codul civil Grefier C. Spiridon No. 6246 25 Feb. 1926 Dos. 194 din 1926. Țâța, Vulcana Pandeli, Pucioasa, Vârfuri, Răsvadu, Viforâta, Văcărești. JUDEȚUL GORJ Târgu-Jiu, Valari, Schela, Dobrica, Vădeni, Petreștii-Vărsătura, Romanești, Turcinești, Bumbești-Jiu, Peșteana de sus, Tg.-Cărbunești, Vlăduleni, Novaci, Peșteana Vulcana, Cornești, Bălești, Bârsești, Stârcești, Bibești. JUDEȚUL MEHEDINȚI T.-Severin, Baia da Aramă, Strehaia, Vârciorova, Schela-Cladovei, Simiana, Dedovița. JUDEȚUL OLT Slatina, Turia, Mogoșești, Negrești, Colonești, Drăganești, Cornani, Bălănești, Alimănești, Izvoarele, Timpeni, Stoicănești, Dobrotinel, Teșlia, Cucuești, Deleni, Oporelu, Dumitrești. JUDEȚUL PRAHOVA Predeal,, Azuga, Bușteni, Satu Cheia. JUD. BRAIL, Tichilești, Stăncuța, Viziri, însurăței, Surdila Greci, Perișoru. JUD. CONSTANȚA Cerna-Vodă, Cuzgun, Caranlâc, Hași-Duluc, Aliman, Canara, Caciamac (pendinte de comuna Cabadin), Osman Facâ. JUDEȚUL SUCEAVA Fălticeni, Mădeli, Crucea. JUDEȚUL MUSCEL CâmpuLung. JUDEȚUL PUTNA Focșani, Odobești, Păulești, Reghin, Jariștea. JUDEȚUL R.SARAT Chiojdeni, Lacul lui Baban, Popești, Urechești, Gologanu, Obilești. JUDEȚUL TULCEA Parcheș, Cârla, Principele Carol, Beștepe, Traian, Nalbant. JUDEȚUL VALCEA R.Vâlcea, Voineasa, Miaia, Brezoiu, Călimănești. JUDEȚUL VLAȘCA Bălănoaia, Frățești, Dăița, Braniștea, Chiriachi, Slobozia, Malu, Arsache, Cârjeni, Petroșani, Gogoșari, Cacaleți, Mihăilești, Epurești, Crevenicu, Blegești, Vida, Mihai Bravu, Goștinu, Brăniștari, Clejarci, Gratia, Băneasa. I ROMAN fise: Timișoara 29. Primarul comunei Timișoara a convocat o conferință în localul primăriei, in vederea alegerilor comunale. Primarul a invitat la această consfătuire și organizațiunea locală a partidului național, care a răspuns la invitație. La ora fixată se găseau tn total o sută cincizeci de persoane din toate straturile sociale preum și reprezentanții minoritarilor. Scopul întrunirii era să se alcătuiască o listă comună în vederea alegerilor comunale, liberalii locali sperând ca prin acest truc să se salveze și să poată continua a mai avea amestec în afacerile locale. La apelul primarului Timișoarei, partidul național a dat cetire unei declarații prin care înfiera politica de guvernare liberală și critica în termenii cuveniți activitatea liberalilor din Timișoara. Partidul național a respins cu Indignare propunerea primarului liberal din Timișoara. Efectul acestei declarațiuni a partidului național a fost fulgerător. Reprezentanții minorităților ca șvabii, ungurii, evreii precum și întreaga muncitorime s-au solidarizat cu partidul național, lăsându-l pe primar singur. Adunarea s-a dizolvat, repre ii guvernului rămânând ridicoli. COR. Alegerile mm li Tiisoi Partidul Național refuză oferta I bar, iar Muncitorimea și minoritățile se aliază Partidului Național. Reprezentanții guvernului rămân ridicoli zentanții locali ai iii» Anim R M fil in Capitală La mormântul eroului necunoscut. La cimitiru francez. Conferința de la Cercul Militar Sâmbătă seara au sosit la Capitală, următorii ofițeri de rezervă francezi, d-nll: Guerre șef de escadron, (maior), directorul general al minelor din Courantères Decroix, maior de artilerie, comisar al corupturilor Băncei de Nord, Coupe, căpitan aviator, deputat și consilier general al Pas de Calaos inginer din Dens, precum fil -locotenenții: Denisu, Scrine, Gatolire. Duminici dimineață. ofițerii francezi au vizitat pe d-mil: general Mărdăriescu ministru de răsboi, Tancred Constiaintaescu, ministru de industrie și comerț, de Billy ministrul Franței la București, general Lupescu, șeful Marelui Stat Major, general Popescu, de la comandamentul corpului II curmată, general Prezan Culcer, etc. Oaspeții francezi au fost conduși de d-nii: general Lupescu, colonel Rujirski din aviație, locot.-coloneii Vizanti și Robeica, maior Zamfirescu, inspector general în direcția minelor din ministerul de industria și căpitan Greculesei), publicist. Eri la orele 12 a. m. ofițerii francezi au sosit in parcul Carol, la morma unul eroului necunoscut. Acolo erau de fată reprezentanții societăților ofițerilor de rezervă ai soc. „Virtutea Militară“ la frunte cu d. general Petrescu, vice președinte, col. Grist. Vasilescu, fost port-drapel în războiul de la 1877, Boigu, Costescu, apoi generalul Livezeanu, col. Ionescu, dr. Gomoiiu, Ștefănescu, Micleacu, etc. D. maior Guerre a depus pe mormânt o frumoasă ramură de bronz, pe al cărei panglici era scris. ..Eroului necunoscut român, din partea ofițerilor de rezervă francezi. D. general Culcer, în numele ofițerilor de rezervă români, a rostit câteva cuvinte de omagii Franței și ostașilor ei, iar d. Guerre a răspuns scoțând în evidență eroismul României. De acolo ofițerii francezi au fost la cimitirul soldaților francezi căzuți pe pământul României, depunând o coroană. UN DEJUN LA LEGAȚIA FRANCEZA D. de Billy, ministrul Franței a oferit distinșilor oaspeți un dejun la legație, la care au luat parte d-nil: Tancred Constantinescu, ministrul industriei, general Lupescu, șeful statului major general Munteanu, secretarul general al ministerului de război, dr. Leon, secretar general al ministerului de industrie, col. Thierry, Palasse, Berger, Sarry, generalii Culcer, Florescu, etc. CONFERINȚA D-LUI GUERRE După amiază la orele 6, d. a. d. Guerre, a vorbit în sala de scrimă a Careului Militar despre ».Rolul ofițerului de rezervă francez. D-sa a arătat modul cuim a luat ființă asociația generală a ofițerilor de rezervă, precum și secția respectivă din ministerul de război. D. Guerre a stăruit asupra modului cum ne fac concentrarila și pregătirea preregimemtară. La această interesantă conferință au asistat numeroși ofițeri activi și de rezervă, precum și d-nl general Lupescu, șeful marelui stat major, general Munteanu, secretar general al ministerului de război, general Zorizu, director al cercului militar, etc. După conferință d. general Lupescu a rostit câteva cuvinte, la cinstea înalților oaspeți, terminând „Vive la France”". Ofițerii au făcut o caldă manifestație de simpatie camarazilor francezi, ovaționându-i. D. Guerre a râspuns, aducând omagii României In cursul zilei,de azi ofițerii francezi, vor vizitai aviația română, Pirotehnia și Regia Monopolurilor Statului. 11.După masă vfc-avecă un ceai, dat la Cercul Î Jalitar. buna recoltă a anului 1925, cât și începutul raporturilor comerciale cu Rusia și exporturile în Rusia. Politica externă a Poloniei este în tot timpul anului 1925 în mâinile abile ale d-lui Alexandru Skrzynski. Amintim că în 1924 d. Skrzynski, era partizanul protocolului de la Geneva și al extinderei drepturilor Societatea Națiunilor. Când protocolul de la Geneva, de Interes mondial, fu redus la proporțiile unui pact renan, care nu avea în vedere decât Europa occidentală, d. Skrzynski făcu toate sforțările ca pactul renan să fie dublat de un pact oriental cu privire la Polonia, în timp ce d. Beneș tindea ca el să cuprindă și Cehoslovacia. Se știe că sforțările acestor doi oameni de stat au fost încoronate de succes ; că negocierile de la Locarno, ratificate de Camere și semnat definitv la Londra la 1 Decembrie au dus la un nou pact european, unde, alături de cele patru puteri occidentale: Franța, Anglia, Belgia și Italia sunt reprezentate cele două puteri orientale : Polonia și Cehoslovacia, cât și Germania care a fost cauza pactului. Polonia închee un tratat de arbitraj cu Germania, cât și un tratat special cu Franța, tratat care garantează ambele state în caz de agresiune — în cadrul general al tratatului de la Locarno. Aceste rezultate sunt obținute, cu toate multiplele dificultăți făcute de Germania și de Dantzig. Germania începe anul printr-o campanie în vederea rectificării frontierelor sale orientale. La 1 Mai a avut loc un accident de cale ferată la Starograd. Germania exploată aceasta ca o probă a imposibilitate! Poloniei de a asigura tranzitul prin „coridor"; la 15 Iunie Germania refuză importul cărbunelui și al produselor poloneze ; ea declară Poloniei un războiu vamal. In luna lui August Polonia uzează de dreptul său de a expulza pe obtanții germani. In fine în toamnă, după Locarno, o ușurare la produse, obtanții cari ar fi trebuit să părăsească Polonia la 1 Noembrie rămân, și relațiile comerciale reîncep fără să ducă cu toate acestea la un rezultat definitiv. Multiplele procese cu Dantzigul, (poșta poloneză, delimitarea portului, loc pe coastă pentru un antrepozit de muniții) toate sunt câștigate de Polonia. Dantzigul însuși pare obosit de micul războiu pe care la făcut Polonie. Un senat centru-stâng, mai puțin polonofob ca predecesorul său naționalist, inaugurează o politică mai pacifică în ce privește Polonia, cu atât mai mult cu cât supărarea cu Polonia costă scump și situația economică a Dantzigului este deplorabilă. Relațiile cu Cehoslovacia sunt marcate prin vizita d-lui Beneș la Varșovia. Șapte tratate polono-cehoslovace au fost semnate la 29 Aprilie. Vizita d-lui Beneș marchează sfârșitul unei perioade de neînțelegeri între cele două State. Este adevărat că tratatele semnate la 23 Aprilie de către d-nii Skrzynski și Beneș nu au fost toate ratificate de Camerele cehoslovace din cauza decretelor protecționiste poloneze din luna Malul August, găsite gag,traiii spiritului acestor tratate. Cu toate acestea în toamnă pourparlourile au reînceput și opinia publică în Polonia a devenit cu totul favorabilă unei aproprieri cu Cehoslovacia. Descărcare în relațiile cu Rusia, marcate prin vizita d-lui Cicerin la Varșovia în luna lui Septembrie și prin începerea raporturilor comerciale regulate. Incidentele de la frontieră frecvente până în luna lui August, au încetat cu totul de atunci Relațiile cu Lituania, cu toate cele două conferințe ținute la Copenhaga și la Lugano, n’au putut fi regulate într’un mod satisfăcător. Lituania refuză de a încheia o convenție de cale ferată și de a accepta consuli polonezi care că insuccesul negocierilor cu Lituania a întors Polonia de la ideia unei alianțe baltice, care să cuprindă Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda și Polonia. Această idee pare cu totul lăsată la o aprte, în favoarea ideei unei aproprieri a Poloniei de Mica Antantă. In această privință trebue de notat o vizită a parlamentarilor poloni în România în luna lui Noembrie, vizită care a strâns legăturile dintre cele două națiuni. In 1925, Polonia a pierdut, unul după altul, pe doi din cei mai mari scriitori ai săi: Ștefan Zeromski, la 30 Noembrie și Ladislav Reymont, la 5 Decembrie. Zeromski era în vârstă de 62 ani, Reymont de 58 ani Funerariile acestor doi mari oameni au fost făcute pe socoteala Statului. Mugi ii la acordul Opoziției Comunicat Comitetul executiv al mișcării generale a meseriașilor din țară, luând in deliberare apelul partidelor de opoziție coalizate, în vederea frontului unic pentru alegerile comuna» Ie, se asociază în totul la această luptă, și cheamă pe meseriașii din toată a să se afirme prin tot numerică, ia comună care le deschide drumul la viața publică, spre a putea prin reprezentanții lor $ă»și a pere interesele* Reprimarea delictelor de circulație, în Franța Senatul francez a votat un proect de lege care are un dublu scop: de a simplifica procedura în fața tribunalelor de simplă poliție și de a asigura represiunea anumitor conteravențiuni în cele mai bune condițiuni de comoditate, de iuțeală și de eficacitate. Asupra primului punct judecătorul de pace va putea în toate cazurile când contravenția nu va fi susceptibilă să dea loc la o pedeapsă cu închisoarea, sau cu despăgubiri civile, să facă în afară de prezența prevenitului o ordonanță de condamnare la amendă. Ori această ordonanță va fi acceptată de cel pe care îl vizează și atunci nu va mai fi nici o dificultate; sau nu va fi acceptată și se va considera ca o judecată prin greșalii. Dar, mai ales al doilea punct al propunerii este cel care constitue o inovație interesantă. Agentul însărcinat cu constatarea va avea autorizația, — dacă contravenientul acceptă — să perceapă amenda imediat, contra remiterei unei,1S distanțe di litri un carnet asus. Aceasta din urmă este fixată la tariful uniform de 20 franci. Tată unele din contravențiile vizate de noul tarif: lipsa de lumină la biciclete și automobile, lipsa pisicei de identitate a cicliștilor, emanațiile de fum de la automobile, viteză exagerată în aglomerație, proecțiuni luminoase pe căile publice, etc. etc. Proectul de lege, raportat de către d. Abel Gartey, răspund sugestiilor expuse de d. Clement Vautel în le Journal. D. Borillier care a văzut experimentaindu-se — poate în mod ilegal —i în I vinei, sistemul de represiune pe care noul text tinde să-l institue a dat excelente rezultate. D. Albert Foilloux, primarul unei comune de la frontiera Elveției adus o mărturie asemănătoare și ansamblul proiectului de lege a fost adoptat, fără alte desbateri. Această propunere va trebui să fie acum ratificată de Cameră. —-------— «t» | «am- •• — informațuni Din centrulkoieri, datelor relative la vânzarea în Capitală a f Floarei Macului“ de către Uniunea ofițerilor de rezervă U. D. R. în siturt de 8 Noembrie 1925 (Sft. Mihail si Gavril) cum și a subscrierilor pentru crearea „Fondului de asistență a anilor", a rezultat, după scăderea cheltndilor (costul de confecție al ilarilor), o sumă de 65.500 (șasezeci și cinci mii cinci sute) lei, care s’a depm la Cooperalim V. D. R. sub titlul de „Fondul de ajutor al U. 0. R?.“ Situația dela sectie iudefme U. D. R. se m cmimsie după ce secole judetene vor trimite datele și listele respective. O, ofițer care a fost măritor la un accident de automobil întâmplat unei doamne, aseară. Duminică 31 Ianuarie, a. c», orele 7 ți luni, seara, în dreptul bisericei Armenești de pe bulevardul Care! — e rugat, cu multă insistență, să treacă, la orice oră »• convine, pe la familia Ștefănescu, b-dul Carol 22, spre a da, d-sa, singurul martor, lămuriri asupra accidentului» Satu-Mare 29. — Astăzi de dimineață a sosit în localitate comisia româno-cehoslovacă de sub conducerea d-lui general Dumitrescu, însărcinată cu lucrările de delimitare a frontierei între România și Cehoslovacia, pe teren. Comisia își va ține ședințele în sala de primire a d-lui președinte al tribunalului. Afară de militari, comisia cuprinde și mai mulți ingineri din ambele țări Brăila, Î0. — Sloiurile pe Dunăre au început să se rărească, începând de mâine se vor relua toate cursele de vapoare. Azi sloiurile staționează încă numai la punctele cotul Pisieci, Ceatal și Isacea. Impozitul pe venit" în Turcia Angora. 1 (Rador). —^ Camera a început ori desbaterile proectului de lese relativ la impozitul pe venit. Potrivit prevederilor acestui proect, orice persoană care exercită în Turcia un comerț sau o profesiune, este supus impozitului pe venit. Literata si profesorii de anumite categorii simt scututl îl mitIȘCAMEA ® rabRAMÂncAmiri LITERASAiISTICARI TEATRUL NATIONAL DIN CHIȘINĂU : OfSlUl 1-mSiaRta «*** »-a*** _rme care trebuie să moară“, - trei acte de d. I. Minulescu Marți, 26 Ianuarie, 1926. După „Frăîm șirea“ d-lui I. Peretz și „Prostul“ de Fulda, cari au avut și se mențin încă pe afiș cu succese inepuizabile, piesa d-lui Minulescu înlănțue o nouă verigă la lanțul succeselor Teatrului Național din stagiunea aceasta. Piesa este cunoscută încă din vremea reprezentării la București. Ar putea fi privită, socoti mai mult ca un frumos subiect de nuvelă. In sine, așa cum e construită, piesa prezintă un vădit viciu de fond: lipsa de sentimentalism uman, verosimilitate și realism. Din pricina aceasta, poate, cade în ridiculizare. Ca formă, cele 3 acte ale d-lui I. Minulescu, constitue o satiră usturătoare. Autorul are meritul de a prinde ușor aspecte din banalitatea vieții, din împrejurări, încadrândule cu efect și originalitate. Meritul cel mare revine în primul rând d-lui Florea Simionescu, care s-a străduit ca punerea în scenă să fie cât mai colorită, cât mai expresivă, cât mai adequală acelor efecte și convențiuni scenice. în al doilea rând, revine meritul actorilor cari au interpretat acțiunea într-un chip superior. D. Florea Simionescu a încarnat și subtilizat admirabil caracterul lui Pierrot, destrumându-i toate încheieturile cu o rafinărie și cu deosebită pricepere. Impreiiat cu 1 ra Angela Demetrescu, care a întrecut așteptările, înfățișând cu un profund sortimentalism Și gingășie pe Damian a a avut scene interpretate. In Zuîu, Doamna Madeleine Crîhan a pus multă grație, plasticitate și ispitire. A avut un joc de scenă degajat șî demn de laudă. In d. N. 2ina, a avut un partener care a conceput și studiat pe Matei Penescu redându-i cu multă îngrijire toate fațetele. D. M. Balaban a fost inepuizabil. In rolul primului cioclu, plină în linii originale, a jucat cu mult antren, izbutind să smulgă hohote de râs. Dine d. D. Hageac în al doilea cioclu. D-na Ana Economu și d. N. Burghelea s’au relevat cu brio în rolurile celor doi servitori de casă, schițând fiecare în parte, notele caracteristice. Bine V.Aurel Decu în Doctorul, ca și d-nii Gh. Chicu și C. Mitra în două mutre de lume — admirabil schițate. Lume foarte multă și aplauze entuziaste pentru interpreți. Montarea artistic alcătuită de J. S. Braun, Crihan. Mai multe grupuri străine s’au ocupat în ultimul timp de problema canalului Dunăre-Tisa. Actualmente sunt două proecte mai importante unul englez, altul american. Ambele evaluează cheltuelile minimale la 700 milioane coroaneaur. Grupul american a trimis zilele trecute mai mulți experți pentru a studia curentul Tisei — care în urma ploilor e în creștere — aceste creșteri trebuind luate în considerație pentru construcia canalului. In cercurile superioare militare, se afirma, că d. general Mărdărăscu ministru de război, a dat ordin să se facă comunicări oficiale ofițerilor generali superiori cari urmează să fie scoși la pensie pe ziua de Aprilie 1926. O telegramă diet Varșovia anunță că pregătirile in vederea comferinței româno-poloneze pe Va avea loc zilele acestea și care are de scop crearea unui nou tratat polono-român și fixarea atitudinii Poloniei față de statele balcanice, se termină la sfârșitul acestei săptămâni. Peste câteva zile ministrul Poloniei la București va părăsi Varșovia, intorcându-se la București, unde va avea să trateze în vederea tratatului româno-polon. Telegrama adaugă că se atribue o importanță deosebită punctului 10 din acest tratat, care prevede o mai strânsă colaborare româno-polonă și crearea unui pact de garanție pe timp de S ani. Se crede că tratatul va intra în vigoare pe ziua de 23 Martie, data când expiri tratatul actual. O delegație a negustorilor, compusă din d-nii: Niculae Butnaru, C. I. Han, N. Constantinescu și Mișu Mihăilescu, au depus la președinția consiliului de miniștri un memoriu semnat de câteva mii de negustori prin care se cerea primului ministru intervenția sa personală, pentru desființarea impozitului pe cifra de afaceri și lux. De la președinția consiliului de miniștri, delegații sau dus la ministerul de industrie și comerț unde au depus de asemeni câte un memoriu. Apoi, același delegație de negustori, s’a prezentat la toți șefii partidelor de opoziție, cărora le-a înmânat câte un memoriu asemeni celui depus la președinția consiliului de miniștri. EXPOZIȚII Pictorul brașovean Hans Eder va deschide a doua sa expoziție în Capitală, Marți 2 Februarie, în sala Mozart din calea Victoriei. Expoziția va rămâne deschisă până la 27 Februarie. BALURI Societatea culturală „Viața Studențească“ de sub președinția de onoare a d-lui prof. N. Iorga, în vederea măririi fondurilor de propagandă culturală, care până astăzi s’a manifestat în mod strălucit, a organizat în mod special selectul bas mascat și costumat la teatrul Popular, de astă seară. Organizarea cu totul specială nu este decât o garanție a bunei reușite. Ultimele bilete la Federal la Casa teatrului. BIBLIOGRAFIE A apărut. ..Basarabia“, foaie pentru propagandă națională și apărarea drepturilor noastre Românești. Administrația: Str.Ar nazai Lahovari 33. București. Director: .G. Zarida-Sylva. Apare trimestrial. % Neobositul nostru dr. Puțureanu, ocupându-se necontenit de problema tratamentului tuberculozei, a dat la iveală două lucruri: a) Noul descoperiri asupra baccilului tuberculos și b) cercetări experimentale asupra tuberculozei. Ambele lucrări au fost prezentate Facultății de medicin:" din Paris. D. dr. Lucien Hahn, șeful bibliotecar al facultății răspunde oficial de recepția excelentei lucrări adresând doctorului Puțureanu mulțumiri din partea tuturor confraților cititori. Paralel cu această comunicare, i se adresează și în particular, o scrisoare elogioasă din partea tuturor profesorilor facultății, pentru interesantele lucrări. Aceste știri ne bucură pe toți bunii români, că, străinătatea știe să acorde atențiune deosebită celor devotați științei. * A apărut: — „MINIERA“ rovietă minieră petroliferă și industrială, cu următorul sumar: Ing. N. Scriban: Note asupra regiunii petrolifere „Ceptura“ Ing. M. Vasiliu-Hoisești: Cri de combustibili și economia lor La instalațiile industriale; Avocat Radu Dă lmeanu: Consolidarea concesiunilor de exploatare petroliferă, în legătură cu validarea drepturilor câștigate ; Cereri de consolidări de drepturi miniere; Producția cărbunilor în România în 1925; Producția asfaltului în România în 1925 ; Producția aurului în România în 1925; Producția totală de țițeiu în România în 1925; Perimetri acordați soc. petrolifere: Autorizări de sonde în Decembrie 1925 ; Activitatea pe șantiere în Ianuarie 1926; Informațiuni — Financiare — Prețuri; Mărirea, în străinătate. Lei 40 Exemplarul Doctorul Petre T.Topa CHIRURO Consultațiuni orele 5—7 p. m. București. Strada 11 Iunie No. 111 De la C. F. R. CIOCNIREA DIN ADJUD Pe când o mașină de manevră împingea un grup de vagoane în stația Adjud pe o diagonală dinspre Pufești spre a face liberă eșirea trenului de marfă 5252, acest tren fără să aibă comanda eșirei, pornind sa ciocnit puternic cu mașina și vagoanele care manevrau. S’au produs mari stricăciuni la mașină și la linie, două vagoane au deraiat, tampoanele de la 3 vagoane 3’au încălecat iar peretele unui alt vagon a fost sffărâmat. Circulația a fost închisă mai multă vreme. Accidente de persoane n’au fost. CĂRUȚĂ SFARAMATA DE TREN In ziua de 30 cor., pe când o mașină făcea manevră cu câteva agoane în stația Sibiu, a lovit o căruță la bariera dinspre Copșa . Căruța era condusă de către doui soldați de la depozitul de armată, unul dintre ei anume Aron Ișvan a fost rănit chiar de sfărămăturile căruții cel de al doilea a scăpat teafăr. Rănitul a fost transportit în stare gravă la spitalul din Sibiu. CIRCULAȚIE AMENINȚATA DE INUNDAȚII Râul Ilia venind mare, din cauza inundațiilor, a luat, între Câmpu Lung la Tisa și Sighetul Marmații, de pe linia de peaj cu C- b. D., o porțiune de 40 m. din plantațiile de salcie. Din această cauză linia este amenințată să fie întreruptă. S’au cerut grabnice ajutoare pentru întărirea malului. Din aceeași cauză podul de frontieră a Tisei, situat între Terenova și Câmpu Lung la Tisa, de pe aceeași linie de deaj, este amenințat de puhoiul apelor care au trecut peste el amenințând să înconjoare linia spre Teresova. Și, aci s’au luat toate măsurile pentru Împiedicarea unui dezastru. CIRCULAȚIE ÎNTRERUPTA Linia Arad Brad este întreruptă pentru toate traficurile între stațiile Ciuciu Brad. POD REFĂCUT: Terminându-se refacerea podului de peste Jijia, circulația de trenuri dintre Cristești și Vasile Lupu se reia, cu pilotare, pe noua variantă; Se falsific un tura de porc, pe o scară întinsă. In Capitală Primim la redacție următoarei scrisoare: Domnide Director, Cei onoare vă rog să binevoiți a da publicității următoarele rânduri, în speranța că și d-voastră și nu vom aduce prin aceasta un real folos societății și în special populației bucureștene, încă de mai multă vreme s'a ajuns, prin mijloace foarte dibace, să se falsifice un aliment de primă necesitate, untura, de porc, prin faptul că i se pune o cantitate enormă de apă (20 până la 50%) in prepararea ei, să pot afirma că această falsificare a unui aliment de primă necesitate se practică pe o scară foarte întinsă, fără ca poliția noastră sanitară să vevgheze suficient. Sunt atâtea mijloace pe care știința le puni la îndemână pentru a descoperi pe acești falsificatori. Atrag respectuos atențiunea domniei voastre, cu rugămintea de a sesiza organele sanitare in drept, și de a da publicității prezenta scrisoare pentru ca lumea cititoare să cunoască modul cum e înșelată, cu un aliment plătit așa de scump și falsificat așa de mult Cu deosebită stima, IOAN TEODORESCU Strada Mătăsări, _36 București