Neamul Românesc, februarie 1926 (Anul 21, nr. 25-48)

1926-02-02 / nr. 25

2 __ In atențiunea Camerelor agricole și Camerelor de comerț și industrie Termenul pentru desemnarea delegaților în Consiliile comunale Județene Atragem atențiunea Camerilor Ap­icole că trebuie să se întrunească un termen de 15 zile de la data convocărei Corbului electoral pentru consiliile co­munale, ca să desemneze pe consilierii de drept in aceste consuli. Art. 23 al Legii Administrative prevede că, in caz când un termen de 15 zile de la data convocărei cor­pul­ui electoral, Camerele agricole nu vor fi destinat consilierii de drept In consiliile comuniale — minis­terul de agricultură va desemna el acești consi­lieri de drept. Camerele de Comerț și Industrie, de asemenea trebuie să desemneze consilierii de drept in ace­leași sondițiun­i. Camerele agricole și cele de comerț și industrie trebuie deci să se întrunească in termen pentru de­semnarea consilierilor de drept. (A se vedea art. 19, 20, 21, 22 și 23 din legea administrativă.) * lată textul articolului 23 din această lege. Art. 23. — In­emul când consiliul­­ Județean ori Camerele agricole, de industrie, de­ comerț și mun­că nu-și vor fi desemnat, în termen de 13 iinie de la convocarea corpului electoral pe consilierii de drept, destinați­a face parte din consiliile comunal­­e, această operațiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul județean și de miniștrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie, comerț și muncă. "nl' ' ———* ,;DiPtr--ir- §^ublicatflusiv s Sâmbăta 6 Martie 19556, ora 11, se va fine licitație la Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române, Calea Victoriei No. 112, pentru a­­provizionarea de cărbuni de lemn. Informațiuni precum și caetele de sarcini se pot lua în toate zi­lele de lucru . Direcțiunea Eco­­nomatului Calea Victoriei No. 93, unde se vor libera și formulare pentru oferte. Direcțiunea Generală Economat No. 0874/IOiO/E. Rb 2049 IMI ii ki­le Mici de război Comunele cărora li sa vor acorda despăgubiri. In ședința de Sâmbătă, comisia cen­trală de despăgubiri de război a apro­bat următorul tablou, de comunele care vor primi ajutor din suma de 250 mi­lioane, repartizată anul trecut pentru despăgubiri JUDEȚUL BUZĂU Merei, Gura Sărății, Monteoru, Stâl­pii, Mărunțișu, Pătârlagele, Cislău, Păl­­tineni, Mizilu Baba Ana, Breaza, Pe­­taroasele, Părscov, Joseni, Beceni. JUD. DAMBOVIȚA Târgoviște, Gemenea, Voinești Mă­rești, Pietrari, Pietroșița, Moreni, GREFA TRIB. ILFOV S. I C, C. EXTRACT D­na Annina I.­­Al. Demastro, do­miciliată în București, str. Brațului No. 18, prin petiția înreg. la, No. 1047 1925 a intentat ac­țiune de di­vorț contra soțului său Josef (Guise­ Pipa) Dem­a­str­o, domiciliat în Bucu­rești, str. Primă­verei No. 15, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Lucia Demastro în vâstă de 2 ani și jumătate. Soțul nu posedă avere. Soția se servește în acțiune de tim­­bre. Termenul pentru a doua concilie­re este fixat la 9 Febru­arie 1926. Prezentul extract se va publica prin ziarul „Neamul Româ­nesc“ con­form art. 285 din codul civil Grefier C. Spiridon No. 6246 25 Feb. 1926 Dos. 194 din 1926. Țâța, Vulcana Pandeli, Pucioasa, Vâr­furi, Răsvadu, Viforâta, Văcărești.­ JUDEȚUL GORJ Târgu-Jiu, Valari, Schela, Dobrica, Vădeni, Petreștii-Vărsătura, Roma­nești, Turcinești, Bumbești-Jiu, Pe­­șteana de sus, Tg.-Cărbunești, Vlădu­­leni, Novaci, Peșteana Vulcana, Cor­­nești, Bălești, Bârsești, Stârcești, Bi­­bești. JUDEȚUL MEHEDINȚI T.-Severin, Baia da Aramă, Strehaia, Vârciorova, Schela-Cladovei, Simiana, Dedovița. JUDEȚUL OLT Slatina, Turia, Mogoșești, Negrești, Colonești, Drăganești, Cornani, Bălă­­nești, Alimănești, Izvoarele, T­impeni, Stoicănești, Dobrotinel, Teșlia, Cucu­­ești, Deleni, Oporelu, Dumitrești. JUDEȚUL PRAHOVA Predeal,, Azuga, Bușteni, Satu Cheia. JUD. BRAIL, Tichilești, Stăncuța, Viziri­, însurăței, Surdila Greci, Perișoru. JUD. CONSTANȚA Cerna-Vodă, Cuzgun, Caranlâc, Ha­­și-Duluc, Aliman, Canara, Caciamac (pendinte de comuna Cabadin), Osman Facâ. JUDEȚUL SUCEAVA Fălticeni, Mădeli, Crucea. JUDEȚUL MUSCEL Câmpu­Lung. JUDEȚUL PUTNA Focșani, Odobești, Păulești, Reghin, Jariștea. JUDEȚUL R.­SARAT Ch­iojdeni, Lacul lui Baban, Popești, Urechești, Gologanu, Obilești.­­ JUDEȚUL TULCEA Parcheș, Cârla, Principele Carol, Be­­ștepe, Traian, Nalbant. JUDEȚUL VALCEA R.­Vâlcea, Voineasa, Miaia, Brezoiu, Călim­ănești. JUDEȚUL VLAȘCA Bălănoaia, Frățești, Dăița, Braniștea, Chiriachi, Slobozia, Malu, Arsache, Cârjeni, Petroșani, Gogoșari, Cacaleți, Mihăilești, Epurești, Crevenicu, Ble­­gești, Vida, Mihai­ Bravu, Goștinu, Bră­­niștari, Clejarci, Gratia, Băneasa. I ROMAN fise: Timișoara 29. Primarul comunei Timișoara a convocat o conferință în localul primă­riei, in vederea alege­rilor co­munale. Primarul a invitat la această consfătuire și organi­­zațiunea locală a partidului național, care a răspuns la invitație. La ora fixată se găseau tn total o sută cinci­zeci de per­soane din toate straturile so­ciale preum și reprezentanții minoritarilor. Scopul întrunirii era să se alcătuiască o listă comună în vederea alegerilor comunale, liberalii locali sperând ca prin acest truc să se salveze și să poată continua a mai avea a­­mestec în afacerile locale. La apelul primarului Timi­șoarei, partidul național a dat cetire unei declarații prin care înfiera politica de guvernare liberală și critica în termenii cuveniți activitatea liberalilor din Timișoara. Partidul național a respins cu Indignare propunerea pri­marului liberal din Timișoara. Efectul acestei declarațiuni a partidului național a fost ful­gerător. Reprezentanții mino­rităților ca șvabii, ungurii, e­­vreii precum și întreaga mun­citorime s-au solidarizat cu partidul național, lăsându-l pe primar singur. Adunarea s-a dizolvat, repre ii guvernului rămânând ridicoli. COR. Alegerile mm li Tiisoi Partidul Națio­nal refuză oferta I bar, i­ar­ Mun­citorimea și minoritățile se aliază Partidului Național. Reprezentanții guvernului rămân ridicoli­ zentanții locali ai iii» Anim R M fil­ in Capitală La mormântul eroului necunoscut. La cimitiru francez. Conferința de la Cercul Militar Sâmbătă seara au sosit la Capi­tală, următorii ofițeri de rezervă francezi, d-nll: Guerre șef de esca­­dron, (maior), directorul general al minelor din Courantères Decroix, maior de artilerie, comisar al corup­turilor Băncei de Nord, Coupe, că­pitan aviator, deputat și consilier general al Pas­ de Calaos inginer din Dens, precum fil -locotenenții: Denisu, Scrine, Gatolire. Duminici dimineață. ofițerii fran­cezi au vizitat pe d-mil: general Mă­rdăriescu ministru de răsboi, Tan­cred Constiaintaescu, ministru de industrie și comerț, de Billy minis­trul Franței la București, general Lupescu, șeful Marelui Stat Major, general Popescu, de la comand­amen­tul corpului II curmată, general Pre­­zan Culcer, etc. Oaspeții francezi au fost conduși de d-nii: general Lupescu, colonel Rujir­ski din aviație, locot.-coloneii Vizanti și Robeica, maior Zam­fires­cu, inspector general în direcția mi­nelor din ministerul de industria și căpitan Greculesei), publicist. Eri la orele 12 a. m. ofițerii fran­cezi au sosit in parcul Carol, la morma unul eroului necunoscut. Acolo erau de fată reprezentanții societăților ofițerilor de rezervă ai soc. „Virtutea Militară“ la frunte cu d. general Petrescu, vice preșe­dinte, col. Grist. Vasi­l­escu, fost port-drapel în războiul de la 1877, Boigu, Costescu, apoi generalul Li­­vezeanu, col. Ionescu, dr. Gomoiiu, Ștefănescu, Micleacu, etc. D. maior Guerre a depus pe mor­mânt o frumoasă ramură de bronz, pe al cărei panglici era scris. ..Eroului necunoscut român, din partea ofițerilor de rezervă fran­cezi. D. general Culcer, în numele ofi­țerilor de rezervă români, a rostit câteva cuvinte de omagii Franței și ostașilor ei, iar d. Guerre a răspuns scoțând în evidență eroismul Româ­niei. De acolo ofițerii francezi au fost la cimitirul soldaților francezi că­zuți pe pământul României, depu­nând o coroană. UN DEJUN LA LEGAȚIA FRAN­CEZA D. de Billy, ministrul Franței a oferit distinșilor oaspeți un dejun la legație, la care au luat parte d-nil: Tancred Constantinescu, ministrul industriei, general Lupescu, șefu­l statului major general Munteanu, secretarul general al ministerului de război, dr. Leon, secretar gene­ral al ministerului de industrie, col. Thierry, Palasse, Berger, Sarry, generalii Culcer, Flore­scu, etc. CONFERINȚA D-LUI GUERRE După amiază la orele 6, d. a. d. Guerre, a vorbit în sala de scrimă a Careului Militar despre ».Rolul o­­fițerului de rezervă francez­. D-sa a arătat modul cuim a luat ființă asociația generală a ofițerilor de rezervă, precum și secția respec­tivă din ministerul de război. D. Guerre a stăruit asupra mo­du­lui cum ne fac concentrarila și pre­gătirea preregimemtară. La această interesantă conferin­ță a­u asistat numeroși ofițeri ac­tivi și de rezervă, precum și d-n­l general Lupescu, șeful marelui stat major, general Munteanu, secretar general al ministerului de război, general Zorizu, director al cercului militar, etc. După conferință d. general Lu­pescu a rostit câteva cuvinte, la cinstea înalților oaspeți, terminând „Vive la France”". Ofițerii au făcut o caldă manifes­tație de simpatie camarazilor fran­cezi, ovaționându-i. D. Guerre a râs­puns, aducând omagii României In cursul zilei,de azi ofițerii fran­cezi, vor vizitai aviația română, Pirotehnia și Regia Monopolurilor Statului. 11.­­După masă vfc-­avec­ă un ceai, dat la Cercul έ Jal­i­tar. buna recoltă a anului 1925, cât și înce­putul raporturilor comerciale cu Rusia și exporturile în Rusia. Politica externă a Poloniei este în tot timpul anului 1925 în mâinile abile ale d-lui Alexandru Skrzynski. Amintim că în 1924 d. Skrzynski, era partizanul protocolului de la Geneva și al extinderei drepturilor Societatea Na­țiunilor. Când protocolul de la Geneva, de In­teres mondial, fu redus la proporțiile unu­i pact renan, care nu avea în­­ ve­dere decât Europa occidentală, d. Skrzynski făcu toate sforțările ca pac­tul renan să fie dublat de un pact orien­tal cu privire la Polonia, în timp ce d. Beneș tindea ca el să cuprindă și Ce­hoslovacia. Se știe că sforțările aces­tor doi oameni de stat au fost încoro­nate de succes ; că negocierile de la Lo­carno, ratificate de Camere și semnat definitv la Londra la 1 Decembrie au dus la un nou pact european, unde, alături de cele patru puteri occidentale: Franța, Anglia, Belgia și Italia sunt reprezentate cele două puteri orien­tale : Polonia și Cehoslovacia, cât și Germania care a fost cauza pactului. Polonia închee un tratat de arbitraj cu Germania, cât și un tratat special cu Franța, tratat care garantează ambele state în caz de agresiune — în cadrul general al tratatului de la Locarno. Aceste rezultate sunt obținute, cu toate multiplele dificultăți făcute de Germania și de Dantzig. Germania în­cepe anul printr-o campanie în vede­rea rectificării frontierelor sale orien­­tale. La 1 Mai­ a avut loc un accident de cale ferată la Starograd. Germa­nia exploată aceasta ca o probă a im­posibilitate! Poloniei de a asigura tran­zitul prin „coridor"; la 15 Iunie Ger­mania refuză importul cărbunelui și al produselor poloneze ; ea declară Polo­niei un războiu vamal. In luna lui August Polonia uzează de dreptul său de a expulza pe obtanții germani. In fine în toamnă, după Lo­carno, o ușurare la produse, obtanții cari ar fi trebuit să părăsească Polo­nia la 1 Noembrie rămân, și relațiile comerciale reîncep fără să ducă cu toate acestea la un rezultat definitiv. Multiplele procese cu Dantzigul, (poșta poloneză, delimitarea portului, loc pe coastă pentru un antrepozit de muniții) toate sunt câștigate de Polo­nia. Dantzigul însuși pare obosit de micul războiu pe care la făcut Polo­­nie. Un senat centru-stâng, mai puțin polonofob ca predecesorul său naționa­list, inaugurează o politică mai paci­fică în ce privește Polonia, cu atât mai mult cu cât supărarea cu Polonia costă scump și situația economică a Dantzigului este deplorabilă. Relațiile cu Cehoslovacia sunt mar­cate prin vizita d-lui Beneș la Varșo­via. Șapte tratate polono-cehoslovace au fost semnate la 29 Aprilie. Vizita d-lui Beneș marchează sfârșitul unei perioade de neînțelegeri între cele două State. Este adevărat că tratatele semnate la 23 Aprilie de către d-nii Skrzynski și Beneș nu au fost toate ra­tificate de Camerele cehoslovace din cauza decretelor protecționiste polone­ze din luna Malu­­l August, găsite gag,­traiii spiritului acestor tratate. Cu toate acestea în toamnă pourpar­­lourile au reînceput și opinia publică în Polonia a devenit cu totul favorabilă unei aproprieri cu Cehoslovacia. Descărcare în relațiile cu Rusia, marcate prin vizita d-lui Cicerin la Varșovia în luna lui Septembrie și prin începerea raporturilor comerciale regulate. Incidentele de la frontieră frecvente până în luna lui August, au încetat cu totul de atunci Relațiile cu Lituania, cu toate cele două conferințe ținute la Copenhaga și la Lugano, n’au putut fi regulate în­­tr’un mod satisfăcător. Lituania refuză de a încheia o convenție de cale fe­rată și de a accepta consuli polonezi care că insuccesul negocierilor cu Li­tuania a întors Polonia de la ideia unei alianțe baltice, care să cuprindă Litua­nia, Letonia, Estonia, Finlanda și Polo­nia. Această idee pare cu totul lăsată la o aprte, în favoarea ideei unei apro­prieri a Poloniei de Mica Antantă. In această privință trebue de notat o vizită a parlamentarilor poloni în România în luna lui Noembrie, vizită care a strâns legăturile dintre cele două națiuni. In 1925, Polonia a pierdut, unul după altul, pe doi din cei mai mari scriitori ai săi: Ștefan Zeromski, la 30 Noem­brie și Ladislav Reymont, la 5 Decem­brie. Zeromski era în vârstă de 62 ani, Reymont de 58 ani Funerariile acestor doi mari oameni au fost făcute pe so­coteala Statului. Mugi ii la acordul Opoziției Comunicat Comitetul executiv al mișcării generale a mese­riașilor din țară, luând in deliberare apelul partide­lor de opoziție coalizate, în vederea frontului unic pentru alegerile comuna» Ie, se asociază în totul la această luptă, și cheamă pe meseriașii din toată a să se afirme prin tot numerică, ia comună care le des­chide drumul la viața pu­blică, spre a putea prin reprezentanții lor $ă»și a pere interesele* Reprimarea delictelor de circulație, în Franța Senatul franc­ez a votat un pro­­ect de lege care are un dublu scop: de a simplifica procedura în fața tribunalelor de simplă poliție și de a asigura represiu­nea anumitor conteravențiuni în cele mai bune condițiuni de co­moditate, de iuțeală și de efica­citate. Asupra primului punct judecă­torul de pace va putea în toate cazurile când contravenția nu va fi susceptibilă să dea loc la o pe­deapsă cu închisoarea, sau cu despăgubiri civile, să facă în a­­fară de prezența prevenitului o ordonanță de condamnare la a­­mendă. Ori această ordonanță va fi acceptată de cel pe care îl vi­zează și atunci nu va mai fi nici o dificultate; sau nu va fi accep­tată și se va considera ca o jude­cată prin greșalii. Dar, mai ales al doilea punct al propunerii este cel care con­­s­ti­tue o inovație interesantă. Agentul însărcinat cu consta­tarea va avea autorizația, — da­că contravenientul acceptă — să perceapă amenda imediat, contra remiterei unei,1S distanțe di litri un carnet asus. Aceasta din urmă este fixată la tariful uniform de 20 franci. Tată unele din contravențiile vi­zate de noul tarif: lipsa de lumi­nă la biciclete și automobile, lip­sa pisicei de identitate a cicliști­lor, emanațiile de fum de la au­tomobile, viteză exagerată în a­­glomerație, proecțiuni luminoa­se pe căile publice, etc. etc. Proectul de lege, raportat de către d. Abel Gartey, răspund sugestiilor expuse de d. Clement Vautel în le Journal. D. Borillier care a văzut experimentaindu-se — poate în mod ilegal —i în I vinei, sistemul de represiune pe care noul text tinde să-l institue a dat excelente rezultate. D. Al­bert Foilloux, primarul unei co­mune de la frontiera Elveției adus o mărturie asemănătoare și ansamblul proiectului de lege a fost adoptat, fără alte desbateri. Această propunere va trebui să fie acum ratificată de Cameră. —-------— «t» | «am- •• — i­nformațuni Din centru­lkoi­eri, datelor relati­ve la vânzarea­ în Capitală a­­ f Floarei Macului“ de către Uniu­nea ofițerilor de rezervă U. D. R. în siturt de 8 Noembrie 1925 (Sft. Mihail si Gavril) cum și a subscrie­rilor pentru crearea „Fondului de asistență a­ anilor", a rezultat, după scăderea cheltndilor (costul de confecție al ilarilor), o sumă de 65.500 (șase­zeci și cinci mii cinci sute) lei, care s’a depm la Coope­­ralim V. D. R. sub titlul de „Fon­dul de ajutor al U. 0. R?.“ Situația dela sectie iudefme U. D. R. se m cmimsie după ce secole judetene vor trimite datele și listele respective. O, ofițer care a fost măritor la un accident de automobil întâmplat u­­nei doamne, aseară. Du­minică 31 Ianuarie, a. c», orele 7 ți luni, seara, în dreptul bisericei Arme­nești de pe bulevardul Ca­re! — e rugat, cu multă in­sistență, să treacă, la ori­ce oră »• convine, pe la familia Ștefănescu, b-dul Carol 22, spre a da, d-sa, singurul martor, lămu­riri asupra accidentului» Satu-Mare 29. — Astăzi de dim­i­neață a sosit în localitate comi­sia româno-cehoslovacă de sub conducerea d-lui general Dumi­­trescu, însărcinată cu lucrările de delimitare a frontierei între România și Cehoslovacia, pe te­ren. Comisia își va ține ședințele în sala de primire a d-lui președin­te al tribunalului. Afară de militari, comisia cu­prinde și mai mulți ingineri din ambele țări Brăila, Î0. — Sloiurile pe Dună­re au început să se rărească, în­cepând de mâine se vor relua toa­te cursele de vapoare. Azi sloiu­rile staționează încă numai la punctele cotul Pisieci, Ceatal și Isacea. Impozitul pe venit" în Turcia Angora. 1 (Rador). —^ Camera a început ori desbaterile proectu­­lui de lese relativ la impozitul pe venit. Potrivit prevederilor aces­tui proect, orice persoană care e­­xercită în Turcia un comerț sau o profesiune, este supus impozitu­lui pe venit. Literata si profesorii de anumite categorii simt scututl îl mitIȘCAMEA ® rabRAMÂncAmiri LITERASAi­ISTICARI TEATRUL NATIONAL DIN CHIȘINĂU : OfSlUl 1-mSiaRta «*** »-a*** _rme care trebuie să moară“, - trei acte de d. I. Minulescu Marți, 26 Ianuarie, 1926. Du­pă „Frăîm șirea“ d-lui I. Pe­­retz și „Prostul“ de Fulda, cari au avut și se mențin încă pe afiș cu succese inepuizabile, piesa d-lui Minulescu înlănțue o nouă verigă la lanțul succe­selor Teatrului Național din stagiunea aceasta. Piesa este cunoscută încă din vremea re­prezentării la București. Ar pu­tea fi privită, socot­i mai mult ca un frumos subiect de nuvelă. In sine, așa cum e con­struită, piesa prezintă un vă­dit viciu de fond: lipsa de sen­timentalism uman, verosimili­tate și realism. Din pricina a­­ceasta, poate, cade în ridiculi­zare. Ca formă, cele 3 acte ale d-lui I. Minulescu, constitue o satiră usturătoare. Autorul are meritul de a prinde ușor aspecte din banalitatea vieții, din împrejurări, încadrându­­le cu efect și originalitate. Meritul cel mare revine în primul rând d-lui Florea Si­­mionescu, care s-a străduit ca punerea în scenă să fie cât mai colorită, cât mai expresivă, cât mai adequală acelor efecte și convențiuni scenice. în al doilea­ rând, revine me­ritul actorilor cari au interpre­tat acțiunea într-un chip su­perior. D. Florea Simionescu a încarnat și subtilizat admi­rabil caracterul lui Pierrot, de­strumân­du-i toate încheietu­rile cu o rafinărie și cu deo­sebită pricepere. Impreiiat cu­­ 1 ra Angela Demetrescu, care a întrecut așteptările, înfăți­șând cu un profund sortimen­talism Și gingășie pe Damian a a avut scene in­terpre­tate. In Zuîu, Doamna Madeleine Crîhan a pus multă grație, pla­sticitate și ispitire. A avut un joc de scenă degajat șî demn de laudă. In d. N. 2ina, a avut un partener care a conceput și studiat pe Matei Penescu re­­dându-i cu multă îngrijire toa­te fațetele. D. M. Balaban a fost inepuizabil. In rolul pri­mului cioclu, plină în linii ori­ginale, a jucat cu mult antren, izbutind să smulgă hohote de râs. Dine d. D. Hageac în al doi­lea cioclu. D-na Ana Economu și d­. N. Burghelea s’au relevat cu brio în rolurile celor doi ser­vitori de casă, schițând fiecare în parte, notele caracteristice. Bine V.­­Aurel Decu în Doc­torul, ca și d-nii Gh. Chicu și C. Mitra în două mutre de lu­me — admirabil schițate. Lu­me foarte multă și aplauze en­tuziaste pentru interpreți. Montarea artistic alcătuită de­­ J. S. Braun, Crihan. Mai multe grupuri străine s’au ocupat în ultimul timp de problema canalului Dunăre-Tisa. Actualmente sunt două proecte mai importante unul englez, al­tul american. Ambele evaluează cheltue­lile minimale la 700 milioane coroane­­aur. Grupul american a trimis zilele tre­cute mai mulți experți pentru a studia curentul Tisei — care în urma ploilor e în creștere — aceste creșteri trebuind­­ luate în considerație pentru construc­­ia canalului. In cercurile superioare militare, se af­irma, că d. general Mărdărăscu ministru de război, a dat ordin să se facă comunicări oficiale ofițerilor ge­nerali superiori cari urmează să fie scoși la pensie pe ziua de­­ Aprilie 19­26. O telegramă diet Varșovia anun­ță că pregătirile in vederea comfe­rinței româno-poloneze pe Va avea loc zilele acestea și care are de scop crearea unui nou tratat polono-ro­mân și fixarea atitudinii Poloniei față de statele balcanice, se termină la sfârșitul acestei săptămâni. Peste câteva zile ministrul Polo­niei la București va părăsi Varșo­via, intorcându-se la București, un­de va avea să trateze în vederea tratatului româno-polon. Telegrama adaugă că se atribue o importanță deosebită punctului 10 din acest tratat, care prevede o mai strânsă colaborare româno-po­­lonă și crearea unui pact de garan­ție pe timp de S ani. Se crede că tratatul va intra în vigoare pe ziu­a de 23 Martie, data când expiri tratatul actual. O delegație a negustorilor, compusă di­n d-nii: Niculae Butnaru, C. I. Han, N. Constantinescu și Mișu Mihăilescu­, au depus la președinția consiliului de miniștri un memoriu semnat de câteva mii de negustori prin care se cerea pri­mului ministru intervenția sa personală, pentru desființarea impozitului pe cifra de afaceri și lux. De la președinția consiliului de mi­niștri, delegații sa­u dus la ministerul de industrie și comerț unde au depus de a­­sem­eni câte un memoriu. Apoi, același delegație de negustori, s’a prezentat la toți șefii partidelor de opoziție, cărora le-a înmânat câte un memoriu asemeni celui depus la preșe­dinția consiliului de miniștri. EXPOZIȚII Pictorul brașovean Hans Eder va deschide a doua sa expoziție în Capitală, Marți 2 Februarie, în sala Mozart din calea Victoriei. Expoziția va rămâne deschisă până la 27 Februarie. BALURI Societatea culturală „Viața Studențească“ de sub președin­ția de onoare a d-lui prof. N. Iorga, în vederea măririi fon­durilor de propagandă cultu­rală, care până astăzi s’a mani­festat în mod strălucit, a orga­nizat în mod special selectul bas mascat și costumat la tea­trul Popular, de astă seară. Organizarea cu totul speci­ală nu este decât o garanție a bunei reușite. Ultimele bilete la Feder­al la Casa teatrului. BIBLIOGRAFIE A apărut. ..Basarabia“, foaie pentru propagandă națională și apărarea drepturilor noastre Ro­­mânești. Administrația: Str.­­Ar nazai Lahovari 33. București. Di­rector: .G. Zarida-Sylva. Apare trimestrial. % Neobositul nostru dr. Puțureanu, o­­cupându­-se necontenit de problema tra­tamentului tuberculozei, a dat la ivea­lă două lucruri: a) Noul descoperiri asupra baccilu­­lui tuberculos și b) cercetări experi­mentale asupra tuberculozei. Ambele lucrări au fost prezentate Facultății de medicin:" din Paris. D. dr. Lucien Hahn, șeful bibliotecar al fa­cultății răspunde oficial de recepția ex­celentei lucrări adresând doctorului Puțureanu mulțumiri din partea tutu­ror confraților cititori. Paralel cu această comunicare, i se adresează și în particular, o scrisoare elogioasă din partea tuturor profeso­rilor facultății, pentru interesantele lu­crări. Aceste știri ne bucură pe toți bunii români, că, străinătatea știe să acorde atențiune deosebită celor devotați ști­inței. * A apărut: — „MINIERA“ rovietă minieră petroliferă și industrială, cu ur­mătorul sumar: Ing. N. Scriban: Note asupra regiunii petrolifere „Ceptura“ Ing. M. Vasiliu-Hoisești: Cri­ de combustibili și economia lor La instalațiile industriale; Avocat Radu Dă lm­eanu: Consolidarea concesiunilor de exploatare petro­liferă, în legătură cu validarea drepturilor câștigate ; Cereri de consolidări de drepturi miniere; Producția cărbunilor în Româ­nia în 1925; Producția asfaltului în România în 1925 ; Producția au­rului în România în 1925; Pro­ducția totală de țițeiu în Româ­nia în 1925; Perimetri acordați soc. petrolifere: Autorizări de son­de în Decembrie 1925 ; Activita­tea pe șantiere în Ianuarie 1926; Inform­ațiuni — Financiare — Pre­țuri; Mărirea, în străinătate. Lei 40 Exemplarul Doctorul Petre T.Topa CHIRURO Consultațiuni orele 5—7 p. m. București. Strada 11 Iunie No. 111 De la C. F. R. CIOCNIREA DIN ADJUD Pe când o mașină de manevră împingea un grup de vagoane în stația Adj­ud pe o diagonală dins­pre Pufești spre a face liberă eși­­rea trenului de marfă 5252, acest tren fără să aibă comanda eșirei, pornind s­a ciocnit puternic cu mașina și vagoanele care mane­vrau. S’au produs mari stricăciuni la mașină și la linie, două vagoa­ne au deraiat, tampoanele de la 3 vagoane 3’au încălecat iar peretele unui alt vagon a fost sffărâmat. Circulația a fost închisă mai mul­tă vreme. Accidente de persoane n’au fost. CĂRUȚĂ SF­ARAMAT­A DE TREN In ziua de 30 cor., pe când o mașină făcea man­evră cu câteva agoane în stația Sibiu, a lovit o căruță la bariera dinspre Copșa . Căruța era condusă de către doui soldați de la depozitul de armată, unul dintre ei anume Aron­ Ișvan a fost­ rănit chiar de sfărămătu­­rile căruții cel de al doilea a scă­pat teafăr. Rănitul a fost­ transpor­ti­t în stare gravă la spitalul din Sibiu. CIRCULAȚIE AMENINȚATA DE INUNDAȚII Râul Ilia venind mare, din cau­­za inundațiilor, a luat, între Câm­pu­ Lung la Tisa și Sighetul Mar­­mații, de pe linia de peaj cu C- b. D., o porțiune de 40 m. din plan­tațiile de salcie. Din această cauză linia este amenințată să fie între­ruptă. S’au cerut grabnice aju­toare pentru întărirea malului. Din aceeași cauză podul de fron­tieră a Tisei, situat între Terenova și Câmpu Lung la Tisa, de pe a­­ceeași linie de deaj, este amenin­țat de puhoiul apelor care au tre­cut peste el amenințând să încon­joare linia spre Ter­esova. Și, aci s’au luat toate măsurile pentru Împiedicarea unui dezas­tru. CIRCULAȚIE ÎNTRERUPTA Linia Arad Brad este întreruptă pentru toate traficurile între sta­țiile Ciuciu Brad. POD REFĂCUT: Terminându-se refacerea podu­lui de pe­ste Jiji­a, circulația de tre­nuri dintre Cristești și Vasile Lupu se reia, cu pilotare, pe noua variantă; Se falsifi­c un tura de porc, pe o scară întinsă. In Capitală Primim la redacție următoarei scrisoare: Domnide Director, Cei onoare vă rog să binevoiți a da publicității următoarele rându­ri, în speranța că și d-voastră și nu vom aduce prin aceasta un real folos societății și în special populației bucureștene, încă de mai multă vreme s'a ajuns, prin mijloace foarte diba­ce, să se falsifice un aliment de primă necesitate, untura, de porc, prin faptul că i se pune o canti­tate enormă de apă (20 până la 50%) in prepararea ei, să pot afir­ma că această falsificare a unui aliment de primă necesitate se practică pe o scară foarte întinsă, fără ca poliția noastră sanitară să vevgheze suficient. Sunt­ atâtea mijloace pe care știința le puni la îndemână pentru a descoperi pe acești falsificatori. Atrag respectuos atențiunea domniei­ voastre, cu rugămintea de a sesiza organele sanitare in drept, și de a da publicității pre­zenta scrisoare pentru ca lumea cititoare să cunoască modul cum e înșelată, cu un aliment plătit așa de scump și falsificat așa de mult Cu deosebită stima, IOAN TEODORESCU Strada Mă­tăsări, _36 București

Next