Neamul Românesc, februarie 1926 (Anul 21, nr. 25-48)

1926-02-14 / nr. 36

[roma­neică și nu Modalitățile de percepere a impozitului pe lux Dispozițiile Ministerului de Finanțe Ministerul de finanțe, direcția conta­bilităților, face cunoscut tuturor admi­nistrațiilor financiare din țară că pen­tru înlesnirea atât a perceperei cât și controlului impozitului pe lux de 10 la sută și 15 la sută, ce se aplică artico­lelor de lux și cifra de afaceri, dela 10 Februarie 1926 încasarea lui să se facă la vamă odată cu taxele vamale pen­tru articolele ce se importă din stră­inătate ; pentru cele ce se produc în țară perceperea se va face la locul de producere, indiferent dacă cel ce importă în străinătate sau cumpără de la locul de producere este comerciant sau particular și fie că cumpără ase­menea articole pentru a le revinde sau pentru folosința proprie. Asupra modului de calculare și per­cepere a acestor impozite la vamă s-au dat instrucțiunile necesare tuturor gă­­inilor din țară. PERCEPEREA IMPOZITULUI LA PRODUSELE DIN TARA sa ce privește pentru cele produse in țară, perceperea acestor impozite se va face de către vânzător, produ­cător, fabricant sau exploatator cu pri­lejul și la data vânzării calculat asu­pra prețului real de vânzare, iar văr­sarea lor la casele Statului se va face lunar conform normelor generale sta­bilite până acum adică în luna a doua a aceleia în care a avut loc încasarea. Pentru articolele care au un preț li­mită fixat aceste impozite se vor per­cepe numai dacă prețul de vânzare al acestor articole trece de prețul Uinită Stabilit printr-o decizie anterioară. Dacă însă prețul de vânzare al a­cestor articole este mai mic decât pre­țul limită se va plăti 10 la sută cifra de afaceri. MĂRFURILE DE LA LOCUL DE PRO­DUCERE ȘI CELE DIN DEPOZITE In rezumat dar comercianții cari vând articole supuse la impozitele de 10 la sută și 15 la sută, pentru cele raportate sau cumpărate dela locul de producere din țară, după data de­­ 10 Februarie a. c. nu vor mai plăti aceste impozite asupra sumelor întrucât a­­ceste impozite se vor plăti la vamă sau la locul de producere. Pentru acele mărfuri însă care se găsesc în depozitele comercianților la data de 10 Februarie a. c. comercianții vor continua până la epuizarea lor să plătească aceste impozite ca și până acum cu prilejul vânzării. Ca atare la viitoarele inspecțiuni se vor stabili mărfurile ce se aflau în de­pozit la data de 10 Februarie, în care scop agenții fiscului se vor călăuzi de facturi și contul mărfurilor vitrate și eșite. Și cum inventarele, majoritatea comercianților le-au încheiat la 31 De­cembrie 1925, ele vor constitui un ele­mente de seamă in stabilirea unei si­tuații exacte a acelor mărfuri. IMPOZITUL PE CONSUMATIUNI RAMANE ACELAȘ Se va cunoaște că în privința impo­zitelor pe consumațiuni de 10 la sută, 6 la sută și 3 la sută, pe care le plă­­tesc localurile de consumație asupra vânzărilor făcute în local nu s’a adus nici o modificare, așa că exploatatorii acestor localuri vor continua a plăti ca și până acum impozitele clasei în care sunt clasificate. Partidele opoziției unite au convocat pe cetă­­­țenii Capitalei la o mare întrunire pentru ziua de ^Duminică 14 Februarie a. c., orele 2 d. a. în sala Dacia. r Vor lua cuvântul fruntașii partidelor din opozi­ția unită : Iuliu Maniu, Al. Vaida Voevod, Ion Miha­l­ache, Gr. N. Filipescu, V. Madgearu, dr. Gheorghi­­an, lt. l­obrescu, D. R. Ioanițescu, Gr. Trancu-Iași,­­Anibal Teodorescu, Pom­piliu Ionițescu, pentru a denunța fraudele, ilegalitățile și ingerințele sama­volnice pe care le­­ săvârșește guvernul cu ocaziu­­nea actualelor alegeri comunale. Această întrunire est­e întâia din seria de întru­niri ce organizează opoziția unită în campania sa pentru răsturnarea guvernului. JgJD>tfli HO^tANESC" Cetățeni ai Capitalei. Votați cu toții pe candidații bloculu opoziției: CULOAREA DE GALBEN Dr. Gh. Gheorghian Anibal Teodorescu Aurel Bolintineanu Marin Sein­escu Ion Banciu Gligore N. Filipescu Filip Chelner Gh. Firănescu Chiriță Vasilescu Vasile Haneș­­ : Petre Atanasiu Sabba Ștefănescu SUPLEANȚI Victor Popp Vasile Crișan Virgil Serdaru Gogu Dumitrescu CULOAREA DE VERDE Dr. N. Lupu Inginer Condeesoti I. Bateescu Capesineanu Const. (Titel) Petr­escu Ionel Dumitrescu Frățilă Toma Aron Enescu D. Gănescu C. Stoenescu SUPLEANȚI Pârvu Florea V. Pantazopol S Bălteanu Tudor Antonescu CULOAREA DE ALBAS­TRU Dem. Dobrescu CoL S. Bădulescu Dr. L. Ghelerter­­ Cesar Simionescu Andrei Ionescu Emanoil Poenaru Ion Blanaru Dr. Petre Topa Gh. Cristescu C. Francovici Petre Lungu Ion Tiri SUPLEANȚI Gh. Ruse Sterle Gheorghiu Ion Niculescu Gh. Niculescu î­n CULOAREA DIC NEGRU Virgil Madgearu ia M. Poenaru-Bordea D. Grozdea Dr. X. Scurtopol Dr. Steinhardt Pompiliu Ionițescu T. Lapatino Victor Tătărășanu I *■ Ilie Hudulescu C. Popovici Stelian Nițulescu * Apostol Dorojan SUPLEANȚI Sterie Gherghievici Jj D. Diaconescu ®­ j Dr. Tom­a Mihalcea Iacob Binder Ce liste au fost alese Guvernul teroarei se laudă cu aleșii altora Pentru a-și acoperi în­frângerea în alegerile co­munale, și pentru a arăta o un oare­care succes mă­car în comunele rurale, guvernul se refugiază la apucături detestabile. Una din aceste apucătu­ri este, că guvernul pre« «viia listele unice, fără contra­can­di­dări, din u­­nele comune rurale, drept liste ale partidului libe­ral. Or, aceste liste unice, în special Transilvania și Banat, nu sunt nici de­cum liste liberale» Sute de co­mune, plase întregi com­pacte din aceste provin­cii sunt, în populația lor rurală, devotate exclusiv Partidului Național. Ast­fel listele consiliilor comu­nale sunt compuse din membri ai Partidului Na­tional, fiind fizicește im­posibil ca, fie partidul li­beral, fie administrația să prezinte liste cu alt carac­ter. Ele au fost alcătuite in cea mai mare parte cu aprobarea, tăcută sau fă­țișe, a administrației loca­le, care s-a găsit în impo­sibilitate de a se împotri­vi unor liste cari cuprin­deau pe fruntașii comu­nelor. Departe de a arăta forța guvernului, aceste liste dovedesc inexistența partidului liberal în acele regiuni. O altă apucătură a gu­vernului liberal pentru a produce o impresie falsă în opinia publică, este că prezintă drept liste libe­rale și drept succes al par­tidului liberal, toate liste­le unice, din comunele compacte ungurești, ger­mane, săsești și secuești. Despre toate acestea conducerea Partidului Na­țional s-a îngrijit din vre­me să aibă dovezile cu­venite. Dacă adăugăm nenu­măratele liste opoziționa­le respinse, vom constata cu ușurință că listele uni­ce prezentate de guvern cu succes liberal, sunt ce­le mai grăitoare dovezi ale slăbiciunii lui. CONTRA DICTATUREI Presa franceză despre lupta Opoziției­ Unite din România „Le Quotidien" din 1 Februarie pu­blică următoarele : După mai multe luni de discuții, cele două principale partide ale opo­ziției democartice — partidul țără­­nesc zis „țărănist" și partidul națio­­nal român — au ajuns la un acord in vederea apropiatelor alegeri și la o colaborare eventuală la putere. A­­ceste două partide au 150 de deputați si senatori ți se speră să ajungă la un acord cu socialiștii și cu mino­ritățile naționale. Șefii partidului țărănesc, cu ten­dințe foarte radicale, sunt d-nii Lupu și Mihalache; cei ai partidului na­țional (democratic) care recrutează majoritatea aderenților săi în Tran­silvania, sunt profesorul Iorga și d. Maniu. Profesorul Iorga a propus fuziunea ambelor partide, pe care țărăniștii n'au acceptat-o. Dar ambele partide s'au pus de acord pentru a forma, dacă se întâmplă cazul, un guvern de coaliție cu scopul de­ a asigura tărei „un regim democratic și li­ber". Se știe că guvernul a fixat la 19 Februarie data alegerilor comunale, care vor avea loc pentru prima oară după războiu. Toată opoziția,­­ cuprinzând și partidul poporului al generalului A­­verescu — protestează contra acestei date aleasă desigur pentru a permite guvernului de a-și asigura o majo­ritate sigură din Senat, ai cărui mem­bri sunt în parte aleși de consiliile municipale. Dar mai ales opoziția insistă asu­pra faptului că mai multe alegeri par­țiale au și fost defavorabile guver­nului liberal și că prin urmare gu­vernul Brătianu ar trebui să demi­sioneze chiar de acum.­­ Opoziția este convinsă că dacă li­beralii sunt în opoziție în momentul alegerilor, ei vor fi bătuți în mod inevitabil. Genralul Averescu a propus noueie coaliții democratice să închee un cartel electoral cu partidul­­ său, dar avansurile sale de până acum n'au fost bine primite. Se pare că parti­dul său a pierdut mult din vechea­ sa popularitate. Regele a primit zilele acestea pe d-nii Maniu, Lupu și Mihalache. Se crede că parlamentul va fi di­zolvat la 3 Aprilie și că alegerile vor men­tec la finele Iurtei Mal, LISTELE POARTA SEMNUL UN PUNCT Cum și unde se eliberează certificatele de alegător Primăria Capitalei a dat urmă­toarele instrucțiuni asupra modu­lui cum vor fi distribuite certi­ficatele alegătorilor cu drept de vot pentru alegerile comunale or­dinare, ce vor avea loc in ziua de 19 Februarie 1926, pe baza Inal­tului Decret Regal No. 309 din 23 Ianuarie 1926, publicat în „Mor­­torul Oficial“ No. 20 din 25 Ia­nuarie 1926 și în conformitate cu dispozițiunile Art. 167, 168, 169 și 188 din legea pentru unificarea administrativă și cu legea spe­cială pent­ru organizarea admi­nistrației comunale a orașului București, promulgată în ziua de 6 Februarie 1926. Certificatele se vor distribui In zi­lele de 13, 14 și 15 curent de la * dim. — 12 și dela 3—7 seara. 1. La sediul percep. I. com­. din ca­lea Rahovei No. 5 sub conducerea d­­lui perceptor șef V. Andreescu cert»­ficatilele de alegător ale cetățenilor domiciliați In faza: Circ. 1, 3, 11 și 27. 2. La școala de fete No. 14 „G. Hill“ din str. loan Creangă sub conduce­rea d-lui inspector C. Clinceanu: Circ. 4, 30 și 1 perii. 3. La sediul percep. 2-a com­. din str. Berzei la Atelierele comunale sub conducerea d-lui percep, șef N. Const­antinescu: Circ 2, 5, 6 și 7. 4. La școala de fete No. 17 „Alexe Marin'” din str. Polizu, sub condu­cerea d lui inspect. Anastasiu Ștef.­ Circ. 8, 10 și 15. 5. La sediul percepției 3-a com. In str. Caragiale sub conducerea d-ltd percep, șef. Ales. Sculescu: Circ. 12, 13 și 14.­­ 6. La școala de băeți No. 19 „Axon Florian“ din str. Romană, sub condu­cerea d-lui inspector financiar Alex. Clearck: Circ. 16, 18 și 19. 7. La sediul percepției IV- a din calea Moșilor 137 sub conducerea d­­lui perceptor șef. Em. Panaitescu, Circ. 21, 22, 24 și 26. 8. La școala de băeți No. 20 „1. Ma­iorescu“ din str. I. Maiorescu, sub conducerea d-lui inspector I­ Geor­­gescu:­­ Circ. 17, 2S și X periferie. 0. La sediul percepției V a com­. din str. Căuzași No. 7, sub conduce­rea d-lui perceptor șir. N. Foișo­­reanu: Circ. 23, 29 și 6 periferie, 10. La școala primară de fete No. 10 din str. Trinității sub conducerea d-lui inspector financiar Th. Bu­­ll­escu. Circ. 25, 28 și 5 periferie. Îl. La sediul percepției VII-a co­munali din calea G­riviței 217 colț cu B-dul Basarab, sub conducerea d-lui perceptor șef N. Gârliță, Circ. 9, 2 periferie și 3 periferie Cetățenilor li se vor libera cărțile de alegător fără să fie nevoie a pre­­zenta vre­o recipisă de plata dărilor ci numai acte de identitate. Președinți secțiilor de votare In ziua de 9 Februarie, d. P. Hagiopol, primul președinte al Curții de Apel București, a tras la sort pe magistrații cari vor prezida secțiile de votare în Ca­pitală. Iată rezultatul: LA SECTORUL I (Galben) 1. Ștefan Buicliu, președ. de tri­bunal; 2. N. Venculescu, jud. șe­dință ; 8. D. Ionescu-Zanea jud. ședință; 4.­­ Răznovanu jud. șe­dință ; 5. V. Sălceanu, jud. ședin­ță ; 6. Sava Radovan jud. tribu­nal; 7. Alex. Vasilescu, jud. tri­bunal ; 8. C. Zătreanu, jud. tri­bunal ; 9. Ștefan Stoenescu, jude­cător tribunal; 10. Theodor Boe­­ru, jud. tribunal; 11. Anton Brăi­­loiu jud. tribunal; 12. Ghinea Constantinescu, jud. trib. LA SECTORUL II (Negru) 1. Alexandru Liciu preș. trib.; 2. Alex. Juan jud. ocol. I­ur. Buc.; 3. D-tru S. D-trescu jud. ocol. 4 Buc.; 4. Eugen Donici jud. trib.; 5. Coman Negoescu președ. trib.; 6. M. I. Grădișteanu jud. trib.; 7. H. Zamfirescu nupleant trib. LA SECTORUL III (Albastru) 1. V. Bordeianu, președ. trib.; 2. Marcel Ghirgiu, jud. ocol. 4 Bu­curești ; 3. Gheorghe G. Petrescu, al. jud. ocol. HI; 4. Alexandru Minculescu, jud. trib.; 5. Ion Stă­­nescu, jud. trib.; 6. Florian Foi­­șoreanu, jud. trib.; 1. Il. Simione­­scu, aj. jud. ocol. 6; 8. Vasile Ne­­storescu, jud. ocol. 1. ;;!« LA SECTORUL IV (Verde) 1. Liliu Rădulescu, președ. trib.; 2. George Robescu, jud. ocol. 5; 3. Dimitrie Bălăcescu, aj. jud. ocol. 5; 5. A. Popescu, jud. tribunal. 4; 4. Titus D. Hâncu, aj. jud. oc. ierberea din sânul organizațiilor maghiare LA CLUJ La adunarea secției Cluj a partidu­lui maghiar au participat d-nii Ca­rol Reményi­, dr. Aurel Várady, dr. Emeric Gabányi, etc. Primul a­­ luat cuvântul latifundiarul Emeric Ga­bányi, spunând, că partidul maghiar nu poate adera la partidul național. Acest partid — a spus d. Gabányi — face cauză comună cu partidul țără­nist care abia se deosebește de comu­niști (???) și vrea să desbrace pe mo­șierii unguri chiar și de cămașă. Au luat apoi cuvântul d-nii Iosif Nagy și Hatay, declarând, că opinia publică maghiară nu poate merge a­­lături de un partid oligarhic, care a tras pe sfoară partidul maghiar. Liberalii au refuzat iscălirea pac­tului cu ungurii, deci maghiarimea din Ardeal trebue să refuze orice co­laborare cu ei. LA TG.-MUREȘ S-A STRIGAT „JOS TRĂDĂTORUL CAUZEI MA­GHIARE" TG.-MUREȘ. — Eri a avut loc la Târgu-Mureș o agitată întrunire po­litică a partidului maghiar. Dr. Gheorghe Bernády — fostul partizan al contelui Ștefan Tisza — a încercat să dea îndrumări liberale maghiarimei din județ. In cursul întrunirii d. Bernády (că­ruia liberalii i-au promis că 11 vor primi primar al orașului Târgu-Mu­­reș), văzând că majoritatea celor pre­zenți este de partea opoziției­ unite, a voit să evacueze sala de adversarii săi politici. D. dr Andrei Antalffy, distinsul in­telectual maghiar însă i­a strigat cu dispreț: , Sunt sngur și am dreptul să știu ce hotăriți cu privire la soarta noa­stră S-a iscat un vacarm îngrozitor și din toate colțurile sălii se auzeau stri­găte: „Jos cu trădătorul cauzei ma. S­hi are­*• r î " Adunarea neputându-se continua a luat sfârșit.­­vi Victoria partidului național este asigurată în județ. Abonați-vă La „Neamul Româ­nesc Literar“ Răspândiți: „NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR“ cea mai veche și cea mai ieftină revistă pe care d-l Profesor ff. I­O­H­CI A o tipărește pentru folosința muncitorilor de la sate și orașe. Plugarii găsesc sfaturi pentru economia casnică și gospodărească pentru sănătate și îndrumare sufletească Cărturarii, muncitorii și fruntașii satelor și orașelor găsesc vești noui și îndrumări, atât pentru ridicarea stării morale și materiale individuale, cât și pentru cârmuirea comunei PREȚUL REDUS AL ABONAMENTULUI. —100 LEI ANUAL, înlesnește pe fiecare sătean și meșteșugar să o aibă în casă, ca pe cel mai bun povățuitor. Adresați cererile în Strada Brezoianu, No. 6. ii 06 [lin­i titanice va fi cea mai puternică din lume Intr'un discurs pe care d. Brid­­g­eman primul lord al amiralită­­ții l-a pronunțat la Constitutio­nal Club din Londra a declarat: — Hotărârile conferinței de la Washington relative la dimensiu­nile vaselor de războiu au fost exact urmate de toate puterile na­vale, dar cu toate acestea situația altor țări nu poate fi­ comparată cu a noastră. Marea Britanie pu­tere insulară, având de protejat un comerț colonial considerabil are nevoie de crucișătoare mai mult decât celelalte. Noi avem dreptul să cerem cru­cișătoare moderne, de­oarece noi suntem în întârziere față de anu­me puteri străine. Nu suntem noi cei care întin­dem cursa înarmărilor. Programul pe care noi l-am ob­ținut de la guvern privește un foar­te mare număr de ani, o repet, și grație lui, noi vom avea într'o zi cea mai modernă și cea mai pu­ternică flotă de crucișătoare din lume. Dacă proeptul dezarmării totale se realizează, evident situația noa­stră va fi cu totul alta, dar atâta timp cât anumite națiuni mențin flote eficace, noi trebue să facem la fel, pentru a putea fi în măsu­ră să rezistăm ori­cărei puteri care ar putea ei ne aduce. Se găsesc ia toate Magazinele speciale Depozit general: „Albina" Fabric­a de Argintărie Berndorf S. A. București, str. C. A. Rosetti, No. 3 Noui tulburări în China DEVASTAREA UNUI SPITAL AMERICAN Berlin, 12 (Rador).­­ In provin­cia Kwanting din China, spitalul american a fost asaltat de o mul­­țime de bolșevici și studenți. Bol­navii au fost scoși afară și stea­gul american rupt în bucăți. Construirea celui mai mare vapor din lume Londra, 12 (Rador). — Firma Harland și Wolff, au început ne­gocieri cu Societatea de naviga­ție „White Star“ pentru clădirea celui mai mare vapor din lume. Acest vapor va deplasa aproape 60.000 tone și va întrece în dimen­siuni pe „Majestic“ actualmente cel mai mare vapor al acestei linii. Disensiuni în guver­nul iugoslav? D. RĂDIC­­I ȘI EXPLICA ATITU­DINEA Belgrad, 13 (Rador). — In ședința de noapte a parlamentului, ministrul instrucțiunei publice, d. Stepan Ră­dici a luat cuvântul pentru a da lă­muriri asupra cuvintelor și motive­lor discursurilor sale politice pronun­țate în cursul ultimei călătorii in Bosnia și Dalmația. Oratorul a de­clarat că în propaganda sa a scos în evidență importnța rezultatelor înțe­­legerei naționale și efectele satisfă­cătoare din toate punctele de vedere ale colaborării sârbo-croate pentru populația țărănească. Apoi a stăruit asupra faptului că regatul iugoslav ideia republicană ar trebui conside­rată ca un non­sens politic. Rădici a adăugat că în discursurile pronun­țate în Bosnia a îndemnat grupările religioase musulmane să se alăture politicește sârbilor și croaților, a a­­mintit cu elogii serviciile aduse na­­țiunei de iscusința politică și auto­ri­atea președintelui Pustei. Cât privește călătoria și discursul pronunțat la Dubrovnik, Rădici a de­clarat : „Am crezut de datoria mea să merg la Dubrovnik pentru a îm­piedeca intențiunile nunțiului apos­tolic, monseniorul Pellegrineti, care fără autorizația Vaticanului s'a dus la Dubrovnik și depășind funcțiunile unei stricte competențe, a voit să planteze acolo arborele clericalismu­lui". Deși în declarațiunile sale Rădici a dezmințit că în discursurile rostite s'ar fi exprimat contra unor membri ai guvernului, ziarele persistă în a afirma că chiar după acest discurs, Ceti­i „Neamul Românesc Literar“ V-i", ■ IMBRACATI­VA la vechea și cunoscuta casă NICOLAE BUNEA Calea Victoriei, No. BUCUREȘTI TELEFON 72­35 B ne­asortat cu haine de oraș lu­^­erate ca de comandă. Haine de sport. Pai da­* siuri. Deb­iuri. Raglane. Pal­oane­­i Mamei, te cauciuc fine. Impermeabile cu 2 fete calități superioara, a­­couri și haine de piele pentru Domni și Doamne. Șube cu blană pentru șoferi. Pălării de fetru și șepci , c­­u­ăminte, sacouri de piele și mantale, șepci de voiagiu, caschete, lingerie fină, etc. PĂUN BALL­EA TR. MIHAILESCU , F. DRAGONESCU CROITORIE Pentru Domni și Doamne Asortiment în permane­nță cu stofe englezești. Prețuri convenabile. Strada Halelor No. 7. E­taj I (vis-a-vis de Tribu-P. ANTONESCU Croitorie bărbătească­­ de primul rang Asortat întotdeauna cu ultimele­ noutăți în stofe exclusiv­e englezești Prețuri cari desfid orice­­ concurență !Trada Romană No. 232! (Casă proprie) Tramvaiul No. „ cu cai ! 16 și 17 electric I MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de Naturalizări Conform art. 23 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea na­ționalității române, se publică ur­­­mătoarea cerere de naturalizare," spre știința acelora cari ar voi să facă vreo Întâmpinare, potrivit dis­­pozițiunilor art 23 din zisa lege. Domnule Președinte, Subsemnatul D. I. Furnarachi do­miciliat în București str. Elena Cuza No. 3, cu onoare vă rog să binevoiți ca în conformitate cu legea de na­turalizări să fiu încetățenit. Motivul încetățenirei mele este că sunt de atâția ani în țară sunt că­sătorit, aici în țară cu o româncă — am copii născuți aici în țară și, îmi câștig existența în țara românească. Cu stimă D. I. FURNARACHI Str. Elena Cuza No. 3, București. Negocierile dintre Cehoslovacia și Rusia Praga. 12 (Rador). — Repre­zentanta sovietică din Praga de­clară că în legătură cu negocie­rile pentru stabilirea de relații di­plomatice regulate intre Ceho­slovacia și Rusia sovietică că che­stiunea reprezentantelor consula­re reciproce nici nu a fost discu­tată până acum. Guvernul sovie­tic nu are nimic de obiectat la înființarea a cât de numeroase consulate cehoslovace in Rusia, și se va mulțumi ca el însuși să înființeze numai consulate abso­lut necesare în Cehoslovacia. O­­bligatiunea inimixtiunei reciproce în chestiunile interne este cuprin­să și in acordul de la 5 Iunie 1922 si va fi baza relațiunilor viitoare. I Croitoria de primul rang mmm olteanu Pasagiul Român No. 2 (lângă teatrul Național) — BUCUREȘTI — Depozit de stofe engleze. Exe­cuție , după ultimele jurnale. Pentru studenți și funcționari 10% reducere I Aplanarea grevei minie­­rilor din America Washington, 13. (Rador). Minis­trul munci. Davis a declarat că gre­va minerilor de antracit a fost a­­planată. Davis a adăugat că s-a în­cheiat un contract pe ani, salariile vor rămâne la acelaș nivel. Contrac­tul mai stipulează că negocierile se vor putea relua, eventual după do­rința exprimată de una din părți.

Next