Neamul Românesc, februarie 1926 (Anul 21, nr. 25-48)

1926-02-16 / nr. 37

2 BANCA „OITUZUL“ SOCIETATE ANONIMA - BACAU sucursale; Buhuși și Onești Capital lei 5.000.000 deplin vărsați Face orice operațiuni financiare și de ban­­că. Cumpărări și vânzări de efecte publice și­ acțiuni. Compturi curente, emisiuni de cecuri și scrisori de credit pentru țară și străinătate. Primește depozite spre fructificare. Elibe­rează livrete de economie. Cont curent cu Banca Națională a Româ­niei, Banca Crissoveloni, Banca de Scont a Ro­mâniei, etc. Cetățeni ai Capitalei, Votați cu toții pe candidații blocului opoziției: CULOAREA DE GALBEN Dr. Gh. Gheorghian Anibal Teodorescu Aurel Bolintineanu Marin Seinescu Ion Banciu Grigore N. Filipescu Filip Chelner Gh. Firănescu Chiri­ță Vasilescu Vasile Baneș Petre Atanasiu Sabba Ștefănescu SUPLEANȚII Victor Popp Vasile Crișan Virgil Serdaru Gogu Dumitrescu CULOAREA DE VERDE Dr. N. Lupu Inginer Condeescu I. Mateescu Capețineanu Const. (Titel) Petrescu Ionel Dumitrescu Frățilă Tom­a Aron Enescu D. Gănescu C. Stoenescu SUPLEANȚI CULOAREA DE ALBAS­TRU Dem. Dobrescu Col. S. Bădulescu Dr. L. Ghelerter Cesar Simionescu Andrei Ionescu Emanoil Poenaru Ion Blănaru Dr. Petre Topa Gh. Cristescu C. Francovici Petre Lungu Ion TiriSUPLEANȚI Gh. Ruse Sterie Gheorghiu Ion Niculescu Gh. Niculescu CULOAREA DE NEGRU Virgil Madgearu M. Poenaru-Bordea D. Grozdea Dr. X. Scurtopol Dr. Steinhardt Pompiliu Ionițescu T. Lapatino Victor Tătărășanu Ilie Bădulescu C. Popovici Stelian Niculescu Apostol Dorojan SUPLEANȚI Sterie Gherghievici D. Diaconescu Dr. Tom­a Mihalcea Iacob Binder LISTELE POARTA SEMNUL UN PUNCT Psiriu Florea V. Pantazopol L Bălteanu Tudor Antonescu La noi, după atâtea întârzieri — am reclamat de mult introdu­cerea unor măsuri speciale — 1#* gea combaterii tuberculosei e re­dactată. 15a a fost discutată în co­misii anume întocmite cari i-au consacrat numeroase ședințe și a trecut și prin furcile caudine ale Consiliului sanitar superior care a adoptat-o aproape fără nici o modificare. Legea combaterii tuberculozei corespunde unei reale nevoi. Mi­nistrul sănătății publice care a știut să arate o largă înțelegere pentru necesitatea ei, a anunțat pretutindeni în conciliabule sani­tare că va fi supusă desbaterilor parlamentului. Nici o întârziere nu mai poate fi îngăduită. Parlamentul actual lichidează. El va tine să-și lege numele și ac­tivitatea de soluționare a uneia din cele mai mari probleme de igienă socială. Votarea legei combaterii tuberculosei se impune. Intr’un elan general trecând peste orice diferende cari îi despart pe atâtea alte teme, membrii parlamentului vor găsi punctul acesta de con­tact pentru a-și îndeplini o înda­torire de înalt civism. Dr. S. IRIMESCU Jaful Uzinelor Comunale Silul a nici iu­ană Refuzul primăriei de a lua măsuri. — Indigna­rea populației. — O procedare frauduloasă Citim în „Lupta“; Am arătat în numărul nostru, de eri că primăria a obligat percepția din str. Oituz să încaseze 12 milioa­ne lei de la locuitorii Capitalei pen­tru așa zisele reparatiuni la contoa­rele de apă. Cetățenii însă refuză să plătească presupusele reparatiuni, despre cari acum aud pentru prima oară. Zil­nic numita percepție comunală primește sute de zecl­ama­țiuni. In cartiere, o vie indignare domnește față de primărie, și mai ales față de d. Ing. Gobici, însărcinat cu su­pravegherea acestor chestiuni, care refuză a lua orice măsură, și totuși își permite să-și puie candidatura în alegerile comunale, tocmai în cartierele mai indignate contra afa­cere­ cu contoarele de apă. $ Am cerut in nenumărate rânduri o anchetă, dar primăria ocrotește pe cei cari au cauzat nemulțumirea întregii Capitale, prin proceduri mai mult de­cât suspecte. In adevăr, nu numai că uzinele comunale cer plata unor reparațiuni pe cari nimeni nu le-a văzut când s-au făcut, dar chiar modul cum se calculează costul pretinselor repara­țiuni este scandalos. Pentru un contor care funcționea­ză la locuința unei singure familii, se cere contribuabilului 1500—2000 lei cheltueli de instalare. Tot pen­tru un contor similar, dar care de­servește o casă locuită de patru fa­milii, se cere fiecăruia dintre cei patru contribuabili câte 1500 lei. Deci. In loc ca uzinele să împartă costul total al reparațiunei de 1500 lei la cei 4 locuitori deservit­ de contor, ele înmulțesc 1500 lei cu 4 locuitori, încasând adică de 4 ori costul unei singuri reparațiuni! U­­zinele încasează astfel 6000 lei In loc de 1500, iar fiecare contribuabil, în loc să plătească partea sa de circa 400 lei, plătește 45001 . Firește că astfel de procedări a făcut să crească nemulțumirea po­pulației. Scandalul cu apa a început să iz­bucnească în întrunirile publice, iar numărul reclamanților la primărie și la percepție crește zilnic. FAȚA DE ACEASTA SITUAȚIE, CEREM MINISTERULUI DE IN­TERNE SA INTERVINĂ DEOARE­CE APELURILE LA PRIMĂRIE RAMAN FARA NICI UN REZUL­TAT „NEAMUL ROMANESC“ Campania pentru alegerile comunale ■ ,1 Itmmmmm —i—■ - i uni — i wm—mmmmmmmmmmmmmmmmmr. - , --- -- --- ----­< ■ Marea întrunire a Opoziției Unite din sala „DACIA” Cuvântările d-lor Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Șt. Meitani, D. R. Ioanițescu, Dem. Dobrescu, V. Mad­gearu, Anibal Teodorescu, dr. Gheorghian, Pompiliu Ioanițescu etc. etc. Opoziția unită a ținut ori după amia­ză o mare întrunire publică în sala „Da­cia“. O mulțime imensă umplea sala de în­trunire și sălile de intrare. D. DEM. DOBRESCU, deschide întru­nirea și propune ca președinte pe d. rog. CONDEESCU. D. prof. ANIBAL TEODORESCU, ia cel dintâi cuvântul. In momentul când d. Teodorescu își tinea cuvântarea își fac apariția în sală d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Ciceo Pop și Madgea­ru care sunt primiți cu îndelungi și nes­fârșite aplauze . După intrarea fruntașilor opoziției u­­nite în sală d. ing. Condeescu, trece pre­ședința d-lui CICEO POP. D. ANIBAL TEODORESCU își con­­tinuă cuvântarea făcând un aspru rechi­zitor guvernului, arătând că nu există prefectură sau primărie cât de mică unde să nu se facă afaceri. Sunt ministere unde se trafică cu pa­șapoartele și cu emigrarea cetățenilor. Sunt ministere unde funcționarii cin­stiți își pun capăt vieței scârbiți de ceia ce se petrece în aceste instituții. (Voci: jos Vintilă Brătianu). D-sa spune că s’a ajuns să nu se mai ordonanțeze nici o sumă fără mituire. Furtunile se înlătură cu titani, nu cu clienți ai cabinetelor de instrucție. Gu­vernul deci să bage bine de seamă. D. MATEESCU-CAPETINEANU, spu­ne că e bine că d. Iuliu Maniu,a venit să vadă ce înseamnă mișcarea­ Capita­lei. D-sa face un aspru rechizitoriu actua­lei comisii interimare, care după ce trei ani de zile a lăsat Capitala în halul de murdărie ce cu toti o știm, au îndrăz­nit să vină azi să ne ceară iarăși votu­rile pentru a mai sta în fruntea Capita­lei încă 8 ani. Deci datoria noastră este ca în ziua de 19 Februarie să votăm pentru opozi­ția unită DISCURSUL D-LUI ȘT. MEITANI D. ȘTEFAN MEITANI spune: Au reînviat vremurile de urgie politică ale lui Ion Brătianu, tatăl. Dar azi la urgia politică se adaogă și urgia economică, pe care cu nimic, comisia interimară n'a căutat s'o îndulcească pentru cei mulți și obijduiți. Azi sunt aceleași mijloace de câr­muire ca atunci: conspirația, intriga și trădarea. (Aplauze). Primul ministru conspiră contra poporului și-l trădează. Sapă suve­ranitatea acestuia ca și a monarhu­lui, macină libertatea și a unuia și a celuilalt. Conspirație și trădare sunt aceste nelegiuite și pripite ale­geri comunale, precum și acea ne­omenoasă și nefirească alianță cu grofii maghiari. Conspirație contra intereselor bine înțelese a acestui popor este și acel înfricoșat proect de taxe de succesiuni, în care statul ră­pește cetățeanului, până la jumătate din averea lui. (îndelungi aplauze). Adresându-se Regelui, spune: Ma­iestate, ia seama ca conspiratorii să nu meargă prea departe; ia seama bine, alături de M. Ta­stă, umbră nevăzută, vizirul beznei, care-și țese pânza. Fie-ți milă de acest popor, ca­re n'are altă vină decât de a fi prea blând și iertător, și răbdător. Dar nu cumva el să iasă din răbdare, căci atunci nu va fi bine. Trimite, Majestate, cât mai iute și cât mai e vreme, pe sfetnicii tăi răi și cu gânduri ascunse să-și ia pedeapsa ce li se cuvine pentru fără­de­legile lor. (Aplauze prelungite și îndelung repetate). Cuvântarea d-lui Al. Vaida-Voevod D. VAIDA VOEVOD e primit la tribună cu nesfârșite aplauze și stri­găte de: trăiască spaima șobolani­lor l Trăiască Ardealul! — înainte de a pleca în Ardeal pen­tru a sta în ajutorul poporului de acolo e de datoria noastră să venim aci, in sala DACIA, unde este o săr­bătoare sufletească, — începe d. Vai­da-Voevod. Am citit în „Viitorul" că partidele de opoziție sunt partide de dezordi­ne. Tot In „Viitorul" am citit că toată lumea trebue să voteze numai pentru liberali, partid de ordine. De aceea am venit să văd și eu cum de e așa de tare acest partid (voci, s'au bătut cu scaunele azi diminea­ță, chiar aci). Ce credeți că am gă­sit eu la partidul așa zis de ordine ? Am găsit câțiva cetățeni, oameni ai poliției și agenți ai siguranței. Du­pă ce am văzut că nu am ce învăța la partidul așa zis de ordine, am ve­nit acum în sala DACIA, unde văd că sunt adunați cetățeni dornici să întroneze ordinea și disciplina. Fraților, oare la venirea liberalilor la putere a fost anarhia mai mare ca astăzi ? Și faptul că toate partide­le s'au unit contra liberalilor e do­vada cea mai bună că dezordinea, jaful și anarhia au fost azi mai mari decât ori­când. De aceea, azi, la voi este nădejdea. Voi trebui să vă dați voturile numai opoziției unite pentru ca să dovediți că vroiți să înceteze odată starea de jaf de azi, mai ales că rezultatul Ca­pitalei este o pildă pentru restul țării Dovediți deci prin voturile voastre că inima țării este conștientă. D. Dr. GHEORGHIAN arată abuzul ce s’a făcut de d. Berceanu cu înscrieri­le în listele electorale. D-sa dovedește afirmația d-sale cu chiar ziarul liberal „Răspunderea" care arată inexistența multora din cei care figurează în listele electorale întocmite de actualii edili ai Capitalei. Intorcându-se d. dr. Costinescu de la Paris și văzând matrapazlâcurile făcute de cei din fruntea comisiunei interima­re lăsați să întocmească listele electo­rale, a dat ordin ca listele să se întoc­mească de secretarul general al comu­nei cum cere legea. D. dr. Gheorghian face apoi o amă­nunțită analiză a activităței negative e­­xercitată de actuala comisie interi­mară. Cu cifre din bugetul comunei d-sa a­­rată câte cheltueli inutile face actuala comisie interimară cu automobilele, că­ruțele și oamenii pentru întreținerea străzilor care, vedeți în ce hal se gă­sesc­ cu cameriștii și multe alte chel­tueli inutile. D-sa spune că d-nii dr. Costinescu și Berceanu au luat pentru 21 milioane lei de la soc. Leonida din care fac parte numai liberali, cauciucuri, lanțuri, ule­iuri, etc. fi. „ D. dr. Gheorghian arată apoi după darea de seamă­­ a d-lui Berceanu cum actuala comisie interimară n’a pavat de­cât vreo 200 de metri de pavagii. — Toate vehiculele de care se serve­ște azi Capitala pentru curățitul străzi­lor și căratul gunoaelor sunt cumpărate în condițiuni foarte avantagioase de mine — spune d-sa — în timp ce libe­ralii n’au cumpărat nimic cu toate că au un buget de 4 ori mai mare. Oratorul arată mizerabila stare sani­tară, lipsa de pâine și de locuințe — deși d. dr. Costinescu are societăți de construcții — nu s’a făcut nici o clădire pentru populația sărmană și a gonit so­cietățile belgiene venite să construiască la noi în conditioni foarte avantagioase. Continuând d. dr. Gheorghian anali­zează afacerile făcute cu comercializă­rile comunale. Vorbind de programul partidului ce va veni la guvern, spune că este un program de cinste, îmbunătățirea stărei periferiilor orașului, construirea cana­lului care să unească Dunărea cu Ar­geșul. (Voci: Să se ostenească pâinea!) Pentru a osteni pâinea , a trebui ca pri­măria să facă depozite de grâu. Vom mai revizui statutul funcționarilor ca ei să se bucure de o soartă mai bună. La strigătul de durere al țarei trebue să ne adresăm M. S. Regelui și cetățe­nilor cari să dea voturile opoziției ca să scăpăm de actualul guvern. D. Q. CRISTESCU, primit cu aplau­ze, aprinde o lumânare și spune: con­form unei datine străbune atunci când moare un om, creștinul îi aprinde o lu­mânare. Să aprindem și noi o lumânare guvernului care moare prin constituirea frontului unic al­­ opoziției. (D. D. R. IoN NIȚESCU: e prea bun creștin pentru un asemenea tâlhar. Se produce o manifestație furtunoasă, ce­tățenii cerând plecarea guvernului). Mai departe, d. Cristescu arată că gu­vernul de azi răpește ori­ce libertate. Generațiile trecute și-au dat viața pen­tru libertate. Credem că este datoria noastră să punem și noi umărul pentru răsturnarea regimului. Cetățenii au stri­gat aci că trebue pâine. Populația este sortită pietrei din lipsă de hrană. Nu putem da carte copiilor noștri căci taxele sunt extraordinare. Noi știm că o națiune supraviețuite prin cultură. Cerem opoziției care va guverna mâine să scoată pe liberali din citadele lor, căci altfel se vor întoarce la guvern peste un an. Cerem asigura­rea și lărgirea drepturilor cetățenești — dându-se și femeilor dreptul de vot. Ce­rem amnistia generală, căci încă de la 1907 sunt învățători și perceptori în­chiși pentru că au cerut pământ. Cerem pace cu toate statele vecine căci numai așa țara va progresa. Mai vrem opt ore de muncă și asigurarea bătrânețelor prin garantarea invalidită­­ții cauzate de accidente și libertatea de organizare. Și acum pentru ziua de vot duceti­­vă și puneți ștampila pe lista opoziției unite. Să nu ștergeți pe nici unul căci o listă cu ștersături se anulează și e pă­cat să se piardă un vot în vremurile as­tea, când țara trebue să scape de urgia guvernărei liberale. D. POMPILIU IONIȚESCU: Astăzi soarta guvernului este pecetluită. Ați văzut sfidarea pe care guvernul o arun­că poporului convocând alegeri comu­nale acum când trebue să plece. De aceia acuma căutați să ridicați cinstea Capitalei. Mai ales voi munci­torii care ați suferit atât din partea li­beralilor să arătați prin votul vostru că liberalii trebuesc sfărâmați, dați deci cu toții voturile pentru opoziția unită. Primăria Capitalei trebue să fie un centru de gospodărie, însă ea s’a trans­format într’o societate de afaceri. S’au făcut la primărie afaceri revoltă­toare cu impozitele exorbitante și do­bânzile lor — căci guvernul liberal nu putea să nu fie și guvernul car­eței. Actuala comisie interimară nu face de­cât spoială în centru, lăsând să dăinu­iască negura și mizeria la periferie, căci în timp ce s’au dat 25 de milioane pentru bulevardul Brătianu, nu s’a dat nimic pentru periferie. De aceia țara cere azi un nou regim de guvernare. Vorbește de asuprirea funcționarilor care nu vor uita statutul polițist și vor vota cu opoziția. La voturi deci cetățeni ca să scăpăm de actualul regim I D. TRANCU IAȘI. Actualele alegeri de la comună nu mai sunt alegeri pen­tru gospodărie, — așa au vorbit libe­ralii, — ci alegeri politice. De aceia toa­te partidele de opoziție s’au întrunit să lupte penau gonirea acestor dușmani ai neamului și să scape statul de primej­dia în care se află guvernarea mai de­parte a partidului liberal. Termină cerând cetățenilor să voteze cu opoziția unită, căci așa vor aplica o lovitură de măciucă actualului regim, că rula după cum i-a aprins Christescu lu­mânarea, după cum Pompiliu Ionițescu i-a pus piatră grea pe mormânt trebue să-i mai batem și un țăruș ca să nu mai iasă stafia, liberală din mormânt. D. DEM. DOBRESCU : Țara întrea­gă este deoparte, iar de alta cei trei frați Brăd­eni. Trebue să spunem M. S. Regelui care este voința tărei Cine este cu liberalii este contra po­porului. Cel din urmă reprezentant al fanario­tismului d. Ion Brătianu ne face pe noi bolșevici Liberalii vor să trimeată Văcăreștii să gospodărească Bucureștii, căci știți că în actuala comisie interimară și pe lista liberală de acum se află și Temis­­tocle Alexan­drescu condamnat pentru speculă și pentru furt. De aceia noi să spunem M. S. Că po­porul este cu noi și întru cât noi iubim pe Rege și ne închinăm la lege să go­nească pe liberali de la putere. Oratori­, îndeamnă pe cetățeni să-și apere ioturile și să pedepsească pe cei care vor căuta să le fure. D. P. SUCIU, arată, cât de mari sunt ticăloșiile liberalilor, ca Întreaga o­­poziție să se unească pentru a goni regimul actual de la putere, regim care prin forță înăbușe dreptul. — Noi luptăm nu pentru un pro­gram ci pentru adânca concepție a intronărei dreptului și legalității. De la 25 August încoace, ceea ce fa­ce guvernul liberal , o obrăznicie și o uzurpare. Liberalii prin dictatura lor lașă de azi pregătesc dictatura singeroasă de mâine. Noi facem operă distructivă, căci distrugerea liberalilor este cea mai mare operă constructivă se s-a făcut vreodată în țara noastră. Discursul d-lui D. R. Ioanițescu D. D. R. IOANIȚESCU primit cu îndelungi aplauze, spune: Acum când mă văd în fața mulțimei, gân­dul mi se îndreaptă la cei 700 de mii de țărani din județ cari cu mari greutăți au început lupta contra re­gimului, pornind cu miile să depună listele candidaților opoziției unite. Nu este vorba de alegerile comu­nale, ci este vorba de un om care se închide în casă și dă ordine, un par­tid de voți care se supune,­­ și par­tidele din opoziția unită care vor pentru țară mai mult aer, mai mul­tă lumină. Toate partidele au venit aci ca să lupte pentru desrobirea țării. Și am văzut pe D-rul Lupi­, reprezentantul clasei muncitorești, dând mâna cu Iuliu Maniu, reprezentantul legalită­­ței și armoniei sociale. Nici partidul național, nici cel ță­rănist sau socialist nu s'a apropiat de liberali. Iată deci marea lor cinste. Azi este vorba de libertatea țarei. Uitați-voi aci. Veți găsi pe marii pioni ai naționalismului. Azi lupta s'a pus pe tărâm politic. De aceea ne unim să ne dăm mâ­na, să alungăm dușmanul și apoi vom face programul de gospodărie pe care avem să-l desfășurăm. Sunt în București 270.000 oameni populație flotantă și 700.000 popula­ție stabilă. In cei 700.000 majoritatea e formată din proprietari de toate clasele. De aceea, cei ce vin cu un program de gospodărie trebue să vină cu un program care să aibă grijă de marea masă a populației de la periferie. Eu am atras atenția, în Cameră, d-rului Costinescu, să vadă mizeria in care se sbat periferiile, și deci să se ocupe și de ele nu numai de cen­tru. Am cerut egalitate între periferii și centru, nu primării de centru și de periferie. Și lupta dusă de Madgearu, nu e program de gospodărie? D-ml Gheorghian, cu un budget de 60 de milioane a făcut pentru Capi­tală cât n'a făcut actuala comisie interimară cu un budget de un mi­liard. Și asta nu înseamnă program de gospodărie? Și oare activitatea d-rului Lupu nu constitue un program de guvernă­mânt? Și activitatea națională a d-lui Iuliu Maniu oare nu este un program de guvernământ ? Azi, când țara geme, eu sunt sigur că de aci de la centru va porni cu­vântul de ordine pentru gonirea li­beralilor de la putere. Partidul comercializărilor și al za­rafilor dornici de arginți sub orice formă nu poate revendica ideia de legislație socială. D. VIRGIL MADGEARU: Liberalii se întreabă că, dacă ei sunt așa de răi și de huliți, de ce s'au unit toate partidele ca să-i gonească de la pu­tere? Voiu explici­ eu aci această chestiune. Liberalii când au venit la putere au spus că vor extini traiul și vor îmbunătăți valuta. Ce-au fă­cut în schimb? Nimic, cu toate că au avut totul la Îndemână și cu toate că nimeni nu le-a opus nici o piedică La toate discuțiile din Parlament noi am arătat că programul lor e un program de faliment. Ei n'au urmărit decât un singur plan: Întărirea forței lor economice pe spinarea țării, ca astfel să guver­neze din fruntea trusturilor bizuin­­du-se pe armată și pe jandarmi. Este acum nevoi să se facă politi­ca producătorilor nu a speculanților Dacă lucrurile ar fi mers pe cale constituțională nu ar fi fost nevoe de blocul opoziției. Nu s'a tras con­cluzia din alegerile agricole. Ne-am unit pentru că am consta­tat că în această țară nu mai sunt decât două alternative: ori revoluția, ori ordinea (o voce socialistă, ordi­nea). De aceea, noi făcând deosebire între aceste două puncte, ne-am dat mâna ca să întronăm ordinea. Azi este o datorie din partea d-vs. să înlăturați revoluția și să întronați ordinea, dând voturile opoziției unite D-voastră aveți să alegeți între specialiștii lor și ai noștri; nu soco­tiți că prin aplauzele d-vs., ne mă­guliți, datoria d-v.­este să luptați cu energie și deci să vă faceți datoria la vreme. D. IULIU MANIU e primit la tribună cu nesfârșite ovații. — Suntem în zile de luptă, — spune d-sa — și n'aș voi să vă ră­pesc mult timp din lupta ce tre­bue s-o duceți­ Dacă iau cuvântul, o fac pentru ca să-mi arăt mulțumirea sufle­tească de a se fi înfăptuit frontul unic al opoziției.Când noi, ardelenii, am pășit peste Carpați, primul nostru gând a fost să ne unim toate forțele care să fie de folos țarei. Și nici o clipă n’am pierdut pentru ajun­gerea acestui țel Ari suntem deplin mulțumiți, mai ales că s'au lăsat la o parte toate neînțelegerile și ne-am unit să salvăm țara. Azi se bat cap în cap două con­cepții: cea învechită și a demo­crației moderne. Reacțiunea se menține totdea­una prin falsificari de bancote sau de voturi. Dacă falsificatorii de bancnote sunt duși pe banca acuzării, apoi și falsificatorii voturilor trebue să fie puși la acelaș loc de rușine. Nimic intro țară nu poate fi mai periculos decât cinismul sau indiferentismul. Ori, deținătorii paterei de azi creau prin toate mijloacele, să desguste poporul, ca apoi prin ci­nismul lor să poată aduna toate bogățiile acestei țări. De aceea, nu numai că fură vo­turile și urnele, dar și falsifică listele ca să-și poată ajunge sco­pul. Iată însemnătatea mare a aces­tui front- El dovedește că Indife­rentismul n'a intrat în sufletele dv­ . și de aceea, prin voturile dv. să duceți la ordine. Ad in țara noastră nu mai este vorba de lupta intre idei și idei. Intri o adunare publică și o ședin­ță a Parlamentului se pare că suntem tot in fața unui tribunal unde nu se judecă și discută de­cât numai jafurile și apucăturile rele. Știți care este cel mai elemen­­­tar drept al cetățeanului? Este cel la sănătate și la libertate. Știți cazul marelui luptător Pan Halipa care a fost bătut de jan­darm­i ; de asemeni d-rul Lupu și d. Dobrescu. Știți că pentru d. Do­brescu s'au dat ordine să fie ră­pus. Știți că au fost împușcații oameni fără judecată. Mai puteți deci ca azi, după loc de ani de la revoluția franceză, să mai suferiți această stare de spirit? De aceea s'au sacrificat zeci de oameni, de aceea Horia și Cloșca s'au sfârmicat pe roată, de aceea a fost pălmuit Avram Iancu, și atâți alții au suferit, ca să trăim sub un regim ca cel actual ? Toată revolta noastră sufletea­scă să se pună in practică în a­ceste alegeri ca să arătăm că nu mai poate dăinui această stare de lucruri in țara noastră. Inima fiecăruia trebue să bate și mintea și capul fiecăruia tre­bue să lucreze pentru binele ace­stei țări. Inima dv. trebue să bată cu curaj in fața urnelor, căci de aci va pleca pilda in toată țara. De aceea votați pentru bnele țării, gonind pe liberali de la câr ma ei. Ca să dovediți că nu sunteți nici lași, nici leneși, luați-vă cărțile de alegători și puneți ștampila pe lista opoziției unite, căci numai așa țara va scăpa de partidul li­beral care a ajuns să pună stăpâ­nire pe cetățeni și pe toate bogă­țiile ei. D. CICEO POP: Mulțumește cetă­țenilor pentru că au răspuns în nu­măr așa de mare la apelul opoziției unite, ceea ce dovedește că, cu toții sunt convinși, că guvernul de jaf de comercializări și de asuprire tre­bue să plece cât mai neîntârziat.­­ In timp ce marea întrunire se ținea In sală, din cauza imensei mulțimi de cetățeni veniți să ia parte la a­ceastă manifestație de protestare contra actualului regim, s'a ținut in curte o altă Întrunire. Discuțiunile au luat sfârșit la orele seara. Cuvântarea d-lui Iuliu Maniu întrunirea din culoarea de Verde Opoziția unită a ținut o mare întrunire publică, în sala Tănă­­soiu, la care au participat toți can­didații listei. Intr’o atmosferă de înalt entusiasm, oratorii au subli­niat însemnătatea evenimentului politic la ordinea zilei, alegerile comunale. D. LOC. ST. DUMITRESCU, a­­duce salutul partidului tărănesc al cărui reprezentant este aminteș­te condițiile în care guvernul libe­ral a venit la putere, promisiunile de odinioară și realitatea faptelor. Nici una din acele promisiuni n’au fost îndeplinite. In schimb jaf și teroare In administrație, iată — spune oratorul — rezultatul politi­cei de anarhie și căpătuială a gu­vernului. De soarta alegerilor comunale, este legată soarta puterei liberale. Pace un călduros apel la con­știința cetățenilor pe cari-i în­deamnă să voteze punctul. D-nii Ing. CONDEESCU și DOI­­CESCU, analizează în aceiaș ordi­ne de idei, opera actualei comisii interimare, asemănătoare a guver­nului, operă cu totul negativă pen­tru sinele obștesc. D. M. POSTELNICU într’o cal­dă cuvântare cere, pentru lista O­­poziției unite, majoritate de vo­turi, voturi ce se cuvin, și persoa­nelor cari o compun, — dar mai ales, ideei ce ei reprezintă. D. VINTILA P. PANTAZOPOL, vorbește în numele generației ti­nere, generație care prețuește cum se cuvine însemnătatea momen­tului. Nu voi analiza — spune ora­torul — ticăloșia guvernărei libe­rale, în clipa în care guvernul a hotărât alegerile comunale, și-a și semnat sentința de moarte. Astăzi e un cadavru și de cadavre pesti­lențiale, nu se vorbește. Analizează primul sistem de „fraudă electorală“ — cum îl nu­mește oratorul — lista cetățeneas­­că, o fraudă cu care nu se fură ur­na sau votul, ci însăși conștiința cetățenească. Nici una din persoa­nele care formează lista liberală, nu reprezintă măcar cea mai mică garanție, a unei administrații co­munale serioase. D. MATEESCU CAPEȚINEA­NU, — primit cu îndelungi aplau­ze — arată cetățenilor, pericolul reușitei listei liberale: 8 ani de a­­cum înainte de nepăsare, jaf și a­­faceri geroase. Mă miră, se întrea­bă d-sa, cum actuala comisie inte­rimară, mai are curajul să se pre­zinte înaintea dvs ? Uită că n’a fă­cut nimic pentru străzi, pentru lu­mină, pentru alimentarea orașu­lui... Reușita noastră în alegerile comunale, înseamnă salvarea țărei, pentru că întronează idei domera­­tiei, ideia de dreptate și Sfânta le­galitate. D. GANESCU, socialist, arată cum opoziția nu face operă dema­gogică, dar cere, să-i da­i prilejul să se afirme. D-nii I. PRATILA, RADIOSKI și GHELMEGEANU vestejesc în cuvântări entusiaste, opera nefas­tă a actualei comisii interimare. D-nii TITEL PETRESCU și MA­TEESCU CAPEȚINEANU mulțu­mesc cetățenilor, cari în așa mare număr au luat parte la această întrunire, îndemnându-i să voteze lista opoziției unite, cu semmi­ punctul I Informațiuni Uniunea femeilor săsești mu ardeal, a colectat în anul 1325.1 pentru scopuri filantropice suma­­ de 247.955.97 lei, care a fost pre­dată consistorului evangnetic rm .Sibiu, spre folosința, mu­lți mica publicitate și a­­nunțurile de vânzări și Închi­rieri afișate in vitrinele elec­trice ale Soc. Reclama & Go. II O. <5 La școlile de notari din Curtea de Argeș și Turnu Severin, se va tine un examen pentru elevii cari au urmat cursurile școalei dar au fost respinși sau nu s’au putut pre­zenta la examenul ce sa’ ținut în sesiunea Octombrie 1925. Examenul se va tine în zilele de: La Turnu-Severin, la 21 și 22 Fe­bruarie 1926. La Curtea de Argeș la 28 Februarie și la 1 Martie 1926; d. consilier Marin Văraru, dela consiliul superior administrativ, va prezida ambele examene. in urma unei intervenții făcuți de către autoritățile bisericești guvernul bulgar a interzis cu de­săvârșire jocurile moderne a nst­ricane, precum și muzica jazi land. La noi pentru ce nu s’ar putea face acelaș lucrul

Next