Neamul Românesc, martie 1926 (Anul 21, nr. 49-74)

1926-03-02 / nr. 49

Alte ecouri de la alegerile comunale Greaua străbatere a Opoziției Unite printre dedalurile fărădelegilor guvernamentale Ce s’a petrecut la Dorohoi Cum au decurs alegerile in orașul Dorohoi si modul in care au fost pri­ciuite de liberali și de opoziție, se poate constata din rezultatul vii ar țeptat al lo­i Intr'adevăr. In orașul Dorohoi sunt 3000 de votanți. Dintre aceștia­­ jumătate sunt evrei. Ori, evreii din oraș au făcut bloc hotărind să lupte în contra partidului liberal. Atunci, liberalii au pus pe listă ș­ase evrei pentru a deju­ca lupta blocului. Insă pentru că chiar cu acești șense evrei de pe listă se simțeau slabi, au ho­­tărit a împestrița astfel lista incât să poată atrage cât mai multe vo­turi. De aceia au pus pe listă și doi liberali cari erau de doisprezece ani disidenți, —­­îin sare unul chiar in fruntea Utei, — apoi foști progre­siști. In fiecare seară când prefectul era in oraș, negustorii erau chemați prin poliția la el și angajați pe cuvânt să voteze cu lista lui, altfel urmând a suferi consecințe. In acest timp opo­ziția se pregătia de prima luptă elec­torală, ce o da în orașul Dorohoi, prin partidul național. Și, în ajunul alegerii, un manifest lansat de can­didații evrei de pe lista liberală in­vită pe evrei la o întrunire în sala teatrului orășenesc. Populația, lu­ând in fruntea ei pe candidații par­tidului național a hotărât a merge la întrunire și, în mod pacinic, să as­culte cuvântările celor ce au făcut întrunirea. La ușa teatrului insă, au găsit pe ajutorul de primar Racovi­­ță, care a refuzat intrarea celor din opoziție. Revoltați de atitudinea pu­țin cavalerească a ajutorului de pri­mar­ii indignați că liberalii vor să fie întrunire fără a putea să asculte ori­cinut panglicăriile lor, — Vau în­lăturat Vu ajutorat Racoviță și au pătruns in Hală. I câteva minute sala era neincdocitoare. In primele loji au luat loa fruntașii partidului național: d-nU senator Buțureanu deputat Bălănescu, colonel Angele­­scu fost prefect, Ion Gorgos, fost pri­mar și toți candidații opoziționiști. După o așteptare de o jumătate de oră, văzând că nu mai apar oratorii liberali, care de rușine fugiseră la prefectură, deputatul Bălănescu, can­didat național, i­a cuvântul, iar după el senatorul Buțureanu, șeful local al partidului și capul listei opoziției. In urma cuvântărilor lor­ entuziaste, populația, i-a condus în uralg la lo­cuința d-lui I. Gorgos. In acest timp, poliția aducea cu trăsurile pe micii negustori și mese­riași și ii ducea deja casele lor la prefectură. Aci, s'a ținut o întrunire cu ușile închise. Printre alți oratori, avocatul antisemit Capră a decla­rat că de acum înainte e ftro­semit numai să-i dea voturile evreii. Apoi, înconjurați de o puternică gardă militară, — unde nu lipseau nici po­­ștele mitraliere, — condusă de loco­tenentul Las­cu, au căutat să mani­festeze prin centrul orașului. Dar, ajunși in centru, din manifestanți n'au­ mai rămas decât candidații li­berali, in frunte cu prefectul, și gar­da. A doua zi, alegenle au decurs în plină liniște. Și iată cum partidul național care candidează pentru pri­ma oară in orașul Dorohoi, a reușit să aibă 986 de voturi, ocupând trei locuri in consiliul comunal, in per­soana d-lor Buțureanu, Bălănescu și Gorgos, având supleant pe d. Cur­tie, lipsind 71 voturi pentru a fi ba­lotaj. Coresp.­ții ponat­lui comunal au fost tri­miși de alegători d-nji Tiberiu A­­nastaisiu, Silviu C. Iomescu, D. Con­stantinescu-Matache și Gh. Luculea­nu. Șeful partidului țârăm­esc docto­rul G­h. Rosescu latră consilier de drept, Cum au decurs alegerile la Fălticeni Ingerințele guvernului. Victoria Opoziției Imediat ce s’a fixat data alegerilor a opoziția a alcătuit blocul sub con­ducerea d-lor . Virgil Tempeanu, pre­ședintele partidului național, N. Nem­țeanu, președintele partidului popo­rului ți O. Zarian, delegatul parti­dului țărănesc. O întrunire ținută în sala Bayer a arătat guvernului de ce populari­tate se bucură opoziția și ideia ce el urmărește. Imediat au început ingerințele. t­oate sălile de întrunire și cafenelele au fost „închiriate“ de liberali, toate tipografiile au primit ordin să nu tipărească nimic opoziției, toți bir­jarii au fost obligați să nu părăsea­­sSeft orașul fără „autorizație” iscăli­tă de d. comisar special Hotnog. a­ Industriașii erau chemați la prefec­tură, unde li se lua cuvântul că vor vota cu guvernul, funcționarii pu­blici sunt luați dela serviciile lor și adunați la banca liberală „Ștefan cel Mic“ unde sunt „sfătuiți“ de șe­ful liberalilor cum să-și exercite dreptul lor de vot, zeci de agenți și agente de ale siguranței mișunați prin oraș. Polițaiul orașului d. Ghe­­orghiu, un integru slujbaș, este de­tașat pentru studii la București, pen­tru ca alți subalterni să facă ce au făcut, rachiul iși făcea acțiunea — deși crâșmele se închideau etc. Populația­ evreiască a reacționat demn la aceste ingerințe, punând la dispoziția opoziției noua sinagogă „fur” pentru întruniri, manifestele și ziarul ocazional „Frontul Unic" redactat de șeful blocului au fost ti­părite în alt oraș, astfel că toate dis­pozițiile neroade au întărâtat și mai mult pe cetățeni. Chiar și satul O­­prișeni, alipit la oraș, socotit fief li­beral , a votat în unanimitate cu opoziția. Tot ceace a putut face liberalii este Împiedicarea de la vot a aproape 400 de cetățeni, fie prin teroare, fie prin neeliberarea cărților de alegător. Liberalii erau siguri de reușită. că­și pregătise banchetul monstru la sala Bayer cu damigene de vin fripturi și lăutari. In ziua alegerii samavolniciile au­­ tina culmea. Toți cei ce au împră­știat manifestele noastre au fost molestați, iar d. Parnas arestat 24 ore. De asemenea a fost arestat d. Prânz Rau, pentru că a protestat îm­potriva încălcării drepturilor lui de Cetățean. In urma intervenției șefi­lor opoziției d. Rau a fost eliberat, iar d. Parnas, abia a doua zi. Pompierii au fost chemați și au dat cu căngii« jos placardele opozi­ției. ). La despuierea scrutinului mii de cetățeni au făcut o delirantă mani­festație opoziției. D-nii V. Tempeanu, J. Tatos, N. Nemțeanu, au fost pur­tați pe sus în uralele nesfârșite ale mulțimei. Toți se sărutau și îmbră­țișau cu lacrămi în ochi. Multora nici azi nu le vine a crede această reacțiune civică în orașul care un sfert de veac a fost socotit moșia­­ u­­nui singur tiran. De pe balconul hotelului „Regal“, sediul blocului au vorbit miilor de cetățeni cari nu mai conteneau cu fratele d-nii : V. Tempeanu, N. Nem­țeanu, 8. Feuer, J. Tatos, V. Săghiuță etc. Armata sub conducerea d-lui maior Popescu a intervenit grabnic. Lumea nu s’a împrăștiat însă decât la îndemnurile stăruitoare ale șefi­lor blocului. Voind să libereze cu forța pe arestați, armata a barat drumul poliției. Șefii opoziției au reușit să Împiedice o ciocnire seri­oasă. A fost o zi cum nu s'a mai trăit în Fălticeni. In județul Buzău POTLOGĂRIILE DE LA LICIORI PO­­ In comuna Policiori, Buzău, a fost numit președinte al biurou­­lui electoral subrevizorul școlar N. Macovescu, care a refuzat de­legații partidului national, lu­­ându-șl ca secretar pe învățăto­rul local P. Dută cu care se po­triveau la apucături. Profitând de libertatea ce au avut, au furat voturile partidului național, dând o majoritate de 41 buletine primarului liberal, numit cu o săptămână mai îna­inte. întreaga comună este indig­nată de această escrocherie. Con­testația a-a depus la timp pe biu­­roul electoral, dar... pe cine să contestăm! și pui să ne adre­săm ! Până când vom suferi această tiranie! Până când acești nele­giuiți se vor mai juca cu răbda­rea noastră! De ce oamenii școlii s-au trans­format în hoți de buletine! Să știe cine pune acestea la cale și se patronează fără rușine și re­­mușcare aci la Buzău. TR. OLARU Lt. invalid de răsboiu Triumful Opoziției Unite la Drăgășani-Vâlcea Cu toată excluderea din listele e­­lectorale a numeroși alegători cre­dincioși Opoziției­ Unite, cu toate vo­turile morților guvernamentali, prin concursul ingerințelor și mistificări­lor desfigurate de cinismul liberal, lista guvernamentală abia a putut smulge 19 voturi mai mult ca lista opoziției pentru a nu fi pusă în ba­lotaj. Voturile obținute de liberali în fosta cetate liberală Drăgășani— nu sunt de­cât fructele delictuoase a maginațiunelor ilegale și voturile furate ale alegătorilor. Voturile obținute de blocul opozi­ționist sunt voter; sincere, sufragii care au cutezat să înfrunte arendă­­șia liberală, voturi de blam pe care populația conștientă le-a dat guver­nanților d-lui Duca șeful organiza­ției liberale din Vâlcea. Opinielile, presiunile bancare și autocratismul exercitat de candidatul liberal I. I. Râmniceanu cu ambiția da a dovedi d-l un Duca popularitatea de care se­­ bucură in localitate, cât și violen­țele, injuriile cunoscutului delator Mișu Filipeacu care a promis reuși­ta regimului, au dat greș. Populari­tatea opoziției nu a putut fi stran­gulată și voința alegătorilor nu s-a lăsat impilată de amenințările gu­vernamentale. Dacă se poate vorbi de o reușită guvernamentală la Dră­gășani ea este toată prin delicte și mistificări rușinoase. Populația e re­pugnă ca pe ceva capturat prin mi­loace de odioasă decadență citade­la Drăgășani cade pentru a doua oa­ră ,sub asediul entuziasmat­ei opo­ziției unite. Opoziția prin succesul voturilor obținute contra tuturor a­­junzurilor guvernamentale rămâne pentru totdeauna stăpână pe desti­nele acestei localități in dea­juna de prigonită de guvernarea regimului înlăturat atât de categoric de voin­ța poporului. Biruința Opoziției Unite în Județul Ilfov la civirza tuturor fraudelor­ și ilegalităților săvârșite de guvern In aceste alegeri, opoziția unită a eșit victorioasă. Din 133 comune câte are jud. Ilfov, liberalii au obținut fără contra-candidați, prin anularea listelor opoziției unite, 29 cormu­ne, iar prin luptă, — și se știe ce fel de luptă și cu ce mijloace au luptat liberalii, —­ au declarat ale­se 41 comune, ceia ce face un to­tal pentru liberali de 70 comune. Opoziția unită a câștigat prin luptă dreaptă și cinstită 63 com­u­­ne, adică cu 7 comune mai puțin ca liberalii. Din 27 comune, opoziția a câș­tigat, la balotagii, 23 comune, iar guvernul numai 4. 0 înfrângere mai dureroasă nici că se mai putea. In balotagii, la sate, s’au trimis numai magistrați care să prezide­­de secțiunile de votare. Operațiu­nile au decurs în liniște și cetățe­nii și-au putut exprima în vot sentimentele lor politice. Rezulta­tul a fost că peste 85% din votu­ri au fost date opoziției, decla­­rându-se în majoritate ca alese listele opoziției. In ce privește lupta care s’a dat la balotagiile din jud. Ilfov și care a dat un succes desăvârșit opoziției, se datorește și încrede­rea pe care cetățenii o aveau în magistratură. Ținem să mulțumim călduros d-lui Al. Liciu, președintele tribu­nalului Ilfov secția II-a, căruia i s’a încredințat în alegerile pentru balotagii din Ilfov, prezidenția operațiunilor de votare și care în mod demn și dezinteresat, cu o imparțialitate vrednică de laudă, a știut să impue prestigiul magis­­traturei mai presus de orice bă­nueli. Mulțumim și celorlalți domni magistrați care au prezi­dat în mod demn secțiile de vo­tare. ROMANESC* INFORMAȚII Parlamentul englez a votat o le­ge pri care se oprește scoaterea din țară a obiectelor de artă și de valoare istorică. Dispoziția aceasta a fost determinată de faptul că în ultimul timp americanii făceau multe cumpărături de astfel de o­­biecte. Delegații mai multor agenții to­­grafice internationale s’au întru­nit un congres la Lucerna, pentru a discuta chestiunea transmiterii de ișiri prin telegrafie fără fir, a­­sigurarea împotriva receptionărei ilegale și creiarea unor legături te­legrafice pe distanțe mari. Consittu­ul comunal d­in Bratislava a hotărât ca la școala de fete comu­nală să se predea în mod facultativ și samba esperanto. Esperantiștii ca­­r valovaci sa vor întruni un curând întrun congres în localitate. Supusul englez dr. Ellison, care a angajat într'o farmacie din Florența a fost pedepsit cu 8 luni închisoare și 3000 lire amendă pentru unele cu­vinte ofensatoare spuse despre Mus­solini. Acesta e primul caz in care s’a pus în aplicare legea de curând votată, care prevede pedepsirea foar­te aspră a ofensei adusă persoanei primului ministru. Un caz caracteristic pentru situa­ția culturală de azi din Ungaria e următoarea întâmplare: Cunoscutul socialist german Wil­helm Liebknecht a rostit cu vre­o 50 de ani in urmă la o întrunire publi­că din Dresd­a, o cuvântare, care a apărut mai târziu și în broșură, tă­ind ro ÂTa todică în toate țările. In" Un­garia broșura a fost tipărită" pentru ultima oară în anul 1914. Parchetul din Budapesta a constatat abia a­­cum că această cuvântare conține atâtare la ura de clasă și a introdus din ofiiciu urmărirea autorului Inal­ta Curte de apel din Budapesta ur­ma să jud­ece pe ziua de 23 Februa­rie acest proces. Inculpatul Liebk­­necht, care fusese citat și prin publi­­cațiuni în ziare, nu s-a prezentat în fața înaltei instanțe judecătorești, deoarece el e mort de 25 de ani. Astfel curtea de apel­­a judecat în lipsă și a întărit hotărârea primei instanțe prin care se ordonase con­fiscarea broșurei periculoase. In Praga se va înființa o școală de fete unde să se învețe diferite specialități. Scoală va avea un local propriu, pentru clădirea căruia comuna a votat suma de 7.100.000 lei. „Procter Presse“ anunță­, că d. Benes, ministrul de externe al Ce­hoslovaciei, se va cred în 0 Martie în drumul său spre­ Geneva pen­tru o zi­le­ Viena, u­nde va face o vizită KaiVemului austriac. D. Ba­nes va fi întâmpinat la frontieră de către d. Dr. Raînek, cancelarul Austriei. Camerele agricole din Austria au luat inițiativa de­ a angaja­­ muncile agricole muncitori indu­striali, cari nu pot găsi ocupație în industrie. Acțiunea aceasta va fi de folos agriculturei din Austria, care suferea din cauza lipsei l­u­zelor de muncă. Aero­ Clubul Regal al României anunță pe toți membrii săi cari sunt la curent cu plata cotizației, că Adunarea Generală va avea loc Joi 25 Martie a. o., orele 17, la se­diul Aero-Clubului din str. Cle­­menceau 9, (fostă Corăbiei). Toți membrii sunt rugați a lua parte, iar membrii cari nu sunt la cu­rent cu cotizațiile sunt rugați a le achită“. Societatea Română de Fizică va ține a VI-a ședință, mâine Marți 2 Martie 1926 orele 6 p. m., în lo­calul Facultății de Științe (clădi­rea nouă a Universității) etaj. II. la ordinea zilei fiind : D-l Al. Bojinescu — asistent la laboratorul de gravitate, căldură și electricitate. Fluorescentă și for­foirescentă. Președintele ebredeiștilor ma­ghiari, Tiberiu Eckhardt, a primit din Mișcolț o bardă portativă ca dar de la un aderent. Unealta asta care poate fi folosită și ca armă ușor de purtat, i-a plăcut atât de mult președintelui încât a hotărât să-și înarma­­ toți oamenii săi cu astfel de barde. S-a și făcut o co­mandă de 3000 de bucăți. Dispozi­ția aceasta a produs mare nemul­țumire în opinia publică, mai cu seamă în rândurile socialiștlor, cari au hotărât să se înarmeze și ei cu astfel de arme. Cronica nu și in­ Monopolul sărei în Polonia Nu de mul, încă vânzarea și pro­­torizație privitoare la suprimarea­ducția sărei în Polonia nu era su­pusă nici unui regulament uniform. Ca și în ori­ce alt dom­enio*, din viața economică, diversitatea norme­lor legislative rezultând din depen­dența legietețiuri­iilor respective a statelor părtașe în care se găseau teritoriile Poloniei, a lăsat urma sa pe aceasta ramură de producție a industriei. Monopolul sării exista deja la pro­vinciile poloneze supuse dominați­u­­nei austriaca, dar el se raporta nu­mai la producție, nu la vânzarea a­­cestui arihsvu. Cât despre provinciile din vechea dominație prusacă, nici monopolul vânzărei sărei, nici cel al producției nu era introdus acolo; din contră fiscul percepea un impo­zit asupra sărei; pe teritoriul vechei dominațiuni rusești, monopolul și impozitul asupra sărei era necunos­cut; autoritățile se mărgineau să în­caseze taxe de intrare considerabi­la la importarea sărei din străină­tate. In timpul ocupărei austriace și ger­mane, această «tare de lucruri s’a shimbat; mai ales cele două puteri în chestiune au introdus pe traisto­­rul ocupat dm monopol pe importul sărei din străinătate. In timpul primilor ani ai inde­pendenței Poloniei, toate dispozițiile anterioare, relative la sare, așa de bine emise de puterile părtașe, au păstrat forța lor de lege, împiede­când prin diversitatea lor dezvolta­rea producției sărei și comerțul său. Condițiunile comerțului sărei au fost în fine regulate prin decretul președintelui Republicei din 30 De­cembrie 1924, relativ la introduce­rea monopolului de vânzare al să­rei, uniform pe tot teritoriul Repu­­blicei, cât și prin ordonanța minis­terului de finanțe din 19 Februarie 1925, care conținea dispozițiunile e­­xecutive ale zisului decret. După intrarea în vigoare a decre­tului susmenționat al președintelui Republicei, s-a operat o mare schim­bare, in special in actualele provin­cii poloneze, înainte rusești sau ger­mane. A fost introdus monopolul u­­niform al sărei și au fost denunța­te dispozițiile obligatorii până în a­­cest moment. Monopolul vânzarea sărei a fost întins, de asemeni și peste provincii­le de sub vechea dominație austria­că, dar, simultan, a menținut mo­­no­polul producției sărei introdus în aceste provincii sub regimul aus­triac. Legea dela 31 iulie 1924 constitue baza decretului din Decembrie deja menționat, mai ales că această lege autorizează a extinde monopolul vânzărei sărei pe tot teritoriul Re­publicii, dar nu conține nici o m­­ono­polului de producție a sărei. Iată câteva date relative la orga­nizarea monopolului sărei in Polo­nia. Monopolul sărei înglobează în pri­mul loc, cumpărarea și vânzarea să­rei de bucătărie cât și importul și exportul său. Ori­ce persoană care ar dori să facă comerț cu sare și să se ocupe cu importul și exportul ei din Polonia, treb­ite să poseadă un permis liberat de ministrul de fi­nanțe. Prețul de cumpărare și de vânzare a sărei pentru trebuințele monopolu­lui sunt fixate de ministrul de­ fi­nanțe. In anumite cazuri, vânzarea se face pe prețuri reduse. Sarea tare provine din salinele particulare și e destinată, exportului in străinătate, poate fi liberă de sechestru monopo­lului Sarea importată din străinătate, to virtutea unui permis din partea mi­nistrului de finanțe este lovită de taxele de import respective și, to pină de impozitul asupra consuma­­tiunei numită „suma datorită mono­polului sub formă de supliment ia dreptul de intrare". Sarea, formând obiectul monopo­lului de Stat, nu poate fi obiectul unui sechestru executor, nici să ser­vească de garanție fără consimță­mântul autorităților fiscale. Traficul sărei este controlat de zi­sele­­ autorități. Producătorii sărei de bucătărie cât și negustorii de sare, sunt ți­nuți a acorda controlului fiscal la funcțiune tot sprijinul și de a-i pro­cura toate informațiile dorite. Dispozițiile relative la administra­ția centrală a monopolului sărei vor fi elaborate de ministrul de finanțe și lui îi încumbă sarcina de a sta­­bili planul general al exploatărei monopolului vânzăr ai sărei cât și de a numi organele chemate la con­ducerea acestui monopol. Organizarea monopolului sărei în Polonia, pe Mire Tom trasat aci­te linii generale, prezintă lacune, dar nu este­­ dus ca o nouă lege să fie elaborată în timpul oportun privind ansamblul monoplului sării și unde se va ține campt de greșelile ce eu ești la iveală in timpul punerii in practică a monopolului In chestiu­ne. GREFA TRIB. ILFOV S.­I C. C. EXTRACT Conform art. 16 ciifrn regulamentul la geă pentru persoanele juridice Prin sentința Tribunalului Ilfov s. I. c. c. No. 7/926, s-au aprobat mo­dificările statutului Socie­taței „Ega­litatea“ astfel cum au fost votate de adunarea generală în ședința de la 20 iulie 1924. Acest extract se atestă de noi spre a se publica prin ziarul „Neamul Românesc“. Grefier, Indescifrabil MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Ioan M. Dobre domiciliat în București, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Dobre ta acela de Nichifor-Criatori, spre a se numi loan Nichifor-Grainic. Ministerul publică aceasta, con­form art 9 din legea numelui, spre știința acelora cari vor să facă opo­ziție In termenul prevăzut de ali­niatul II al zisului articol. Abonamente Abonam, anual 600 lei lAiifrrtmi ri Iwrit, Ir* t**fjHr*vcHrfTSI I IbSiI* tufii 650 lei Membrii corpului didactic, cleru­lui, ofițerii infe­riori și studenții 450 lei In străinătate 1400 Lei Cetit! „Neamul Românesc Literar“ „Creditul Technic“ Convocare Conform art. 38 din statutele societăți, se convoacă pentru de 19 Martie 1926 orele 15 jum. adunarea generală ordinară a Soa Creditul Technic. Tot pentru ZIUA DE 19 MARTIE 1926 se convoacă și adunarea ge­nerală extraordinară, a Soc. Creditul Technic a cărei ședință nu ține in aceia« zi imediat după terminarea ședinței adunării ry»"» rale ordinară. Ambele adunări se vor ține in București la sediul societății ^ Bursni generale „Agricola”1 strada Marconi No. 1, etaj 13. Pentru a putea lua parte la aceste adunări demnii acționari sunt obligați să depună acțiunile definitive, sau scrisorile instituțiunior de credit, ia o*“® aceste acțiuni sunt depuse, la sediul societății Creditul Teh­nic București, strada Marconi Mo. 3 (mezanin) cat mai târziu antnă la 10 Martie 1928. Conform art. 35—37 din statutele societății procurile și orice fel de delegațiuni trebuiesc depuse până la 16 Martie 1926, inclusiv: Conform art. 42 din statute adunarea generală ordinară este lege] constituită când acționarii sau mandatarii prezenți reprezintă o pătri­me din capitalul social, iar pentru cea extraordinară conform art 11 din statute se cere jumătate din acest capital. Conform art. 43 din statute, dacă în ziua hotărâtă nu se întrunește numărul de acționari prevăzut mai sus, ședința se amână pentru ziua de 26 Martie 1926, aceeaș oră, când se va ține la sediul societății­ de asigurări generale .Agricola" strada Marconi No. 1, ori care ar fi partea de capital reprezentat și cu aceeaș ordine de zi. ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE ORDINARE 1) Darea de seamă și aprobarea bilanțului încheiat la 21 Decem­brie 1925. 2) Descărcarea consiliului de ad­ministrație de gestiunea Sa. 3) Distribuirea beneficiului. 4) Fixarea remunerațiunei censollor pe anul 1923. 3) Alegerea a 3 membri in consiliul de administrație, In locul celor al căror mandat expiră la 31 Decembrie 1926. 6) Alegerea­ a 3 cenzori și 3 cenzori supleanți. Conform ar fi 14 din statute, membrii eșiți la sorți se pot realege: ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII G­RALE EXTRAORDINARE Modificarea articolelor 3, 6, 27, 32 și 34 din statute. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE „Creditul Teh­nic“ înștiințare Se aduce la cunoștința d-lor posesori de acțiuni la purtător al« so­cietății „Creditul Tehhnic" care doresc a beneficia de avantajele fisca­le acordate posesorilor de acțiuni nominative, de legea pentru unifi­carea contribuț­inilor directe, că pot obține transformarea tuturor sau a unei părți din acțiunile la purtător in acțiuni nominative. In acest scop domnii acționari sunt rugați, ca odată cu depunerea acțiunilor pentru adunarea generală ce va avea LOC LA 19 MARTIE 1926, să dea o declarație in scris de număra acțiunilor la purtător ce doresc a transforma în acțiuni nominative, depanând și acțiunile sau scri­sorile Instituțiunior la care aceste acțiuni sunt depuse. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE (ulu­i Jlumu­l wOiiiingsc PRIMA SOCIETATE ROMANA DI EXPLOZIVI Capital social depun vărsai lei 55.000.000 CONVOCASE Conform art. 9, 10, Ti, 13, 14, și 15 din statutele societății, se convoacă adunara generală ordinară pentru ziua de 14 Martie 1936 ora 10 Jumă­tate a. m. Adunarea va avea loc la sediul so­­cietății, strada Gr. Alexandrescu No. Î14, București. Vor avea dreptul a lua parte toți g­narii ale căror aciuni au fost crise până la sfârșitul anului in registrele de acționari con­­ari. 14. Acționarii țari nu iau parte per­sonal vor putea fi reprezentați prin procuratorii ei totus acționari, pre­văzuți cu procuri scrise. Adunarea va fi legal constituită când vor fi prezenți un număr de ac­ționari reprezentând jumătate din capitalul social. In cazul când această parte din capital nu va fi reprezentată la pri­ma întrunire, adunarea se va ține după 8 zile, adică la 21 Martie 1926, în acelaș local și la acelaș oră, cu acționarii prezenți, fără ca să se mai facă o nouă convocare Ordinea de zi: 1. Darea de seamă a bilanțului în­cheiat la 31 Decembrie 1925. 2. Raportul cenzorilor.” 3. Descărcarea consiliului și a cen­­sorilor de gestiune. 4. Distribuirea beneficiilor. 5. Fixarea remunerației censorilor. 6. Alegerea a 3 membrii in consi­liul de administrație în locul d-lor Th. Căpitanovici, Gh. Popescu și a A. Rădulescu ieșiți la sorți. Membrii ieșiți la sorți sunt reeli­­gibili. 7. Alegerea a 3 censori fă 3 cen­sori supleanți. Consiliul de administrația ACTIV BILANȚ CIMBRAL încheiat la 31 Decembrie 1925 PASIV Președintele cons­iului de administrație, în: Căpitanov M. Dirijor general, L. Swly UgotUH. Președintei« consi­u 1 Directorul contabilității, L CiocârU» expert contabil. Verificat conform art. 486 din codul comercial găsit la concordanță cu registrele I .Ml. V. «_* ^ ft HWrt J­* «■** «r «Mă M contabil.

Next