Neamul Românesc, aprilie 1927 (Anul 22, nr. 34-44)
1927-04-01 / nr. 34
NEAMUL ROMANESC ANUL AL XXII-lea No. 341 REDACȚIA : Str. Parlamentului No. 8 Telefon 12/60. I 3 LEI I ADMINISTRAȚIA: Str. Parlamentur No. 8 Telefon 12/60 I Vineri 1 Aprilie 1927 Director N. IORGA Prim-Redactor N. GEORGESCU I anulare bit tout Acum vre-o douăzeci de ani Titu Maiorescu ducea regelui Carol spre cuvenita iscălire decretul prin care se anula numirea ca rector al Universității din București a profesorului Ioan Bogdan. Creatorul la noi al studiilor de slavistică, descoperitor în parte al vecilor cronici slavone, editor critic al tuturora, adunător al documentelor lui Ștefan-cel-Mare, filolog și istoric de mare valoare, scriitor îngrijit și de un remarcabil talent literar, director al „Convorbirilor literare“ și, în același timp, un om blind și pașnic, prin ce merita Ioan Bogdan o atît de Sfensătoare măsură? Nu-i primia, pentru motive de cel mai urît politicianism, una din Facultăți, cu decanul ei în frunte, care, așa netam nesam, îi declarase răsboiu. ü Ieri se iscălia decretul prin care se retrăgea numirea în funcția de consilier la înalta Curte de Conturi a generalului intendant State Leonte. Generalul Leonte a condus intendența în răsboiu. A creat mijloacele de întreținere ale armatei și ale unei largi părți din populația civilă. A fost gospodarul nenorocirilor noastre. Și a ieșit din oaste, peste multe intrigi și pîri, sărac în căsuța lui săracă. De ce însă ofensa de astăzi? Fiindcă, iată, deși instantele judecătorești trebuiau să-i dea dreptate, înalta Curte de Conturi nu voia să-l primească la jurămînt. In tara aceasta de anarhie în care s’a ajuns la lupte între ciomagul ofensiv al studenților și revolverul defensiv al profesorilor, care originile acestei stări de lucruri deplorabile nu trebuie căutate mai departe și mai sus? N. IORGA Clădiri pe nisip... Un confrate de informații, manifesta materi, o exuberantă mulțumire- Putea să ofere, cel dintâi, cititorilor săi, o știre nouă, inedită, de o particulară savoare. O noutate fără replică. Decisivă, convingătoare, și judecând după grosimea literilor, de o însemnătate aproape cosmică... Ne permitem să rezumăm celebra noutate a bine informatului ziar. La un singur minister, sunt în studiu NOUA proecte. NOUA proecte importante. Despre ce se vor ocupa aceste legiferări embrionare, nu știm deocamdată. Pe ce tărâmuri, ai căror categorii sociale vor aduce fericirea visată aceste numeroase legi ale căror principii se cristalizează acum, nici măcar atât nu putem oferi curiozităței generale. Cât despre grija legiuitorului ca să fecundeze opere viabile, și utile, o lungă experiență parlamentară a dat opiniei publice o atât de vastă experiență, încât credem că lipsa ei de entuziasm față de asemenea știri importante, și de perspectivele ce i se deschid, ar fi scuzabilă, dacă nu ar avea darul să jignească măcar în parte bunele intenții cu care pornesc totdeauna, la noi, făuritorii de legi. Din întâmplare, expansivitatea „i admirabilele intenții ale domnilor cari fac legi, și le votează, nu copleșesc un singur departament. Statul își aplică legile, sau și le calcă, prin mijlocul și cu grija unui impresionant număr de ministere. Sunt cel puțin cincisprezece asemenea instituții centrale, în afară de cele care se rezumă la câțiva titulari, cu respectivele automobile și neseparabilii lor șefi de cabinet. Câte nouă proecte, cel puțin, de fiecare centru al puterei publice, este de așteptat o adevărată revărsare de proecte, capabile să acopere și să sufoce și pe cel mai rezistent popor al pământului. Dar lăsând la o parte aceste înfiorătoare aspecte, pe care ni le oferă știința statistică, nu ar strica o serioasă analiză a împrejurărilor pe care le vor crea, dacă nu le va compromite anticipat, puzderia de legi care se anunță. Moneda scade și crește, în salturi ruinătoare când pentru unii, când pentru alții, când pentru toti românii strânși laolaltă într'o frățească mutualitate a nefericirei. Budgetul de ort anunța excedente de miliarde, evaporate subit ca niște sute de milioane cu destinată precise. Cel de azi, din pricina nesiguranței valutare, riscă să nu se acopere, căci lipsa exportului, nu e un eveniment îmbucurător pentru o țară cu producție intensă, pe toate tărâmurile. Deoparte se acumulează legile, de cealaltă nesiguranța totdeauna primejdioasă. Ca și cum gravitatea conducerei ar consista în numărul proectelor, toată râvna se depune pentru un record de producție a capitolelor, aliniatelor și articolelor. Toată această operă, e a clădirilor înșirate pe nisip... Ele nu pot avea decât o soartă, și acea pecetluită cu cea mai tragică din experiențele vieței. Cetatea fantomă a legiferărei noastre postbelice, nu poate da impresia unui oraș care trăește. Ea pare o înscenare de stadion, unde nu li se cere actorilor nici măcar calitatea să fie experimentali. N. GEORGESCU Malila al Pilii National din Prahova In urma noilor cooptări, din ultimele adunări, comitetul nostru județean din Prahova, este constituit precum urmează: Mih. Apostoloci», Telega, Oh. Anghelescu, Ploeștori Oh. Alexia, Scorțeni, D. Andreescu, institutor Măgurele, Apostolescu, librar, Ploești, I. Antonescu, *,dr. Poiana-V. G. Buzilă, Bordeni, N. Bratu, petrolist Buștenari, O. Boboicescu, inst. Ploești, N. Bădulescu advocat Ploești, C. Bădilă, Ocina, Al Budurovici, inginer Moreni, Oh. Bogdan președ. Corporații, Consilier. Ploiești, A. Beraru, profesor Ploiești I. Brezeanu, P.Câmpina, D. Bănescu, jnd. Bușteni, I Barbu Parepa, Col. R. Calotescu, Ploiești, L. Com deescu, adv. fost pr. aj. de primarul„ secretar general, I. Călușică com. Pl., G Ciocoiu, com. PL, I. consilier, N. Clinceanu com. Pl., Jean Constantimescu, com. Pl., P. Com. bein V. Călugăreascu, H. Călin, Barcănești, D. Costache Fântânei, Eft. Costea, Homorâciu, N. A. Constantimescu, conf. Univ., I. dep. supleant, Al Constantinescu înv. Scorțeni, D. I. Dumitrescu, com. Pl, consilier municipal, G. Dragoș, meseriaș f. consilier, G. Drosescu, procurist Eca Comercială, H. Drop ing. Moroni, V Dinu, funcționar Pl., St. Dumitrescu, Slănic, T. Dumitrașcu Colceag., Dinca advocat fost deputat, membru în Camera Agricolă, Văleni I. Eufrosin, înv. posești P. Bacană, Tomșani, Dr. C. Enăchescu, Sinaia, S. Flavian, prof Pl., A. Fătuleț, com. Pl. I. consilier; I. Falea, com. PL, consilier, N. Frateș, comerciant Văleni Gh. Gogu, înv. m. Camera Agricolă f. dep. supL, M. Gheorghiu, com. PL M Galiță, port. Pl., H. Gorănescu, funcționar Breaza, Gh. Gheorghiu-Râm, adv. C. Georgescu, prof. consilier lud., Al. Georgescu-Dr horticultor Draja, I. Gorămescu funcționar Azuga I. Gaftoiu, Izvoarele, Aldea Georgescu, Comel-Cuîb, I. P. Grigore, Ceptura, V. Hoch, inginer, Câmpina N. Ioanomu adv. consilier municip, vicepreședinte, Lt. P. lancu, pe exostul„ Ing. P Ivăniceanu, Moreni .Inginer R. Ierna, Moreni, Dr. S. Irimescu, M. Iftoiu, preț Pl. N Ionescu, Vadu-S., D. Jilescu, T.Vechiu, C. Ionescu, vist sinaia, f. aj. primar, C. D. Ioniță, Dumbrava, Procopie Ionescu, înv. Podeni, D. Ionescu, f. consilier jud. Cuib. I Mihăilescu-Mișu, f. consiiier, f. dep. supl. Mălăești, Șt. Moțoiu, com. aj. de primar PL, V. Mavrodin, meseriaș PL Gh Munteanu, com. PL, Tr. Manolescu, prof. Pl., D. Munteanu-Râmnic, prof. l. deputat, președinte, Tache Macoveiu, propr. Star- Chiojd, Gh Mănescu mecanic, Breaza, G. Mangu, Călugăreni, P. Mateescu, Gornet-Cricov, Dr. I. Hari, Câmpina, C. Manciu, com., I. consilier, Câmpina, N. Mociorniță, ind Țintea M. Mărdărescu, petrolist Telega, O. Minea, Conduratu, M. Minescu Inotaști, I. Mândricel, Fulga, I. Müller, farmacist fost primar, Văleni, I. Nedelcovici, advas. de primar PL. Col. P. D. Niculeescu, V. Călugărească, D. Negulescu-Plt*. corn. Pl, N. Provian inst. f. consilier, dir. Federale B. P., E Provian Bucov. casier, I. Predelanu meseriaș Pl., C. Popescu, funcționar Pl. Ing. N. Protopopescu, Moreni, S. Protopopescu, com. Văleni, I. Popescu, com. Băicoi Gh. Pavel com. Brătești, Ercule Popescu Breaza, I. Petrescu petrolist. PL: Fr. Paneady Bușteni, Dr. V. Popescu. Câmpina M. Păsureanu com. consilier, Câmpina, I. Proviniceanu. inst. Câmpina, P Pavel, înv. Târlești C. Popescu, înv. Telega, St. Popescu, Strâmbeni, Preot, At. Popescu, Mărgineni Preot AL At. Popescu, Scorțeni C. Rădulescu, prof. PL, V. Rădulescu, Poiana Țapului V. Rigard, instalator PL, V. Socolescu, arh. f. primar, Pl, vice-președinte, Preot P. Stănescu, Pl. N. Sersca, inst. Pl., I. I Stănescu, funcț. Pl., P. Ștefănescu, librar Pl., C. Săndulescu. Bătrâni St. C. Stan Pl., Al. Stoicescu, înv. Aricești, N Simbrescu-Breaza, Ino A. Stamatopol, Câmpina, p Secrețeanu, adv. Urlați, Stelian Stroescu înv. M.Strav., I Ștefănică, Țintea, Ing. V. Tacit, bir. Dr. Minier, C. Tocit inj. de primar, PL, General T. Tăutu PL Petre Teodorescu, meseriaș, cons. municip., N. Toculescu, com. PL, T G. Tomescu, prof. Văleni, ȘL Teodorescu-Teișanu com. PL, Căp. Al. Tetrat, ing. Pl., C. Teodorescu, înv. Albești, Eug. Tilimpea Păcureți, D. Teodorescu adv. Pos.i Gh. Trifu, Ciupelnița, Gh. Tudor Poenari, I. Tudose, Râncezi, I. Tănase, Mănești Nacu Vasiliu, com. aj. de primar Pl. I. Văleanu, adv. Pl. T. Voiculescu prof. I. dep., m. Camera Agric. vice-președinte, C. Vasilescu prof. cons municipal, N. Vintilă, Chijdeanca. P. S. — D. I. G. Obrocea, Primarul Orașului, a declarat că nu va face politică, atât cât va fi la conducerea municipiului. ■— ♦ mm.......... DE PRETUTINDENI Societatea persoanelor obscure O inspecție a scos la iveală la Leningrad existenta unui grup de 15 școlari cari s’au organizat sub numele de „duzina dracului“ Societatea a fost creiată sub influența literaturii detective. Copiii studiau faptele eroice ale lui Pinkerton, Carter și ale altor detectivi vestiți. Un alt grup de tineri au scos o foaie sub misteriosul titlu. Organul societății persoanelor obscure*’. (Ceps) Situația scriitorilor ruși Comisiunea de specialiști a sovietului comisarilor poporului a decis să Înlesnească scriitorilor ruși Înființarea unei edituri în formă de cooperativă. In acest scop statul va împrumuta sumele necesare. Totodată comisiunea a hotărât ca scriitorii să fie considerați ca lucrători cu toate drepturile lărgindu-se astfel dispozițiile codicelui sovietic cu privire la muncă. Onorariul e considerat după această nouă deciziune cât și salariul muncitoresc. Minimul 1 pentru lucrările artistice a fost fixat la 20 ruble pentru o coală de tipar. (Ceps) Cugetări din Beethoven Nu recunosc alt Semn al superiorității, decât bunătatea. * Vorbiți copiilor voștri despre virtute , ea singură poate face pe om fericit, nu averea, * O, câtă fericire trebue să fie, să poți trăi viața de o mie de ori ! * Regii Și prinții pot copleși cu tot soiul de titluri și decorații, dar nu pot crea oameni mari * Doamne ! mă vezi alungat de omenirea întreagă pentru că nu vreau să mă împac cu nedreptatea ! * Arta unește pe toată lumea cu atât mai mult pe adevărații artiști * Muzica e o revoluție mai înaltă decât înțelepciunea și filozofia. Cinematograful ca mijloc de instrucțiune în Bulgaria Sofia, (Ceps), — Ministerul instrucțiunii a aprobat întrebuințarea cinematografului ca mijloc de educație și totodată a dat primul aparat cinematografic administrației județului Sofia Ziarul învățătorilor din Bulgaria se ocupă cu rezolvarea acestei chestiuni și este de părere de a se emite liste de subscripție pentru cumpărarea de aparate cinematografice. P- Președinte P. P. Negulescu, a convocat pe majoritari. Și cu eleganță, le-a servit următoarele: să nu mai plece de la Cameră, după ce semnează de prezență. Să aibă ceva mai multă grijă de prestigiul parlamentului. Să nu mai oblige pe vice-prezident să scoată din urne 120 voturi, când votanții nu trec de 50... Să vedem intru cât se va modifica apelul nominal, în urma apelului prezidentului. Guvernul și leul a lucrat ori cu Suveranul, care a semnat mesajul pentru depunerea în parlament a proectului de reformă a învățământului secundar. „Politica“ de aseară, anunță următoarele : „Guvernul îngrijat de urcarea leului și de repercusiunea lui asuț economiei generale, se pare că va veni cu o lege care să permită Bancei Nationale sa tipărească bilele încă de 2,3 miliarde peste cele 21 miliarde prevăzute de convenția din anul 1925. Tot odată ne va prevedea că în cazul când Banca Națională nu va putea să-și îndeplinească nici astfel menirea dee regulatoare a pieței de schimb, să aibă dreptul a emite cecuri pe bază de devize, utilizând central sistemul bonurilor de casă cu acoperire aur. Această măsură trebue să preci ' neapărat stabilizării definitive atât de imperios necesară vieții noastre economice". Am dori di. suflet ca aceste știri 1 "devereascâ. Un incident la frontiera româno-ungară Satu-Mare [UNK] — Un incident grav s-a întâmplat zilele trecute la frontiera româno-ungară, la punctul numit Cetatea Veche (Ovari). La un moment dat mai mulți grăniceri maghiari trecuseră pe teritoriul român, pe o distanță de 200 metri. Grănicerii români somându-i să stea, ungurii au luat-o la fugă. Românii au tras focuri. Un grănicer ungur a căzut la pământ, ceilalți s’au retras. Grănicerii români s’au retras și ei la post, spre a raporta cele întâmplate. In timpul anchetei, ofițerul maghiar a declarat că regretă incidentul și a susținut că nu are nici un mort. Soldatul căzut nu a fost lovit, ci sa culcat la pământ spre a se feri de gloanțe. Trecerea grănicerilor maghiari pe teritoriul român — spune versiunea maghiară — s’a făcut din greșală. Cronica externa — Conferința ambasadorilor, pe baza raportului făcut de comisia interaliată de control, a hotărât desființarea controlului militar în Ungaria pe ziua de 31 Martie c. — Acordul comercial provizoriu greco-ro Tân a fost prelungit. Faptul este privit cu simpatie de presa grecească și este folosit și ca un bun prilej de declarații pacifiste. Ministrul Italiei la Belgrad, d. Rodreno, a dat ziarului francez „Petit l’misteri' un interview' arătând că intervenim Italiei se datorește făptui., 'ce , albano-sârbă mișună un furnicar de comitagii, pe care guvernul iugoslav îi manevrează pentru tulburări, neînsemnate la început, dar care pot deveni conflicte mult mai grave. Și Italia care nu vrea ca Balcanii să aparțină numai Statelor balcanice și-au luat măsurile. —■ Ministrul de război german Gessler, a declarat la discuția parlamentară a bugetului armatei că Germania cheltuește cea mai puțin dintre toate Statele mari pentru armată și a cerut ca ceia ce s’a impus Germaniei să se aplice ca model pentru dezarmarea generală, dacă nu să i se dea voie a se înnarma la fel cu vecinii. — Anglia a depus la secretariatul S. N. spre înregistrare 14 tratate, acorduri și schimburi de note. — Comisia dezarmării a admis teza franceză. — Guvernul elvețian a comunicat Secretariatului S. N. compunerea comisiei de conciliere prevăzută de tratatul de arbhragiu elvetoroman încheiat la 3 Febr. 1926. — Turcia a sporit considerabil taxele vamale, care se ridică la 15 la sută peste taxele prevăzut tratate. — Intre Germania și Polonia continuă tratativele pentru soluționarea chestiunei dreptului de reședință. — Ex-împăratul Wilhelm, luând, cunoștință de grija primului ministru prusian față de siguranța Republicei, a declarat că nu dorește să se stabilească definitiv în Germania. Contele Bethlen, premierul Ungariei, a declarat la comisia afacerilor străine din Cameră că în curând va începe a se exercita și influența altor puteri decât a Franței în Europa centrală. De a•‘' •r'WH ?■/ • evitarea pașilor greșiți, fără a se pierde totuși ocaziile de strângere a legăturilor cu vecinii ce urmăresc acelaș scop cu Ungaria, și mai apropiere de Italia A ținut însă să sublinieze că toate aceste raporturi depind de politica minoritară a Statelor respective. N’au lipsit cuvinte măgulitoare față de Anglia, căreia se datorește refacerea economică și financiară a Europei. Refacerea regiunei Mărăști - Mărăgești - Oitus Un apel, adresat aleșilor națiune! spre a-i îndemna la o inițiativă care să dea sub formă legală putința refacerii uneia din cele mai greu încercate de război regiuni ale țării, și a găsit un vrednic ecou și în presă. Se cere anume instituirea unui timbru special, din al cărui venit să se acopere lucrările de ridicare a regiunei devastate necruțător de luptele statornicite vreme îndelungată în această parte a pământului românesc. Și această propunere, iscălită de un glorios comandant, generalul Ion Popescu, și de un entuziast cetățean al Mărășeștilor, ing. Al. Balaban, azi primar al acestei localități, se îndreaptă către puterea legiuitoare, cu nădejdea că măcar astfel se va putea realiza, după zece ani de așteptare mucenicească, o stare mai bună lumi din aceste părți. Se vor găsi spirite critice care să observe că rău se face adrestindu-se pentru o astfel de înfăptuire pungii modeste a contribuabililor. Ne socotim datori, ca locuitor al acestei regiuni, să încercăm o explicație: încă sub fanfara obuzelor, ropotul șrapnelelor și flueratul gloanțelor se înjghebase o asociație camaraderească, exteriorizare a celor mai alese sentimente, în vederea organizării străduințelor și conducerii lucrărilor de refacere a acestei regiuni. Satul meu a fost câmpul de experiență a solicitudinei și filantropiei românești. In numele Mărăștilor s‘au strîns bani, s‘au căpătat avantagii, s‘au constituit Întreprinderi, care spre rușinea vredniciei românești n‘au avut darul de a aduce alinarea mult așteptată pe aceste plaiuri pustiite. Faimoasa societate ,,Mărăști“, condusă în chipul cel mai detestabi, deși de un om cu netăgăduite merite militare și cu o mare doză de bunăvoință, nu a izbutit să facă nimic pentru localitatea istorică al cărei nume îl poartă și la a cărei ridicare era datoare să contribue și moral și material. Cu banii cheltuiți, și justificați desigur până la centimă de teancuri de scripte, s‘ar fi putut înălța vechiul sat în toată frumusețea și măreția lui modestă de odinioară. N‘am fi avut starea deplorabilă de azi a comunei. Câteva case model, foarte puțin practice pentru cerațele Mărășteanului, un local impunător de școală, asupra căruia n‘are de fapt dreptul de a se folosi nici Statul și nici comuna, el fiind la cheremul lnchidatorilor în antrepriză ai fostei societăți; o biserică neîncăpătoare, deși frumușică , alături de oase nenorocite, bordeie, bărăci; o stradă centrală trasată, largă ca un bulevard, dar neisprăvită, un Început nenorocit de canalizare pentru aprovizionarea cu apă a satului și încă vreo câteva rămășițe lugubre ale tentativelor de modernizare a satului. Starea morală a locuitorilor a Oameni dezamăgiți, apăsați de corvezi istovitoare și hrăniți ani de-arâretul cu iluzia înălțării unui sat ca‘n Dasme, dar lăsați la un moment dat la discreția unor lichidatori hapsânii a unor aventurieri fără conștiință. Pe deasupra, sunt făcuți spectatorii unor fapte din cele mai vrednice de reprobat. Mărăștii sunt astăzi un sat de plâns, cu o înfățișare din cele mai descurajatoare. Mărășeștii au avut norocul de a nu fi devenit câmpul de experiență al unei întreprinderi filantropice i'tzioniste. Au dinainte încercările situația Mărăștilor. De aceia primarul de acolo, sprijinit de bunul Român și militar care și-a câștigat gloria prin apărarea acestei localități, tot așa de importantă pentru istoria noastră ca și Mărăștii, apelează la alte căi pentru a asigura refacerea fostului front de luptă. .Deși nu întrevedem mari posibilități de realizare a acestei propuneri, ne facem o plăcută datorie din a o recomanda și susține din tot sufletul. G. VLADESCU-RACOASA Organisațiunile județene și prietenii noștri, sunt stăruitor rugați a trimite certizațiunea lunară cu cari s'au înscris, d-lui Emil Socec, casier central al Partidului (35, Splaiul Cogălniceanu, București). Un teatru românesc la Constanța Punerea pietrei fundamentale a Teatrului Ligei Culturale pe aproape o jumătate de veac de când Dobrogea este românească, cetățenii acestui oraș s-au frământat mereu ca să poată clădi un teatru românesc la Constanța dar toate inițiativele au murit în fașe din lipsa de fonduri deși Metropola Dobrogei este un oraș de milionari. Nu s-a găsit nimeni care să dea ceva pentru acest scop. Singurul teatru din Constanța este prorprietatea silogului elin „Elpis“ ai căror tributari suntem încă și astăzi sub acest raport. Zi de zi necesitatea unui teatru mare românesc sporea mereu și Liga culturală care tindea să realizeze acest imperios desiderat cultural nu a putut face mai mult decât să obțină de la Primărie un teren situat pe Bulevardul Ferdinand. Pe neașteptate am primit zilele trecute o invitațiune prin care eram chemat să asiști la punerea pietrei fundamentale a primului teatru românesc la Constanța : Teatrul Ligei culturale. Bucuria mi-a fost mare și cu atât mai mare când am aflat că acest teatru va fi construit de un fiu al Dobrogei d. Demostene Tranuli, un om pe care-l știam plin de suflet și animat de cele mai frumoase intensiuni pentru orașul în care s-au născut părinții lui și el. Eri dimineață a avut loc punerea pietrei fundamentale a acestui locaș de cultură națională. Înainte de minerea pietrei fundamentale preoții I. Grigorescu, Tache Popescu și I. Roșculeț au oficiat un serviciu divin după care d. I. Borcea secretarul Ligei culturale secția Constanța de citire, în fata uni public extrem de numeros următorului ACT COMEMORATIV Sub domnia gloriosului și bunului Rege Ferdinand I al României Mari, astăzi Duminică 27 Martie, anul una mie nouă sute douăzeci și șeapte, în prezența P. S. S. Gherontie, episcop al Tomișului și al Durostorului, Andrei Popovici, prefectul județului Alex. Anastasiu, președintele Curții de apel, General Vlădescu, comandantul Diviziei IX-a, Amiral M. Gavrilescu, comandantul Diviziei de mare, A. Alexandrescu, inspector școlar, Const. N. Larry, președintele Camerei de comerț și industrie Constanta, L Bentoiu, primarul municipiului, Ilie Mecu, președintele Sfatului Negustoresc, prof. I. Coriolan, directorul liceului și Atheneului , Mircea cel Bătrân", Bucur Constantinescu, președintele Academiei populare, preot N. Paveliu, președintele Ateneului popular Sf. Gheorghe, C. Dimitriu-Codru, președintele Casei de cetire „Ioan Creangă“ și alte persoane de seamă din metropola Dobrogei. Urmând îndemnul și însuflețirea dată nouă de marele președinte al ligei culturale, inimosul român și scriitor Nicolae Iorga, profesor universitar din București. Noi, comitetul de conducere al Ligei Culturale, secția Constanța, președinte fiind d. D. Stoicescu, președinte de tribunal, N. D. Chirescu și J. Stoenescu-Dunăre membri, P. Postelnicii casier și I. Borcea, secretar. Pus-am piatra fundamentală a primului teatru românesc în Dobrogea, închinat Ligei Culturale pentru unitatea culturală a tuturor românilor, în a cărei deplină proprietate și folosință va trece, ca un omagiu adus culturei românești la care luminatu-s’a tot dobrogeanul-Locaș ce se clădește și se ridică, înzestrându-se cu cele de cuviință de către concetățeanul nostru și iubitorul de artă fiu al Constantei, d-l Demostene Tranus, și facem din adâncul inimei noastre arate ca locașul acesta să îndemne generațiile viitoare pe drumul senin, crescâtor și înfloritor de suflete al culturei românești. CUVÂNTAREA D-LUI D. STOICESCU După ce actul comemorativ a fost acoperit cu mii de semnături, el a fost pecetluit într'o sticlă și zidit în temelie, mistrca trecând din mâna d-lui Tranuli în cea a d-lui C. STOICESCU, președintele Ligei culturale secția Constanța, care a rostit cu acest prilej următoarea cuvântare: Aci la întretăierea bulevardului Ferdinad cu strada Mihai Viteazu, Primăria Constanța a avut fericita inspirație să destine un loc pentru localul Ligei Culturale. Luând în primire acest loc, ne învrednicim a pune piatra fundamentală a clădirei dorite. Este o mare bucurie pentru noi în acest moment și speranța de a vedea ridicat localul Ligei Culturale ne surâde plină de farmec. Am zis că Primăria Constanța a avut fericita inspirație să destine locul aci, pentru că stradele ce se întretaie în acest colț poartă două nume de cea mai curată glorie românească: Mihai Viteazul simbolul unităței naționale în trecut și Regele Ferdinand, realizatorul acestei unități naționale în zilele noastre. Liga Culturală, instituția în care s'a concretizat tendința sufletelor românești pentru unitatea culturală, ce trebuia să preceadă pe cea politică, nu-și putea pune casa ei un alt loc mai nimerit decât aci ! Pe locul acesta trebuia să se ridice o casă luminătoare de suflete, un cămin pe care să stea aprinsă etern facla omagială pentru cinstirea eroilor noștri, o clădire cu scop cultural. Cultură nu este numai adaptare la mediu pentru a-i stoarce trebuincioasele vieței, nu este numai des animalizare, este și finețe în alegerea scopului vieței, idealism. La 27 Martie, acum 9 ani, Republica Moldovenească a Basarabiei, sângerând ranele unnui veac și sprijiniturile până la os ale unei revoluții, se aruncă în brațele mamei sale România. Cea mai măreață zi de unire din câte au trăit neamurile. Și 27 Martie a fost simbolică pentru că alte uniri deopotrivă dorite și scumpe au venit după aceea dându-ne România Mare. Punem piatra fundamentală într’o zi de bun augur pentru neamul nostru și pentru sufletele noastre. Facem urare pentru Municipiul Constanța ca după acest locaș să aibă fericirea de a îmbrățișa în sânul sau altele in scopul obșteștei luminări și pentru acest locaș să răspundă bogat la speranțele noastre. Și facem și rugămintea ca cetienii Constanței, prezenți și viitori, să ajute dorințele noastre și să adauge la ceea ce ne-am învrednicit să facem, luând pildă de la concetățeanul nostru Demostene Tranulis care din iubire pentru orașul său natal și pentru artă a pus o mână harnică și generoasă pentru înfăptuirea clădirei. (Urmare în pagina 11-a)