Neamul Românesc, iunie 1927 (Anul 22, nr. 56-71)
1927-06-02 / nr. 56
NEAMUL ROMANESC Prim-Redactor N. GEORGESCU Director N. IORGA ANUL AL XXI Lea No. 56 . REDACȚIA Intr. Parlamentului No. 8 Telefon 12/60. R 3 LEII ADMINISTRAȚIA * Str. Parlamentului No. 8 Telefon 12/60 1 JkŐTi fu V -Joi 2 Iunie 1927 O mărturisire Am fost visitat ieri de d. ministru al Palatului, care mi-a comunicat din ordinul Suveranului că d. general Averescu a fost însărcinat să formeze un guvern național și că sunt rugat să-l fiu In ajutor. Sunt cuvintele înseși pe care le-am auzit. La această comunicație am răspuns că posibilitatea acestui guvern, — care nu se poate înțelege decît ca o formațiune trainică, avînd o misiune de îndeplinit, acela de a uni cu tot ce e sănătos în trecut tot ce pretinde viitorul acestei țeri — adrnă de la cumințenia șefilor de partide. Nimeni nu trebuie să creadă nici în genialitatea, nici în rolul providențial al său, nici in dreptul exclusiv pe care și l-a cîștigat partidul său, ci fiecare trebuie să-și dea sama că el insuși și partidul pe care-l conduce nu înseamnă decit puțină bunăvoință pentru a sprijini ceasurile cele grele ale țerii. Cu această condiție se poate ceva. Fără aceasta nu avem decît tristele posibilități, ale incoherențelor și u surpărilor. Sper Insă că instinctul național, al cărui purtător de curând a fost Regele însuși, va vorbi în inima tuturor mai tare decît șoaptele ispititoare ale ambițiilor rele. N. IORGA Pentru salvarea comunelor maghiarizate Mărturisesc, fără exagerare, că rare ori în vieață am simțit o mai puternică jale ca în fața Românilor din comuna fruntașe ardeleană Miercurea-Nirajului (jud. Mureș), cari stăteau cu gurile parcă pecetluite, vorbindu-ne numai din ochi și gesturi, în fata noastră, a congresiștilor, Ligii Culturale, cărora ni-au ieșit întru întâmpinare cu steaguri și flori. Neputându-și arăta dragostea prin graiul strămoșesc, au îndemnat pe primarul lor, un inimos român, să ne vorbească și acesta ne-a vorbit... în ungurește. Cineva mi-a tradus: suntem 2/3 din sat români, biserica nu-i terminată, școală avem dar e maghiară plătită de statul românesc, cu 3 învățători și director, toți unguri. Suntem ca orbii cari simt lumina soarelui, dar nu o pot vedea. Așteptăm un Mântuitor, care să ungă cu tină ochii noștri, să vedem. Energicul și luminatul patriot care e d. Iuliu Codarcea, pretorul, ne spunea că în toate comunele din jur situația e identică. Așa în: Mureșeni, Cristești, Ungheni, Crăciunești, Boteni, Gălățeni (pierdut tot satul), Sf. Troiță, Eremitul, Sovata, Cioc, Pădureni, Sf Andrei, Tâmpa, Iobăgeni, etc. etc. Nu ne venea să credem. Și totuși este aceasta, mai tristă decât orice închipuire. Și ce s'a făcut pentru îndreptarea răului? Când partidul maghiar organizează politicește pe Ciangăii de la noi, cari uitaseră că sunt unguri, noi să lăsăm și direcția școlilor ungurilor? Ce „clasă“ vor fi făcând ei, ce geografie, ce istorie vor fi predând, ne închipuim, judecând după dezastrul rezultat pentru noi. E nevoie de măsuri grabnice. Plugăm și pe această cale pe d. ministru Petrovici, să înființeze grădini de copii în toate aceste comune, să ia direcția școalelor din mâinile ungurilor, să fie obligați primarii să oficieze căsătoria în limba română, să trimită acolo învățători destoinici. Grădina de copii nu are rost decât în centre industriale și în centre de felul acestor sate, cărora li s-a furat limba. De ce se îngrămădesc fără rost aiurea? Rugăm ziarele, mai ales pe acelea cari au avut reprezentanți la dureroasa urare în limba streină a nefericiților Români din Miercurea, să-și unească glasul cu al nostru și să ceară împlinirea grabnică a măsurilor de nevoie. E timpul, credem, după 9 ani dela Unire, ca Românii, cari cer cu genele de școală românească, să aibă parte de ea. E dreptul lor sfânt și datoria noastră categorici............... VIRGIL TEMPEANU Profesor împrumutul în Anglia se va face Ia crcurile financiare se dă ca sigură realizarea împrumutului de zece milioane lire sterline care se tratează la Londra. Cu acest împrumut statul ar urma să-și achite datoriile la Banca Națională. De asemenea se vor achita și datoriile pe care le are Creditul Industrial la Institutul de emisiune. Sovietele mobilizează contra Angiei Londra, 3 ®, (Hailer). Ziarele anunță chiar Stockhelm că Sovietele ar fi mobilizat ultimele cinci contingente. Sprijiniți opera de luminare pe care o duce LIGA CULTURALA Cumpărați biletele Loteriei pe care a organizat-o pentru a-și clădi casa ei de luminare a neamului. Biletele se găsesc la comercianți, la depozitarii R. M. SM la depozitele de ziare, la bănci. Biletele se pot cere și in str. Luterană No. 8 București. Pe lângă 519 câștiguri de șapte milioane lei, printre care unul de 2 milioane, unul de 1 milion, etc., contribuiți cu o mică sumă la scopul nobil al Ligei Culturale. Un bilet: 40 lei. Din toata lumea Acesta este ultimul număr al „Neamului Românesc“ — atâta vreme cât vor dăinui împrejurările care au adus incalificabila confiscare de ori. E sub demnitatea mea să exprim opinii politice, cu un asemenea regim de presă. N. Iorga Chemare de „Ziua Eroilor" Opriți-vă o clipă și cugetați la adevărul pios și îndemnul înalt omenesc al acestor rânduri. E vorba de glorioșii noștri căzuți, din jertfa cărora a răsărit intregirea Neamului. Unii au murit în spitale, alții au putut fi îngropați cu grije chiar pe câmpul de luptă, cei mai mulți și-au lăsat însă leșurile lor— fără nume— sub o mână de țărână aruncată în grabă. Și locurile acestea sfințite — în care trupurile lor s'au plămădit cu glia strămoșească — n'au fost însemnate nici cu o cruce, umil semn, pe care ultimul creștin și-l pune la căpătâiul locașului de vecinică odihnă. Gânditi-nd că tot temeiul vieții voastre de azi — așezată pe temelii trainice — se datorește, în prim rând, acelora, care zac dealungul munților, plaiurilor și drumurilor noastre fără un semn la căpătâiul Vremurile sunt grele, iar nevoile Țării — secătuită de vitregia răsboiului — multe și mari. Ajutorul Statului fără sprijinul cetățenilor nu-i îndestulător. Dați obolul vostru neprecupețit pentru eroii noștri, cu gândul că, în locul în care a căzut un luptător și o viață de om s'a stins, s'a pus și cu ajutorul vostru un semn pentru cinstirea lui, a națiunii și a voastră. De „Ziua Eroilor“ — sărbătoare închinată lor — răspundeți cu prisosință la chemarea societății ,,Mormintele Eroilor", care se îndreaptă către voi cu gândul că nu o vei lipsi de sprijinul vostru. Purtați cu mândrie insignele, ce se vor împărți în această zi de societate — drept mărturie vie că știți să cinstiți eroismul ostășesc — și dațivă obolul vostru cu sufletul deplin mulțumit că v'ați îndeplinit o înălțătoare îndatorire. Hotarele morții nu poartă peceții deosebite: ofrandele se primesc și semnele la căpătâiu vor fi puse fără vreo deosebire de religie sau naționalitate. Președintele Soc. „Mormintele Eroilor“ DR. MIRON CRISTEA Patriarh al României Guvernamentalii TiruanirinT' 11 in ■ [UNK] se agită PARLAMENTARII GUVERNAMENTALI LX bucurești Împrejurările politice au produs ferbere în rândurile averescane. Ca să nu riscăm și pentru acest număr demersurile ilegale ale d-lor comisari regali, credem că motivul pentru care politician» guvernamentali sunt în exod spre București, este posibilă plecarea guvernului. Invitația regală, de care vorbește șeful nostru, d. N. Iorga, în pagina 1-a a acestui număr, constine desigur motivul agitărei guvernanților. Ei afirmă că d. general Averescu va refuza categoric orice colaborare la un guvern al tuturor partidelor. Ei adaugă că în orice caz, majoritățile vor da vot de blam oricărui alt guvern. Pe de altă parte, numeroși fruntași averescani critică violent și fățiș, pe d. Octavianu Goga, ale cărui veleități de conducere exclusivă, au izolat complet Partidul Poporului, ale cărui veleități de a face singur față grelelor împrejurări de astăzi, s'au dovedit și se vor dovedi exagerate. Așa că, e foarte probabil că retragerea guvernului, să producă și o adâncă ruptură în rândurile averescane. De sigur că Salonul Oficial așa cum s-a organizat azi, nu are nimic de obiectat și mai ales când în jurul său pătrund elemente de valoare artistică reală — obiectivi — preocupați numai de prosperarea artelor plastice, proprie pământului și neamului nostru. La 17 Aprilie a fost deschiderea oficială. In cuvântarea de deschidere, vice-președintele salonului, d. Teodorescu S. loan, a învederat tendința juriului și deci scopul Salonului, de a descătușa arta de influenta covârșitoare din apus și a statornici prin aceasta, o tradiție proprie artei noastre. Mai departe a spus că la judecata lucrărilor prezentate s'a procedat la o minuțioasă examinare și selecționare, călăuzindu-se de spiritul larg de a admite toate manifestările de artă, în care s-a găsit afirmat un puternic sentiment de sinceritate, simțire artistică și știința realizării tehnice, conchizând, că are credința că a ajuns prin salonul de azi la sinteza sensibilităței noastre plastice. Ori tocmai părțile subliniate din expunerea de mai sus, nu corespund adevărului pentru că la judecarea și primirea lucrărilor nu s-a ținut seamă nici de venerabilii muncitori ai artei, unii premiați de mai multe ori la saloanele trecute, deci consacrați în artă cu lucrări serioase, nu s'a ținut seamă, nici de lucrările în care s'a putut și se poate vedea de oricine, acel sentiment de sinceritate, acea sinteză de sensibilitate artistică căutând să le respingă complectând Salonul cu lucrări ce in majoritate sunt iluzii de artă— artă decadentă. S'a accentuat lipsa de la acest salon cu lucrări de ale venerabililor, tocmai când juriul a fost mai puțin sever, mai indulgent față de această categorie, făcăndu-li-se o favoare pentru munca lor din trecut. Această indulgență au dovedit-o în ce mă privește resping orice favoare și resping aprecierea severă a unui juriu, care nu este sever cu el însuși. Sculptor C. G. MIHAILESCU Păreri libere atonul Oficial .naBrSI D.OCTAVIAN GOGA autorul „Mustului care fierbe“ membru al Sindicatului Ziariștilor, și ministru de interne, care confiscă mereu ziarele. împrumutul in Germania întâmpină greutățile unde mai înainte se punea mare preț pe tratativele încheierii unui împrumut în capitala Germaniei, urmate acolo de d. I. Lapedatu, astăzi speranțele încep să se piardă. Greutatea consistă în refuzul Germaniei de a aranja chestiunea biletelor Băncii Generale în felul cum înțelege statul român. Cercurile oficiale germane doresc ca această chestiune să fi regulată prin diferența dintre dobânda uzuală și cea pe care înțeleg să o acorde special acestui împrumut. Totuși d. I. Lapedatu persistă și se străduește să obțină... împrumutul, după ce va fi lichidat chestiunea biletelor Băncii Generale. ------ ^ | »■ ■ — Salarii de mizerie [UNK] ■ ■ Destăinuiri dureroase, fugare și câteva rânduri scrise cu lacrămi... Se plătesc, la Banca Națională, chiar la Banca Națională , salarii de mizerie... Lefuri, de la 1800, la 2000 Iel lunar ! Nici măcar medicamente nu se dau slujbașilor modești, și suferinzi. Nici umbră de gratificații, care se împart pe alese... Nici o nădejde de locuință modestă, așa cum au obținut slujbașii atâtor alte instituții prospere, ca răsplată a muncei și onestităței lor... Iar funcționarele, și mai vitreg salariate deși au vechime de peste 15 ani!! Și încheerea. ,,Poate trăi cineva, în chip cinstit, cu aceste lefuri“? Noi nu răspundem. Și am fi dornici să ni se dea o lămurire dacă lucrurile nu sunt așa... » «■ Primirea lui Lindbergh la Londra Londra 30 (Rador). Lindbergh a aterizat ori la aerodromul Croydon, salutat cu ovații nesfârșite de peste 100.000 asistenți. Toate personalitățile conducătoare din aviație și ambasadorul american Houghton au felicitat călduros pe Lindbargh, care astăzi va fi primit de rege la Buckingham. ia Ulmi MIM In cursul acestor doi sau trei ultimi ani când Muzeul Bizantin atinge o înaltă treaptă din toate punctele de vedere el se îmbogăți și continuă a se îmbogăți cu diferite comori. Odinioară, acum vre-o treizeci de —abia se găsise de cuviința, și nu fără oarecare repugnantă să se cedeze în Muzeul Național a antichităților clasice, un colțișor pentru colecția bizantină, croită de eforii unui grup de câțiva amici entuziasmați de artă creștină, constituind „Societatea Creștină” și toți membrii desfășurară, în anii care urmase o mare activitate, pentru studiul arheologiei bizantine și ocrotirea monumentelor bizantine. In această epocă depărtată, este adevărat, trebuia să ai destul curaj pentru o întreprindere care nu era după gustul publicului și mai ales nu era deloc favorizată de majoritatea oamenilor de știință cari aveau supremația în direcția afacerilor arheologice ale țării. Aceștia, neavând de loc interes decât pentru antichitățile clasice, se arătau chiar ostili, câteodată, la tot ce era „bizantin”, considerat ca nereprezentând nici o valoare, comparat cu resturile splendide ale antichității hisenice. Și-i sigur că timpul a trecut înainte de a se hotărî la noi a recunoaște că drepturile suverane ale bunicilor nu puteau combate drepturile părinților națiunei grecești moderne. Acropola ateniană nu a avut numai perioada artistică arhaică și epoca ei clasică între secolele al IV-lea și al VII-lea înainte de Hr. ci de asemenea, perioada sa artistică bizantină a secolelor al VI-lea până la al XV-lea după Hr. Dar mai multe monumente din această perioadă, au lăsat în ciuda devastărilor turcești, un mare număr de părți arhitectonice, pe care le-am cules de pretutindeni, unde le-am găsit cu multă îngrijire. Grinzi de de-asupra ferestrelor, arhitrave, arcuri, diferite ornamente sculptate erau risipite printre dărâmăturile antice ale Heropolei. Numărul sculptorilor la fel, aparținând ruinilor câtorva biserici bizantine din orașul de josîși găsise loc de asemenea în subteranele Academiei din bulevardul Universității. Pentru tot acest prețios material găsise un azil în vechiul templu al lui Teseu, care servise odată de Muzeu clasic înainte de inaugurarea noului Muzeu Național din zilele noastre„Theseon” este în realitate, templul contemporan Partenonului pentru cultul combinat a Atenei și al lui Hephaistos : scutit de orice obiect clasic, în el se stabili primul Muzeu Bizantin al Atenienilor, demn de numele său. Câteva icoane în stil bizantin din secolul după căderea Constantinopolului (1453) și câteva sculpturi importante în stil franco-grec (sec. XIII—XV) scoase de ruinele bisericești de la Atena, se adăugară apoi colecției din acest Muzeu, Îmbogățită cu câteva achiziții noi, tot așa de interesante. Totuși era o piedică in activitatea acestui cerc ușor de intelectuali, lipsind planul de lucru și dispunând de prea puține mijloace. Lipsea arheologul specialist adânc inițiat în știința bizantină, care ar fi concentrat sforțările predecesorilor săi pentru a dirija lucrul lor într-un spirit superior și cu o metodă științifică mai savantă, spre ajungerea scopului său. In adevăr în acel timp,, se forma la Atenieni o nouă Societate științifică a Bizantinilor „Societatea de studii Bizantine”, care a putut reuni în sânul său un număr considerabil de savanți și cari se distinseseră prin publicarea de diferite subiecte după puterile lor de muncă. Ea a putut lărgi imediat cercul erudiților interesați în cântările bizantine și în același timp contribui atât cât îi era posibil, prin conferințe foarte frecventate de public, așa că gustul pentru arta bizantină se propaga în toate clasele de intelectuali ai acestei țări. Această lucrare cu totul recentă, e opera eminentului Efor al antichităților bizantine, d. Gheorghe Sotiriu, căruia în cele din urmă i se promise catedra de profesor de istorie și artă bizantină la Universitatea din Atena, un om bine cunoscut, prin publicațiile sale savante, în toate cercurile de Bizantinologi în Occident. D. Sotiriu, in colaborație cu câteva persoane distinse, luă în mâinile sale abile direcția săpăturilor și a tuturor speciilor de cercetări bizantine și hotărî în afară de aceasta ca scop principal a activității sale, reorganizata cu desăvârșirea Muzeului Bizantin din Atena. (Tradus din „Messager d’Athenes” de Belena Beloiu, școala de misionare). Pentru aviația —IPME—1 iim NT națională Inițiativa luată de a se strânge un fond pentru aviația națională prezintă o mare importanță și o necesitate imperioasă față de pregătirile de războiu ale dușmanilor noștri. La o astfel de activitate trebue să colaboreze și să continue toți cetățenii cari trăesc pe pământul țării noastre și cari se folosesc de bogățiile ei, pentru a o putea apăra în vreme de primejdie. Astăzi, mai mult decât oricând, Românii sunt în stare să facă orice jertfă pentru apărarea țării ; toți vor sări să pite mână,de la mână pentru ajutorul aviației naționale. Dar pentru ca comitetele societatei de aviație să aibă succesul dorit, trebue ca activitatea lor să cuprindă acel adevăr sfânt al patriotismului. Cinstea care are un înțeles destul de complicat. Cu această ocazie am auzit vorbindu-se mult despre lipsa de încredere a poporului și chiar luându-se în ironie fapta. Trebue să fim sinceri, că ai noștri sunt și buni și răi, și tot răul spre bine se întoarce unde este înțelepciune. Trebue să dispară lipsa de incredere a cetățenilor. Pentru aceasta, cred că ar trebui să se publice prin ziare sumele din fiecare sat, oraș și județ. Fondurile să fie anuale adică să se cumpere în fiecare an aeroplane , fără a se prelungi 2—3 sau 10 ani strângerea fondului. Aeroplanele procurate în fiecare județ să fie vizitate de câte un reprezentant al comitetelor. In comitete să fie aleși cetățeni din toate ramurile de activitate. La întruniri nu poate lua parte tot poporul, de aceia trebuesc aleși 2—3 membri din comitet cari să meargă din casă în casă pentru strângerea cotizațiilor cu chitanțier în regulă. Membrii comitetelor vor găsi mai bine modalitatea pentru a înlătura lipsa de încredere. Pentru a face tăria țării ne trebuesc : aeroplane, armată bună, flotă, dar mai presus de toate ne trebue tărie morală. Aceasta este temelia țărilor cu o viață lungă. Fără aceasta, totul se spulberă. DAFINA POPESCU Institutoare Râmnicu-Sărat O EXPOZIȚIE A GARDEROBEI FAMILIEI IMPERIALE RUSEȘTI In palatul „Alexandru” din „Detske Selo” (înainte Țarskoe Selo) care a fost preschimbat în Muzeu, s’a deschis zilele acestea o expoziție a garderobei familiei imperiale rusești. Printre haine se aflat și uniformele țarului Nicolae II, ’’diferitele uniforme militare ale fostului moștenitor al tronului Alekhtei precum și hainele obișnuite și y de gală ale țarinei și fiicelor ultichiului țar. (Ceps). SUSPENDAREA CELUI MAI VECHI CU ZIAR DIN LUME . Dupa cum anunță „Nouvelle braire” și-a întrerupt apariția ziarul chinez „Cin Parv”, deoarece în actualele împrejurări din China Scoaterea lui regulată este imposibilă. Ziarul apare de 600 ani, fiind cel mai vechi organ informativ din lume. (Ceps). UN CONGRES MONDIAL DE AVICULTURA America care deține recordul în atâtea direcții, iată că deține și recordul în avicultura. Numai în Canada cifra populației avicole se ridică la faimoasa cifră de 50 milioane păsări a căror producție în ouă ne dă o sumă copleșitoare de 58 milioane dolari. Cu atât mai mult cu cât această cifră se repartizează la cele 10 milioane locuitori pe cari îi are Canada. Industria agricolă canadiană se desvoltă pe zi ce trece, grație rezultatelor satisfăcătoare, cari fac să recruteze noi adepți și grație perfecțiunea metodelor de creștere, a fermelor modele și mai alea apicultorilor oficiali ai guvernului, a metodelor științifice precunizate de Institutul agricol oficial. Primul congres de avicultura a avut loc în 1921 la Haye, al doilea în Spania la 1924 și acum se ținel treilea la Ottawa. DESCOPERIREA UNOR NOUI RAZE Exploratorul Bord din Moscova, a făcut zilele acestea experiențe cu o rază descoperită de el care are proprietatea de a străbate ceața. Se crede că această descoperire va micșora mult pericolul ceței în navigația maritimă și aeriană. In timpul cel mai apropiat descoperirea lui Berd va fi experimentată pe mare. (Ceps). LUPTA CONTRA VALULUI LA FEMEILE MUSULMANE In Uzbekistan campania pentru desrobirea femeii și portul feței descoperite continuă cu succes. In ultimele zile numai într’o singură regiune Samarkand peste trei mii femei au lepădat vălul. S’au înregistrat și câteva omoruri săvârșite de bărbați cari nu voiau să îndure ca femeile lor să se arate în puriíific cu fata descoperită. (Ceps). FEMEILE MAHOMEDANE REGRETA POLIGAMIA Din Constantinopol se anunță că în baza datelor statistice s'a constatat că în 1926 s'a înfăptuit acolo de 6 ori atâtea sinucideri decât ln alți ani. Au crescut în special numărul sinuciderilor femenine în timp ce numărul sinuciderilor masculine a rămas aproape neschimbat. Creșterea sinuciderilor femenine ar fi pricinuită de interzicerea poligamiei. CONCEPȚIILE CIUDATE ALE ESCHIMOȘILOR CANADIENI ASUPRA CĂSĂTORIEI Exploratorul Chiristian Leden a petrecut mai mult de trei ani printre eschimoșii canadieni. A studiat în mod amănunțit viața, ideile și instituțiile acestora. In acest timp el a observat lucruri deosebit de interesante. La dânșii căsătoria se contractează imediat după nașterea copiilor, adică părinții copiilor născuți hotărăsc căsătoria acestora. In cazul când copii se înțeleg după ce au devenit majori atunci căsătoria rămâne complect în vigoare. Bărbatul are dreptul să-și schimbe soția care i-a fost dată contra voinței sale și aceasta se face în modul următor: doi bărbați care nu sunt mulțumiți cu soțiile lor se înțeleg între ei pentru schimb și astfel se contractează o nouă căsătorie. Obligațiunea care prevede credința statornică între soți este absolut necunoscută la eschimoși. La dânșii aceasta nu înseamnă călcarea moralei, iar când unul își împrumută soția prietenului său consideră faptul ca ceva cu totul natural. Când unul pleacă pentru un timp mai îndelungat la vânătoare și nu și-a luat soția cu dânsul își poate împrumuta fără nici o ceremonie soția tovarășului său. Când doi bărbați se ceartă pentru o femee atunci o câștigă acela care dansează mai bine în fața martorilor Cu toate astea se consideră la dânșii ca o mare rușine când cineva rămâne necăsătorit. Un bărbat necăsătorit nu se bucură la eschimoși de nici un drept. Când se observă un surplus de femei însăși părinții se îngrijesc de a le suprima tn guașă^r^a ^ fi. După ani de agitație pentru folosirea limbei esperanto în alacerile comerciale, ca limbă internațională șampionii acestei mișcări din Laren (Olanda), anunță că în curând vor fi puși în circulație bani tipăriți în această limbă. Ca unitate a acestor bani noui va fi piesa Spesmile, care va valora aproape 50 cenți americani. Banca care plănuește a pune în circulație acești bani noui, plănuește forma unui consorțiu cu un capital inițial de 100.000 spesmile. Se așteaptă că acești bani să fie folosiți de casele de publicitate experantiste. Eventual noua monedă va fi folosită pentru circulația internațională și nu va fi supusă fluctuațiunilor financiare, nici nu va suferi reducere la schimb. Bancnotele vor avea pe o parte fotografia Palatului de Pace de la Haga, iar de ceailaltă fotografia lui ar. Zamehhof inventatorul acestei BANI ESPERANTO PENTRU UN PROCES CONTRA DARWi CIRCULAȚIA NALA INTERN AȚIO MSMULU1 IN POLONIA In Silezia superioară se va desbate zilele acestea un senzațional proces înaintea tribunalului din Piștin. Acest proces formează un caz analog cu cel care s'a petrecut la Dayton care a demonstrat școlarilor teoria lui Darwin in sensul că omul provine din maimuță. Copii au povestit la părinți cele auzite la școală, iar aceștia considerând faptul ca o atingere a religiei, au dat in judecată pe învățător nu numai înaintea tribunalului, aducându-i vin», că prin prelegerile sale demoralizeaază copii. Oriss nirațiunile județene și prietenii noștri, sunt stăruitor rugați a trimite cotizațiunea lunară cu cari s'au înscris, d-lui juraiul Sosec, casier central al Partidului 35, Spisi&El Casiaăîi în Gessisă, Bus« surest!»