Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)
1927-07-01 / nr. 73
1V. PARtfAN Prin dispariția lui Vasile Pârvan, cultura românească suferă una din cele mai grele pierderi, mai mult decât aceasta, una ireparabilă. Nu se va găsi nimeni care să unească darurile cele mari adunate în cel care așa de răpede părăsește o glorioasă carieră : cunoștinți arheologice și istorice de o imensă bogăție, o rîvnă nesfîrșită alături de cea mai sistematică muncă, grija de cel mai neînsemnat detaliu alături de îndrăzneala celor mai înalte ipoteze. Toate făceau din el un arheolog privit ca egalul oricui în străinătatea cea mai cultă, înfățișează mai cu autoritate acest domeniu. Dar, inaugurînd și conductele cu un prestigiu atât de incontestabil o nouă eră te istoria veche și preistoria țerilor noastre, el era încă mai mult. Talentele lui de Organisator erau excepționale. Dovadă cele două frumoase publicații periodice pe care le-a dăruit științei mondiale. Dovadă mai ales crearea unui învățămînt al arheologiei din care a ieșit o întreagă pleiadă de tineri erudiți cu cari orice nație s-ar putea mîndri. Era și un scriitor de mari însușiri, căruia nu-i era teamă de nici una din cutezanțele modernismului pe care-l încântă. Fără a fi un filosof în sensul specialiștilor, mintea lui superioară obișnuia să răscolească problemele mari care pe atîția din noi ne încremenesc în atitudinea unei reverențe tăcute. Era unul din șefii tineretului asupra căruia avea o aproape mistică influență. Cuvîntul său cu profetice penumbre era primit în aceste cercuri ca al unui oracol. Și idealistul convins, cu gîcirea supranaturalului va fi el oare azi în stăpînirea tainei grozave care ni-1 răpește așa de curînd ? N. IORGA Noi adeziuni la acțiunea Partidului Național $1 la lupta politică a profesorului N. Iorga Cei cari au azvârlit undițele în apele noastre, au binevoit să ne socotească rămași intri o „splendidă izolare“ care, firește, urma să ne fie fatală... Scoși din luptă, arena politică ar fi rămas acurtată numai de beneficiarii paterei zmulse prin teroarea deslănțuită și sus și jos, cu aceiași îndrăzneală. Numai intermediarii de caractere, și posesorii scontului imoral, aveau să continue nesupărați dictatura oribilă care a sărăcit o țară bogată și indignează un popor cuminte. Din fericire, și pentru viața politică a Țorei, și pentru interesele ei esențiale, din fericire pentru instituțiile pe care politicianii le sapă metodic, în scopuri de partid, opinia publică conștientă își îndreaptă ca totdeauna, speranțele ei spre profesorul N. Iorga și spre acțiunea de purificare a Partidului Național. Din această opinie politică se desprind mereu energii noi, cari vin înflăcărate la munca creatoare de sacrificiu și luptă, refuzând beneficiile imorale ale politicei budgetelor. După înscrierile recente a grupuri întregi de intelectuali din toate provinciile românești primim acum alte prețioase înscrieri în Partidul Național. Domnule Președinte. Viitorul scumpei noastre patrii depinde de clarificarea atmosferei supraîncărcate, care în aceste vremi tulbure, prin țari trecem, plutește în mod atât de îngrijitor asupra noastră. Cuvântul răspicat și Hotărît al Domniei Voastre, prin care afi făcut să se întrezărească vremi mai bune, s’a impus întregului popor românesc. Entusiasmat de fiiuta neșovăelniică în cea mai gingașă chestiune națională, respectând curățenia mijloacelor de luptă puse în serviciul unui sfânt ideal patriotic și admirând bogata și valoroasa D-voastră activitate științifică și literară, prin care afi făcut de atâtea ori față românismului și dincolo de hotarele țării. Vă rog respectuos, să binevoiți a dispune înscrierea mea în rândul luptătorilor Partidului National, pe care-l prezidați cu atâta competință. Primiți, domnule Președinte, expresiunea deosebitei mele stime și considerațiuni, pe cari vi le păstrez. . ZăLan, 20 iunie 1927. GEORGE MATIEȘANU, prof. ' !. * Onorate d-le Profesor, In „statistica oamenilor cari măi vor încă o clitică occidentală, de sacrificiu și de devotament”, vă rog să binevoiți a păstra și pentru subscrisul un număr de ordine. Fără nici un gând ascuns, sau vre-o pretenție de orice fel și, tocmai fiindcă suntem „în clipa, când, totul se speculează și se vinde”, îmi permit a solicita de la d-voastră onoarea de a fi, pur și simplu, socotit în rândurile celor ce — „cu inima curată și cu fruntea sus” — au intrat în luptă sub patriotica d-voastre conducere. Primiți, vă rog, ilustre d-le profesor, cu bună voință, expresiunea devotamentului meu. 1927 Iunie 20. SICA GEORGESCU , Profesor din Craiova Mussolini a declarat că va continua opera de pace și liniște, pe care o urmărește în folosul Italiei și al lumei întregi. Tratat de neagresiune polono-sovietic ? Paris, 29 (Rador). — Trimisul special al ziarului „Le Matin“ la Varșovia află că primul ministru Pilsudsky a dat instrucțiuni reprezentantului polonez la Moscova să comunice că Polonia nu admite să i se dicteze masuri de poliție, dar este dispusă să negocieze cu Sovietele un tratat pentru stabilirea definitivă a păcei. Corespondentul ziarului „Le Matri” observă că gestul mareșalului Pilsudsky pune capăt tuturor legendelor despre un complot anglo-polonez împotriva Rusiei sovietice. Intervenția șefului guvernului polonez nu înseamnă însă succesul neapărat al negocierilor. Pentru ca tratatul de neagresiune între Polonia și Rusia să poată fi realizat, va trebui ca guvernul sovietic să se decidă a se pune pe terenul Ligei Națiunilor. Pentru Polonia, aceasta constituie o condiție „sine oua 4A rf IRI LA DACIA Participanții la adunarea noastră de ori, au putut înțelege, încă odată toată puterea de luptă și neînfrînsa dorință de mai bine, pe care le radiază Partidul Național. Dar, în acelaș timp, și deosebirea adâncă între zgomotoasele desbateri ale atâtor „democrații" integrale, și liniștita expunere a nevoilor și lipsurilor țarei, a dorințelor ei de îndreptare fără violențe și fără zguduire. Ne înțelegând să beneficiem din opera de politică culturală, din acțiunea noastră de integral respect și de pază a prestigiului așezămintelor contopite în chiar structura României întregite, nu alergăm după gălăgia cumpărată a orașelor. Nu chemăm nici pe rătăciții cari vin mereu dela sate, să umple sălile tuturor întrunirilor, după ce au primit prețul răcnetelor și oboselei, dela regispirii farselor oribile, numite „manifestații populare". Un singur mobil ne indeamnă în lupta noastră , grijile de azi și de mâine ale unui neam întreg. Nevoia unor alte metode și a unor alte țeluri, pentru conducătorii României. Pe cât suntem noi mai aproape de realizarea acestei adevărate prefaceri politice, pe atât se simte în ajunul petrei dictatura trufașe. Ne mândrim de a deschide largi drumuri de lumină în țara unde politicianii operează la adăpostul culiselor și în bezna ignoranței colective. Și suntem siguri mai mult ca oricând, că o acțiune onestă, ca aceea a profesorului N. Iorga și a Partidului Național, va izbândi în ciuda tuturor calculelor, care ne indignează și a tuturor injuriilor pe care le respingem» Intre, liberal. Nu e vorba de invențiuni ale dușmanilor marelui partid liberal, și, mai puțin de intrigile celor cari văd pretutindeni, — nu și la dânșii, — germenii neînțelegerei. Partidul liberal trece însă printr-o criză adâncă, și care, în ciuda silințelor dirigiuitorului, se accentuează mereu. Este criza de suprasaturație, a organismului politic care se sufocă... Și pe drept cuvânt. Prea aleargă după toți naufragiații, pe cari colacele salvatoare ale liberalismului, îi scapă de la înnec în ultima clipă. Prea a ajuns un lagăr al refugiaților de pretutindeni, atrași, dragă doamne, mai cu seamă de ideologia generoasă a d-lui Vintilă Brătianu, popularizată cu atâta patriotică înțelegere, de d. general Moșoiu. Vom vorbi altă dată și de conflictul firesc care este permanent, și special partidului d-lui Brătianu. Conflictul dintre conducerea exclusivistă, de o parte, de cealaltă fiind atâtea energii și valori cărora d. Brătianu le refuză putința să iasă la suprafață și să se ridice unde pot avea dreptul. De astă dată, dihonia e în funcție de putere, de situații locale, de ministere și candidaturi. Pentru un singur loc, erau, la Ilfov, treizeci și șapte de candidați. Ca în cele din urmă d. Brătianu să susțină că alegând pe oricare, tot ar nemulțumi trei zeci și șase... Și a dat definitiv locul celui al treizeci și optulea, care nici nu se aștepta la atâta grije din partea vistiernicului. E drept că abilitățile d-lui Brătianu reușesc în orice direcție, chiar în acea a exercitărei unor supraprerogative. S’ar putea totuși, ca în materie de nemulțumiri, și încă cu sutele, să mai cunoască și desamăgiri dureroase. Căci, încă odată, partidul liberal, este sub presiunea primejdioasă a unei creșteri anormale, deformante. Și are nevoe de un regim, altul decât acela al puterei. Ilotati Pătratul . Partidul National de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga a tinut eri dim. o mare adunare în sala „Daca”. La intrarea în sală a d-lui prof. N. Iorga, mulțimea în cap cu fruntașii noștri au făcut iubitului șef, o caldă manifestație de simpatie. Dăm mai jos dezbaterile acestei adunări. CUVÂNTAREA D-LUI INGINER CIHODARIU D. inginer CIHODARIU (fost ministru) care a prezidat, ia cel dintâi cuvântul: Ne străduim de 20 de ani ca să tragem o brazdă nouă In ogorul politicii românești, în care cuvintele de libertate, cinste, sacrificiu de sine să nu fie vorbe goale. In acest scop am luptat pentru darea votului obștesc, pentru expropierea moșiilor și pentru răspândirea culturei care stă ca punctul de program cel mai important al partidului nostru D. I. CIHODARIU In dorința de a ajunge la scop mai curând am încercat să ne unim cu alți și astfel am făcut fuziunile cu fracțiunea Argetoanu și apoi cu Partidul Național. Am constatat cu părere de rău că nu a fost posibil, pentru că sufletele erau prea viciate. Ce puteam face cu oameni ca d-nii Argetoianu, dr. Lupa și Stelian Popescu cari nu au se pare alt punct comun decât ura reciprocă. Iar partidul Național Țărănesc ademenit de merișorul de aur al d-lui Știrbey a intrat în acel guvern pentru ca la două zile să semneze un manifest prin care consacră ca definitiv actul de la 4 Ianuarie 1926. Se pare chiar că acesta a fost singurul motiv pentru care a fost introdus în guvernul Știrbey, căci după două săptămâni au fost svărliți din minister. Am întrebat pe un țărănist de marcă: Cum ați putut subscrie d-voastră care ați făcut cunoscutele declarațiuni de acuma 4 luni, actul de la 8 Iunie? Răspunsul a fost că acel comunicat este un simplu petec de hârtie. Aici vine d-lar un gest care caracterizează în mod cât se poate de evident deosebirea dintre felul nostru de a face politica și al altora. Acum câtva timp d, profesor Iorga a declarat la clubul nostru: Eu nu am două obrazuri: unul la Paris și altul aici. In aceste puține cuvinte se arată tot felul nostru de a fi, înțelegem, să înceteze odată minciuna Și falsificarea. Suntem noi pentru aceasta niște vizionari. Veți răspunde la această întrebare d-voastră la 7 Iulie. Dacă ne veți onora cu încrederea d-voastră și ne veți trimite în Parlament, vom continua munca noastră de a adânci brazda cea nouă In orice caz noi vom continua lupta mai departe iar dacă vom cădea învinși nu va fi rușinea și răspunderea noastră în fața posterităței ci a d-voastră. (Aplauze prelungite). CUVÂNTAREA D-LUI DRAGHICI D. DRAGHICI, mic industriaș, candidat Pe lista noastră ]a Ilfov, face un călduros apel ]a conștiința celor multi, ca să sprijine și mai depart« mistica onestit «o tonală și creatoare a profesorului Iorga. Patriot incoruptibil, neavând nevoe de spirijinul nimănui, om de ordine, savant cu renume european profesorul Iorga a luptat și luptă cu onestitate și grijă, numai pentru binele masselor cuminți și productive. El a dat cel dintâi semnalul marilor reforme democratice. El a condus, din opoziție, viața poitică de abngație și sacrificiu pe care o duce un popor, înșelat ,mereu de politician. Doresc alegătorilor, închee d. Drăghici, ca în ziua de 7 Iulie, Dumnezeu să le lumineze mintea și să sprijine cu votul lor, opera cea mare a marelui român Nicolae Iorga (aplauze) DISCURSUL D-LUI PROF. C. IONESCU D. profesor C. C. IONESCU, fost director al Liceului Lazăr, fost senator, a rostit un discurs plin de căldură pentru d. prof. N. Iorga și pentru Partidul Național. Am venit aci, în mijlocul unor luptători vechi și încercați, ca să aduc munca mea și cugetul meu în sprijinul politicei de onestitate. D. profesor Ionescu descrie cariera politică a celor cari au început-o purtând iarna pălării de pae și pantaloni de dril, ca să o închee putrezi de bogați. Acești politiciani au constituit și constituesc încă cea mai oribilă ‘panocare a țărei conștiente. Oratorul, subliniază acțiunea marilor înaintași cari n’au confundat niciodată averea Statului cu averile proprii. Exemplul lor trebue să slujească tuturora cari vor să aibă onoarea și răspunderea conducerei României. Partidul Național, condus de marele profesor N. Iorga, este singurul organism capabil să readucă ordinea și legea în jocul politicei noastre interne, și să asigure continuitatea firească. Dinastiei, căreia dictatura încearcă să-i de-a o lovitură gravă, prin actul ilegal de la 4 Ianuarie. Datoria noastră, ne-o cunoaștem, și ne-o vom împlini fără șovăiri, până la capăt, sub conducerea marelui român care este profesorul Nicolae Iorga. (Aplauze furtunoase) DISCURSUL D-LUI AVOCAT N. N. LENGUCEANU D-sa, anunțând lipsa energicului și iubitului nostru luptător d. Dim. V. Țoni, fost deputat, președintele organizației din Covurlui, ocupat acolo cu campania electorală. spune că în vechea cetate targistă din Galați nu avem nici o defecțiune. Apoi, vorbitorul, precizează momentul politic, capabil pentru țară, al clipei de față care este acel al unificărei legislațiunei noului nostru stat, însă, unificarea de legislație nu va fi decât o operă artificială, dacă nu se va efectua, concomitent, unificarea sufletească. (Aplauze frenetice). Astăzi avem pături intelectuale francizate în vechiul regat, rusificate în Basarabia, germanizate în Bucovina și maghiarizate în Transilvania. Aceste stări de spirit trebue să dispară pentru a răsări un suflet unitar național, sprijinit pe o ideie nouă, pe un nou ideal național. Aceste nu poate fi decât făurirea unei culturi specific românești. Și lucrul va fi relativ ușor, fiindcă avem o singură limbă românească în toate ținuturile noastre, cu mici particularități dialectale. (Aplauze prelungite). Cine să facă această operă măreață ? Oratorul arată documentat că singur partidul național de sub Șefia d-lui profesor Iorga, ce are drept program democrația culturală, poate să o efectueze, având conducătorul, cel mai strălucit învățat al clipei de față, idealul, credința pătimașe, și oștirea, înfla oărată (Aniau za căld. Lupta pentru alegeri Adunarea Partidului Național de sub conducerea d-lui prof N. Ioran O sală entuziastă, aclamă cuvântările fruntașilor noștri Discursurile și cuvântările d-ilor C. Cihodariu, Drghici industriaș, profesor C. G. lonescu, N. N. Lenguceanu, S. Sân-Giorgiu, M. Postelnicu, Dinică Lascar, sătean, Preot Stoicescu și Profesor N. Iorga Discursul d-lui prof N-lorga Primit la tribună cu o impresionantă manifestație de dragoste și de încredere, și cu ovațiuni prelungite, d. profesor N. Iorga spuner Adunarea de astăzi este și un răspuns. Nu de mult, oficiosul liberal, o foaie foarte delicată pentru aceia de cari simte nevoie partidul și a doua zi, când a dispărut nevoia, ceva mai puțin delicată anunță că s’a risipit partidul național și că am rămas, deci, cu desăvîrșire singur. Și în loc să plîngă la mormântul unde-i putrăzesc morții, plinge în fața vieții noastre luptătoare. Această sală dovedește cu adevăr se cuprindea în vestea proclamată cu atîta plăcere de oficiosul liberal. , Nu odată am vorbit aici, dar mulțumirea de azi e mai mare decît acelea pe care le-am avut în timpul din urmă, cînd spuneam aceleași lucruri înaintea unor ascultători de altă compunere și de altă calitate. NU AM MURIT. ȘI LUPTAM MAI DEPARTE De cîțiva ani consimțisem la înțelegeri politice a căror nevoie n’o simțiam eu, dar mi se cerea, de opinia publică, de d-voastră, să dovedesc cît de greșit mi se atribuie o iremediabilă pornire spre isolare. Celor cari credeau în adevăr că sunt un neapropiabil oricui, trebuia să li învederez că ușa mea este deschisă oricărui om onest care vine cu o propunere onestă, — chiar dacă bănuiam că un viitor apropiat va dovedi că n’a fost nici una, nici alta. De aici fusiunile pe care le-au desfăcut aceia chiar cari mi le-au cerut și fără ca alcătuirea noastră să se resimtă de aceasta. E adevărat că lipsesc de aici elementele pe care aceste grupări obișnuiau și obișnuiesc să le aducă pentru ca să le asculte oratorii. Nu sunt de față, astfel, țeranii, cu totul deosebiți de cinstiții gospodari veniți astăzi, țeranii aceia cari, după însăși mărturisirea lor, cercetează pe rînd toate întrunirile, ale tuturora, căci nu e de disprețuit un drum la București și ce mai pică apoi la o asemenea ocasie. Nu sînt țeranii pentru cari d. Ioanițescu, care a fost cîtva timp și cu mine, îi ține la cluburi sătești care și astăzi poartă numele altui partid decît al aceluia de care s’a legat d. Ioanițescu. Nu sunt alegătorii țigani față de vară un candidat cam din aceiași parte se jura că și d-na este tot țigan, și, iarăși, nu stai țeranii din Vlașca ai d-lui Davila, azi ministru la Varșovia, care, cum se știe, e cam departe de Vlașca, județul statornicelor simpatii ale d-lui Davila. Dar, fiindcă astăzi prăvăliile sînt deschise, lipsesc și copilandrii băieți de prăvălie cari îmbiau pe d. dr. Lupu, cînd avea maiestatea fiarei de pădure, iar nu disciplina bunului cîne-lup după grilele d-lui Brătianu. (Aplauze). Trăim, cum vedeți, și fără aceștia toți. Trăim, și vorbim. DISPREȚUL DICTATORULUI FATA DE ȚARA E adevărat că, după cele mai noi metode democratice, în această țară pe care unii o cred doar bună de pălmuit și de scuipat, un conducător politic nu trebuie să se coboare pentru a apărea înaintea alegătorilor, lăsați în suma jandarmilor și a agenților electorali. D-voastră ați auzit doar lîncedul cuvînt al d-lui Maniu. d. Mihalache nemai fiind șef de partid de cînd a demisionat în favoarea d-lui Maniu, demisionară, cum se știe, din născare, încolo cine a venit, ca în alte țeri, să vă explice situația și atitudinea sa față de dînsa? Cine a făcut-o azi cînd e mai multă nevoie decît oricînd ? Cînd, deși dorim ca aceasta să fie cît mai târziu, — o dorim cald și din toată inima — perspective de regență se desemnează la orizont... A apărut cineva de la național-țarăniști ca să vă înșire toate schimbările de atitudine, recente, ale acestui partid ? Să vă spuie apoi de ce la Covurlui afișele sunt mai roșii decît ale comuniștilor și numele d-lui Mihalache a înlocuit pe al d-lui Maniu în jurul semnului electoral, covrigul, perfect simbol, căci în jur e plăcinta promisiunilor, iar in mijloc golul conducerii ? Din altă parte, a descris augusta persoană a d-lui Brătianu în mijlocul corpului electoral, cum se făcea pe vremea acelui Dimitrie Sturdza pe care unii liberali îl găsiau prea retrograd ? In același oficios al partidului am găsit cu uimire un discurs electoral al d-sale, dar m’am lămurit răpede: d-sa trecea prin Predeal, și partizanii, strînși la o adunare, l-au oprit un moment ca să spuie decît vorbe. Unei nații ca aceasta îi trebuie poate mai mult din partea aceluia care în vremea durerosului răsboi n’a apărut nici pe marginea unei tranșee nici la căpătâiul unui rănit, — din „temperament” ? Și totuși aici este capitala unei țeri mari, care ar merita să fie tratată altfel decît cu acest magnific despreț care o ofensează ! (Aplauze). Și un profesor care nu mai tânăr guteește vreme, după vre-o zece zile de automobil, să vie înnaintea d-voastră, cu acești prieteni vechi și noi, pentru a vă arăta cum înțelege a-și face datoria față de țară, fără a-i cere ei să-și facă datoria față de dînsul, căci aceasta e o datorie față de ea însăși. Vin cătră d-voastră și cum nici n’am moștenit bani, nici nu i-am furat, și dacă i-aș avea, nu i-aș cheltui pentru alegeri, vă aduc ce e mai clar în gândul meu și ceiace în inima mea e mai bun pentru d-voastră. VOM PURCEDE LA DESROBIREA SUFLETEASA ARDEALULUI Partidul pe care-1 aveți înainte a păstrat dela fusiunile desfăcute acest nume de național, care o vag și nu înlocuește pe acela, glorios prin muceniciile îndurate supt dînsul, de naționalist-democrat. Acest nume îl mențin pentru că <Continuam în zile l-ui D. PROF. N. IORGA