Neamul Românesc, octombrie 1927 (Anul 22, nr. 139-164)

1927-10-01 / nr. 139

I 2 Loteria Sinistraților Loturile cumpărate înainte de 11 Septembrie 1927, sunt valabile și pentru a doua tragere e8@ la 1 Ianuarie 1928 chiar dacă au câștigat la prima tragere la­ lozurile se găsesc de vânzare la Bând. Cassa de schimb ■n 8»M«grftsp«B com;1 £ 10] central pentru ajutorarea Sinistraților strada și Paurianu No. G Hajul I! Im f^s*#\tu!s§;to pÍ3& lozurile se găsesc de vânzare­­a Bănci, Ca­sa de schimb, Comitetul județean de ajutorarea Sinistratilor (Prefec­turi) și Subcomitetele­ Comunale de ajutorarea Sinistraților (Primării) SEI 59 UN LOZ IMTîlEd „ 25 1/2 ff AilIWIJIHUWBWMBM—MBM Imbrăcați-vă la vechea și cunoscuta casă NICOLAE 8UNEA TOI Calea ¥ictoriei 101 Asortata cu cele mai fine h­ai­e de oraș și sport: Parnesie, Raglane, Mantale cauciucate, Mantale Water­ Prooff, incălțăminte, Palârii fine, Lingerie, Raion special tie stofe Fanîesîni. Vânzare și co metro. Croitorie ne primar Rang sub­ conducerea­­ maiorului Corvatescu. Vizitați și vă veți convinge SUmt MAȘINA CARE SCRIE FANA N ICI UN SGOMOT REMINGTON NOISELESS No. O Mașină adoptată de M. S. REGINA «NCOLAE IVANOVICI , Co. Calea Victoriei, pas. Villagres, București. — Telef. 47/68 mmt ­0000X0000-In­stitutul de Arte Grafi»« „ÎNDREPTAREA“ Pierde P­omântul (Continuarea Foiletonului din pag­l­a) Lemnul acolo e întrebuințat cu mul­tă cruțare. Se pun pe foc crenguțe le­gate în snopusuri, lemnul de lucru se aduce ieftin dela noi, iar pădurile lor sunt cruțate cu grijă. Iarba e îngrijită tot așa ca și grâul, ori altă plantă cul­tivată, ea primește bălegar ca să crea­­scă. Unde se roade, e însămânțată din nou , unde se naște un șuvoiu se face imediat o leasă de lemn ori de piatră, ca să împiedece dărâmarea și prăbu­șirea. Astfel când călătorești spre Apus, crezi că treci prin grădini nesfârșite, nu sunt paragini, nici ponoare și o­­gașe. Pământul e îngrijit cu mare bă­gare de seamă, ca izvorul de hrană al tuturor. Nici un colț nu trădează neștiința ori nevrednicia. Pământul a­­colo hrănește de două ori și de trei ori mai mulți oameni, lumea nu st vaită că nu e de ajuns, nici nu râv­nește la al altuia. Copiii oamenilor de acolo vor primi o moștenire întreagă, cruțată, îngrijită, pe­­ care ei se vor pu­tea hrăni și-și vor binecuvânta pă­rinții. Noi în multe locuri lăsăm copiilor ogașe și nisipuri, izvoare secate, iarbă roasă, păduri nimicite, și seceta care urmează din toate acestea. E timpul ca sătenii, fruntașii lor și conducătorii statului să deschidă o­­chii în fața acestei plăgi, care se în­tinde cu amenințare de moarte peste plaiurile țării. .(„Buletinul Camerei Aoricole Olt"). G. IONESCU-SISEȘTI NEAMUL ROMANESC Spectacole AZI, VINERI, 30 SEPTEMBRIE 1927 TEATRUL NAȚIONAL 1? Comedia Fericită. TEATRUL’ REGINA MARIA : Col­buri sfărâmate (premieră). CINEMA ODEON: Modelul Pari­sian, cu Leon Mathot. CINEMA CAPITOL­: „Lia", cu Lilly Flohr și G. Vraca. CINEMA SELECT : Prima dragoste... Prima durere. GRADINA ROMANA VIITOR: Cadet Marinar, cu Ramon Novaro, 8 acte, și o comedie. Budapesta focar de propagandă iredentistă ghiare sunt încă de mult nemulțumite, cu așa zisul lor „Oficiu pentru streini"”,­ căruia îi reproșează, că nu e in stare să atragă un număr mai mare de streini, spre a vizita capitala acestei țări dunărene. Domnește aci pretutindeni convin­gerea că, Praga de exemplu, e față de Budapesta un adevărat oraș mondial cu care Budapesta nu poate concura, cu toate că este un oraș modern, ele­gant, etc. In prezent, se pare, că propaganda „Oficiului pentru streini" a reușit to­tuși să producă un interes în străină­tate pentru Budapesta, căci de la sfâr­șitul verii, orașul a înregistrat un im­portant număr de streini. In primul rând sunt de notat câte­va congrese internaționale, cari au adus încoace numeroși participanți. Seria vizitelor a fost începută de escursia ziariștilor americani, cari au stat aci dela 24 pâ­nă la 29 August. La 1 Septembrie au sosit 850 medici din Germania, cari pentru escursia lor au ocupat aproape toate automobilele din oraș. La 3 Sep­tembrie a început congresul zoologic cu 800 participanți. Zilele acestea au sosit 150 membri ai Asociației alpine din Austria, 40 atleți francezi, cari vor participa la concursurile din Vie­­na. Acestea încă nu sunt toate vizitele BUDAPESTA. — Cercurile mai­ri până la sfârșitul lunei se așteaptă încă multe. Acest aflux de străini nu este întâm­plător. Aparține fără nici o îndoială, lanțului de întreprinderi din care se compune vehementa propagandă ma­ghiară. Care este fondul real pentru inten­sificarea vizitelor în capitală Unga­riei ? Participanții congreselor celor mai nepolitice sunt introduși în săli împo­dobite de sus până jos și unde se țin câte 10 conferințe. Tablouri grafice din toate domeniile demonstrează fosta măreție a Unga­riei și actuala decădere. Harta „Țări­lor ungare cu teritoriile răpite", pre­cum se vede, laturea politică, căreia i trienilor unguri, care are forma de T și pe care se află scris Trianon, urmă­resc și ele scopurile lor. Credo-ul maghiar este în fine afișat în fiecare tramvai electric. Diferite lozinci tridentiste sunt gra­vate pe palatele în care au loc Congre­sele și întrunirile. Este deci clar interesul cercurilor din Budapesta pentru vizitele streine. Pe lângă partea economică, vine după cum se vede, laturea politică, căruia i se acordă destulă importanță, con­­centrându-se în această direcție toate sforțările tridentiste. Judiciare FALIMENTUL FIRMEI „MANIS­­SALIAN FRERES" Eri după amiază tribunalul Ilfov, secția Notariat, a judecat confirmarea mandatelor de arestare emise împotri­va d-lor Kevork și Onik Manissalian. A asistat un public imens, făcând ca sala de ședințe a Notariatului să fie absolut neîncăpătoare. Desbaterile au durat aproape trei ore. In rechizitoriu, parchetul cere con­firmarea mandatelor, pe de o parte pentru siguranța cercetărilor, pe de altă parte fiind dovezi vădite de vi­novăția firmei. Casa Manissalian ar fi făcut operații nepermise de codul de comerț și prevăzute în codul penal. Astfel, la un moment dat s-a aflat în situația de a nu fi putut onora cekuri în valoare considerabilă. Apărarea a arătat nevinovăția ce­lor arestați, deoarece această firmă, — ca și toate celelalte firme care se ocu­pă cu întreprinderi similare, — lucrea­ză de multă vreme în modul în care a lucrat și în timpul când se afla în je­nă financiară. A arătat apoi că firma a căzut în principiu de acord cu băn­cile creditoare și că nu era nimerit ca chemarea în fața instanțelor penale să o facă ministerul de finanțe, care în afară de faptul că înoise de curând creditul pe care îl acordase firmei Manissalian și care se ridica la aproa­pe 7.000.000 lei, numai de la această firmă a încasat taxe de export de la război încoace peste 1 miliard lei. După o lungă chibzuire, tribunalul a confirmat mandatele de arestare. ULTIMA ORA Ultima provocare ismm nii se comunică un fapt ex-­și va rămâne In arhiva UsiE»­traordinar, in legătură cu a­­d­versit­ate iegerea de la Colegiul Uni­­versităței din București. D. Titulescu nefiind In țară, nu și-a putut trimete adeziu­nea de candidat. CUM CERE CATEGORIC LEGEA, Atunci d. duca, șeful suprem al Poliției și Siguranței a gă­sit un mijloc și­« înscrie pe d. Titulescu la candidatură. A trimes deci o scrisoare semnată de... d. Ministru de Interne, prin care d. buca „asigură“ că d. Titulescu își va da aprobarea sa ca:­Acest „document“ se află depus la dosarul alegere!. El va arăta până unde a în­țeles să meargă șeful electo­rilor liberali și ce dispreț su­veran a manifestat pentru profesorii facultăților noastre. Un ministru de interne dis­punând înscrierea unui can­didat la Universitate!­ Este ultima provocare az­vârlită de guvernul Brăfianu, colegiului universitar. Și sperăm că o astfel de candidatură, impusă pe căi nelegale, Universității, de un ministru de interne abuziv, va căpăta acel răspuns care se cuvine îndrăzneței și pro­vocărilor de această­­ gravi­tate. D. profesor N. Iorga, președin- Ministerul instrucțiunii a aprobat pentru anul acesta manualul de „Is­toria Patriei“ pentru școalele comer­ciale elementare de băieți și fete, în­tocmit de D. Munteanu-Râmnic, pro­fesor la liceul din Ploești. Lucrarea a apărut în editura „Car­tea Românească”. tele partidului național, sosește mîîne în Capitală în vederea ale­gerilor de la Universitate. „îndreptarea“ de oli, întreabă gu­vernul : „întrebăm, pe conducătorii par­tidului liberal, cari se află acum și la conducerea țării, dacă se vor ivi cazuri izolate, aduse în fața tribunalului arbitrar de către optanții unguri și perdute de Ro­mânia, din vina celor ce-au aplicat reforma agrară, își iau angajamen­tul să acopere cu avutul lor per­­derile suferite de Stat? Când ni se va răspunde precis la această întrebare lămurită, vom reveni.“ Așteptăm și noi, lămuririle Viito­rului. D. V. Marinescu, profesor, a fost numit director și profesor la școala co­mercială elementară din orașul Călă- Sosirea congresiștilor latini In gara Jimbolla.-La Caransebeș si Craiova.-Sosirea >n Capitală Eri, la orele 5 dimineața, congre­­siștii presei latine au trecut punctul de frontieră Jimbolia, întâlnirea dintre oaspeți și delegația de ziariști români, a fost impresio­nantă. Au urmat cuvântările de bun sosit. îndată apoi, trenul special a pornit mai departe, neoprindu-se decât la Ca­ransebeș, unde s-a servit congresiști­lor cafeaua cu lapte. LA CARANSEBEȘ Primirea în gara Caransebeș a fost entuziastă. Corurile au cântat cântece­ românești. Primarul orașului, d. Paulh, a ținut o cuvântare, căreia i-a răspuns d. Castro, ministrul Portugaliei pe lângă Vatican. Trenul a pornit mai departe, șer­puind pe linia ferată Orșova—Vârcio­­rova—Turnu-Severin. La Turnul-Severin, congresiștii au vizitat ruinele podului lui Traian. Stră­zile erau pavoazate cu drapelele po­poarelor neolatine și cu Inscripțiile::­ „Almc Sol 1 Parsis nihil gente latina vivere majus. Gaudete manes 1 Omnes vestri fiîn­ ad fraternitatea­ recognoscendam con­­venerul. După vizitarea orașului, s’a dat un banchet, în sala teatrului local. Corul di­n Lugoj și o­­ orchestră românească, au cântat în tot timpul mesei. Printr o caldă cuvântare, d. Richard Franasovici a salutat pe congresiști. A răspuns d. Castro. Au mai vorbit d. Pam­fil Șeicaru, în numele sindica­tului ziariștilor, și d. Paul Boulat, în numele societății „Societé des gens des lettres". La ora 2 jum., trenul congresiștilor a pornit mai departe. LA CRAIOVA La 5 jum., a ajuns la Craiova. Aci, aceeaș primire entuziastă. La gară, e­­rau reprezentanții autorităților. Sosi­rea e salutată cu o salvă de urale, îm­pletită cu sunetele marșului „La arme ! . D. V. Anto­nescu, primarul orașului, a ținut o cuvântare de bun sosit. D. Botoiu a salutat, în numele ziariștilor olteni. A răspuns d. de Castro. Pe pe­ron s’a servit o gustare: înainte de plecarea din Craiova, d. de Castro a adresat următorul auto­graf națiunei române: „De azi dimineață, intrați In Româ­nia Mare, delegații presei latine au cunoscut, lângă frații lor latini, un en­tuziasm plecat din adâncul inimii. Noi le mulțumim și suntem mișcați până în lacrimi. Dorința noastră de a vă cu­noaște­­ este în sfârșit satisfăcută și d-voastră sunteți mult mai fermecători decât ne-am fi închipuit. Trăiască Ro­mânia Mare !", Trenul se pune în mișcare în ara­iele miilor de oameni, veniți din toate unghiurile Craiovei, SOSIREA IN CAPITALA lustre):; d-na de Waleffe Paris-Mi­di); Pfllemenf (Paris-Solr(; d-na A. Viollis (Le Petit Párisién și l’Euro­­pe Nouvelle); Azeraa (Le Petit Mé ridionaí); Théodorésco (La Presse Medicale); d-na Jacqueline Richard (Revue de l’Améri.ue Latine; Henri Massis (La Revue Universelle)) Ber taut (Le Temps); Courtial (United Press); d-na Chauvelot-Daudet (La Vie Latine); d-na Simonatti (La Vic­­toire); Richard (New-York Héráid); M-ine Bizet (L’Intransigeant); Ca­­riolle (Patron-Journal); Boucard (La Presse). La ora 12 și jam. ziariștii acola­ ... c . „ .­­ L. t.„„„ am au sosit în Gara de Nord. Deși, ^]la SeraJT: * d'na R.u ® so la o oră destul de înaintată, un pu­ (Corriere d Italia) , d-na Croc. Pa­lelic imens se afla pe peronul Gării de Nord. Primirea a fost făcută cu un en­tuziasm de nedescris. Pe peron se aflau reprezentanții autorităților și ai presei bucureștene. Prezentările s-au făcut la descinde­re. Apoi congresiștii au fost conduși la „Athénée Palace“ unde sânt găz­duiți. Dăm mai jos numele­­ oaspeților con­gresiști. BELGIA? Ageorges (La Libre Belgique șl Revue de France); Gíl­­bart, redactor-șef (La Meuse); Du­mont-Wilden, de la Academia bel­giană (La Nation Beige și Revue Bleue)1; d-ra Dumon-Wilden (Pour­­qnol Pas ?); De Rudder (te So-ir). SPANIA: Certa (A. B. Ch Arain­­buru (El dia Grafi co); J. Ribera Ro­­vira, președintele federației presei spaniole (Fédération Presse d’Es­­pagne); Falgairolles (La Gaceta de Madrid); Repide (Presse d’Espa­­gne); Jean Pujol (Informacions); De Castro y Tiedra (La Libériád). FRANȚA : Japues Bainville (L’ac­­tion Franțaise și La Liberté); Emile Búré (L’Eclir și la Petite Gironde);­­Fournier); zeta di Puglia) : d-na Cardona (Ga zetta del Popolo) ; Luigi Pomé, preșe­dintele presei străine la Paris (Gior­­nale d’Itaîia) ; Carlo Zappia (Illu­­strazione del Popolo) ; Croci, fost pre­ședinte al presei străine la Paris (II Sole) ; d-na O. Ratto (Nuovo Gior­­nale de Firenze) ; Simonatti (Popoli di Roma), PORTUGALIA î D-na I. Vascon­­cellos (Diario de Lisboa) ; Almada Negreiros (Ilustrazia Portugeza) ; Augusto de Castro, ambasadorul Por­tugaliei la Roma, fundatorul presei la­tine (Presse Portugalse) ; M-me Ne­greiros (Seculo), ROMANIA : Păltănea (Universul). ELVEȚIA: Decorvet (Gazette de Lauzanne) ; Dr. Guglielminetti (Jour­­naux du Valais). AMERICA CENTRALA: Arroyo (El Diario) ; Asturias I EI Imparcial­ (Guatemala). ARGENTINA: K. Sarmiento (La Bazon) ; de Nerval (Critica) ; R. de Fonvielle (El Diario). BOLIVIA: Arguedas (El Diario), BRAZILIA: Muscat d’Orsay (Ä- gencia Americana) ; Casabona (Dia­rio Popular) ; D-na Muscat d’Orsay Laureat (Agence Fournier); d-na.,­ Courtial (Agence Radio); Fourcadef] ÍSazettc ,du„Bré^ i Gl Drummond (Agence Havas); Atphaud (Comoe­­dla); Fidel (Dépéche coloniale); Ju­les Véran (L’Echo de Paris) ; d-na Gábriellé Reval (L’Avenir); Ch. Pons (L’Eclaireur de Nice); Robert. Chauveloî (Excelsior; S. Arbellot (Le Figaro); P. Bruiat (Le Petit Journal, La France de Bordeaux și Soc. Gens des Lettres); Pierre Ples­­sîs (Le Gaulois); De Waleffe, secre­tar general (Le Journal); d-na Rus­so (L’Ouest Eclair); Eugene Mon­­fort, director (Les Marges și Jour­nal des Débafs); L. Dumur (Le Mer cure de France); Vivien (Le Midi Co­lonial); de *St. André (Le Monde Il­ de Rezende (Gazeta de Sao Paolo) (Noticia). CHILI: Valenzuela (El Mer curio)'. COLUMBIA : Valencia (Cromos); P. Valderrama, atașat comercial (El Tiempo). CUBA: Avilez Ramirez (El Pals). MEXIC : Aragon (Echo du Mexî­­que); Fabela, főét ministru al afa­cerilor străine (Les Ecrîvalns d’Am. L atine); dr. Lara Fardo (Excelsior); Marinus (Revista de Revistas). PERU : D-na Cacerés (La Pren- URUGUAY r Barbagelafa (Impar- (parant. daO. ' Candidatura d ini N. Ionra Sub acest titlu, citim în „Indre­­ptarea" de aseară, D. profesor N. Iorga și-a anunțat candidatura pentru colegiul universi­tar din București. Avem a face cu un act a căruia importanță depășește ca­drul vieței noastre politice, pentru a lua loc în rândul faptelor culturale. Personalitatea d-lui N. Iorga e, îna­inte de toate, culturală. România în­treagă o cunoaște de câte­va decenii, și tot așa și străinătatea. Forurile com­petente din străinătate se mândresc cu un cuvânt al d-lui N. Iorga ; în țară nu este, în generația mai tânără, ni­­m­eni care să nu fi simțit, mai de-apro­­ape sau mai de departe, direct sau in­direct, influența spiritului d-sale cald, entuziast, cercetător, creator de va­lori morale permanente, lipsit de pre­judecăți, dar, totuși, plin de respect și de iubire pentru ceea ce s’ar putea nu­mi sumar umanitatea permanentă și curată a fiecăruia dintre noi și a tu­turor laolaltă. In știința aridă a istoriei, din care a­­ făcut adevărate broderii de artă, prin evocarea unui trecut dezgropat cu pie­tate din Catarnaumul documentelor vremei, în normele date literaturei ro­mânești timp de doua decenii, în re­vărsarea generoasă a personalitate­­i-sale, de zi la zi, pretutindeni unde un cuget drept-credincios al adevărului caută o îndrumare, în teatru, în uni­versitate, mai ales, unde a contribuit la plămădirea celei mai frumoase și mai vii generații a intelectualismului nostru, personalitatea d-lui N. Iorga, vie, tumultuoasă ca izvoarele de mun­te, pilduitoare întru totul, și, ca atare, captivantă, a străbătut întreaga sensi­bilitate românească a țarei. Omul po­litic nu este, astfel, de­cât rezultanta firească a unei uriașe activități și ac­țiuni exercitate asupra inteligenței și sensibilităței obștești. Lumea­­ a chemat, pe nesimțite, la înfăptuiri practice, și omul directivelor morale de data asta, el, s’a supus injoncțiunilor obștești. Parlamentul românesc a cunoscut, ast­fel, pagini de rară demnitate omenească și dragoste de românism, Universitatea din București, acum, are să-și spună cuvântul față de o can­­­didatură care, sprijinită pe acest glo­­­­rios trecut, respectuoasă față de sine. Și de reprezentanții universităței d­e , București se anunță prin declarația că : „Pentru asigurarea acelora care ar avea alte vederi politice decât ale­­ mele, — care, de altfel, se rezumă lr­­ acel naționalism cultural care ar putea fi înscris pe însuși frontonul școalei noastre, — țin să adaog că, apărător al intereselor culturale românești și sfătuitor al reformelor ce stau a se în­deplini, n’aș avea intenția, în condițiile actuale, de a lua parte în parlament la luptele de partid". Profesorul de românism, care e d. N. Iorga, în drumul pe care se află, a găsit, astfel, puterea să se ridice de-a­­supra contingențelor mărunte ale vie­ței pentru ca, ascultând și glasul ob­­ștesc a care l-a chemat la vieața politică a țărei, să rămână credincios și sieș­ și chemărei d-sale, și să urmeze, caj atare, Să lumineze calea sufletească * românismului și a intereselor lui iar luptă cu Dolithcianismul lot ma! *cM

Next