Neamul Românesc, octombrie 1927 (Anul 22, nr. 139-164)
1927-10-01 / nr. 139
I 2 Loteria Sinistraților Loturile cumpărate înainte de 11 Septembrie 1927, sunt valabile și pentru a doua tragere e8@ la 1 Ianuarie 1928 chiar dacă au câștigat la prima tragere la lozurile se găsesc de vânzare la Bând. Cassa de schimb ■n 8»M«grftsp«B com;1 £ 10] central pentru ajutorarea Sinistraților strada și Paurianu No. G Hajul I! Im f^s*#\tu!s§;to pÍ3& lozurile se găsesc de vânzarea Bănci, Casa de schimb, Comitetul județean de ajutorarea Sinistratilor (Prefecturi) și Subcomitetele Comunale de ajutorarea Sinistraților (Primării) SEI 59 UN LOZ IMTîlEd „ 25 1/2 ff AilIWIJIHUWBWMBM—MBM Imbrăcați-vă la vechea și cunoscuta casă NICOLAE 8UNEA TOI Calea ¥ictoriei 101 Asortata cu cele mai fine haie de oraș și sport: Parnesie, Raglane, Mantale cauciucate, Mantale Water Prooff, incălțăminte, Palârii fine, Lingerie, Raion special tie stofe Fanîesîni. Vânzare și co metro. Croitorie ne primar Rang sub conducerea maiorului Corvatescu. Vizitați și vă veți convinge SUmt MAȘINA CARE SCRIE FANA N ICI UN SGOMOT REMINGTON NOISELESS No. O Mașină adoptată de M. S. REGINA «NCOLAE IVANOVICI , Co. Calea Victoriei, pas. Villagres, București. — Telef. 47/68 mmt 0000X0000-Institutul de Arte Grafi»« „ÎNDREPTAREA“ Pierde Pomântul (Continuarea Foiletonului din pagla) Lemnul acolo e întrebuințat cu multă cruțare. Se pun pe foc crenguțe legate în snopusuri, lemnul de lucru se aduce ieftin dela noi, iar pădurile lor sunt cruțate cu grijă. Iarba e îngrijită tot așa ca și grâul, ori altă plantă cultivată, ea primește bălegar ca să crească. Unde se roade, e însămânțată din nou , unde se naște un șuvoiu se face imediat o leasă de lemn ori de piatră, ca să împiedece dărâmarea și prăbușirea. Astfel când călătorești spre Apus, crezi că treci prin grădini nesfârșite, nu sunt paragini, nici ponoare și ogașe. Pământul e îngrijit cu mare băgare de seamă, ca izvorul de hrană al tuturor. Nici un colț nu trădează neștiința ori nevrednicia. Pământul acolo hrănește de două ori și de trei ori mai mulți oameni, lumea nu st vaită că nu e de ajuns, nici nu râvnește la al altuia. Copiii oamenilor de acolo vor primi o moștenire întreagă, cruțată, îngrijită, pe care ei se vor putea hrăni și-și vor binecuvânta părinții. Noi în multe locuri lăsăm copiilor ogașe și nisipuri, izvoare secate, iarbă roasă, păduri nimicite, și seceta care urmează din toate acestea. E timpul ca sătenii, fruntașii lor și conducătorii statului să deschidă ochii în fața acestei plăgi, care se întinde cu amenințare de moarte peste plaiurile țării. .(„Buletinul Camerei Aoricole Olt"). G. IONESCU-SISEȘTI NEAMUL ROMANESC Spectacole AZI, VINERI, 30 SEPTEMBRIE 1927 TEATRUL NAȚIONAL 1? Comedia Fericită. TEATRUL’ REGINA MARIA : Colburi sfărâmate (premieră). CINEMA ODEON: Modelul Parisian, cu Leon Mathot. CINEMA CAPITOL: „Lia", cu Lilly Flohr și G. Vraca. CINEMA SELECT : Prima dragoste... Prima durere. GRADINA ROMANA VIITOR: Cadet Marinar, cu Ramon Novaro, 8 acte, și o comedie. Budapesta focar de propagandă iredentistă ghiare sunt încă de mult nemulțumite, cu așa zisul lor „Oficiu pentru streini"”, căruia îi reproșează, că nu e in stare să atragă un număr mai mare de streini, spre a vizita capitala acestei țări dunărene. Domnește aci pretutindeni convingerea că, Praga de exemplu, e față de Budapesta un adevărat oraș mondial cu care Budapesta nu poate concura, cu toate că este un oraș modern, elegant, etc. In prezent, se pare, că propaganda „Oficiului pentru streini" a reușit totuși să producă un interes în străinătate pentru Budapesta, căci de la sfârșitul verii, orașul a înregistrat un important număr de streini. In primul rând sunt de notat câteva congrese internaționale, cari au adus încoace numeroși participanți. Seria vizitelor a fost începută de escursia ziariștilor americani, cari au stat aci dela 24 până la 29 August. La 1 Septembrie au sosit 850 medici din Germania, cari pentru escursia lor au ocupat aproape toate automobilele din oraș. La 3 Septembrie a început congresul zoologic cu 800 participanți. Zilele acestea au sosit 150 membri ai Asociației alpine din Austria, 40 atleți francezi, cari vor participa la concursurile din Viena. Acestea încă nu sunt toate vizitele BUDAPESTA. — Cercurile mairi până la sfârșitul lunei se așteaptă încă multe. Acest aflux de străini nu este întâmplător. Aparține fără nici o îndoială, lanțului de întreprinderi din care se compune vehementa propagandă maghiară. Care este fondul real pentru intensificarea vizitelor în capitală Ungariei ? Participanții congreselor celor mai nepolitice sunt introduși în săli împodobite de sus până jos și unde se țin câte 10 conferințe. Tablouri grafice din toate domeniile demonstrează fosta măreție a Ungariei și actuala decădere. Harta „Țărilor ungare cu teritoriile răpite", precum se vede, laturea politică, căreia i trienilor unguri, care are forma de T și pe care se află scris Trianon, urmăresc și ele scopurile lor. Credo-ul maghiar este în fine afișat în fiecare tramvai electric. Diferite lozinci tridentiste sunt gravate pe palatele în care au loc Congresele și întrunirile. Este deci clar interesul cercurilor din Budapesta pentru vizitele streine. Pe lângă partea economică, vine după cum se vede, laturea politică, căruia i se acordă destulă importanță, concentrându-se în această direcție toate sforțările tridentiste. Judiciare FALIMENTUL FIRMEI „MANISSALIAN FRERES" Eri după amiază tribunalul Ilfov, secția Notariat, a judecat confirmarea mandatelor de arestare emise împotriva d-lor Kevork și Onik Manissalian. A asistat un public imens, făcând ca sala de ședințe a Notariatului să fie absolut neîncăpătoare. Desbaterile au durat aproape trei ore. In rechizitoriu, parchetul cere confirmarea mandatelor, pe de o parte pentru siguranța cercetărilor, pe de altă parte fiind dovezi vădite de vinovăția firmei. Casa Manissalian ar fi făcut operații nepermise de codul de comerț și prevăzute în codul penal. Astfel, la un moment dat s-a aflat în situația de a nu fi putut onora cekuri în valoare considerabilă. Apărarea a arătat nevinovăția celor arestați, deoarece această firmă, — ca și toate celelalte firme care se ocupă cu întreprinderi similare, — lucrează de multă vreme în modul în care a lucrat și în timpul când se afla în jenă financiară. A arătat apoi că firma a căzut în principiu de acord cu băncile creditoare și că nu era nimerit ca chemarea în fața instanțelor penale să o facă ministerul de finanțe, care în afară de faptul că înoise de curând creditul pe care îl acordase firmei Manissalian și care se ridica la aproape 7.000.000 lei, numai de la această firmă a încasat taxe de export de la război încoace peste 1 miliard lei. După o lungă chibzuire, tribunalul a confirmat mandatele de arestare. ULTIMA ORA Ultima provocare ismm nii se comunică un fapt ex-și va rămâne In arhiva UsiE»traordinar, in legătură cu adversitate iegerea de la Colegiul Universităței din București. D. Titulescu nefiind In țară, nu și-a putut trimete adeziunea de candidat. CUM CERE CATEGORIC LEGEA, Atunci d. duca, șeful suprem al Poliției și Siguranței a găsit un mijloc și« înscrie pe d. Titulescu la candidatură. A trimes deci o scrisoare semnată de... d. Ministru de Interne, prin care d. buca „asigură“ că d. Titulescu își va da aprobarea sa ca:Acest „document“ se află depus la dosarul alegere!. El va arăta până unde a înțeles să meargă șeful electorilor liberali și ce dispreț suveran a manifestat pentru profesorii facultăților noastre. Un ministru de interne dispunând înscrierea unui candidat la Universitate! Este ultima provocare azvârlită de guvernul Brăfianu, colegiului universitar. Și sperăm că o astfel de candidatură, impusă pe căi nelegale, Universității, de un ministru de interne abuziv, va căpăta acel răspuns care se cuvine îndrăzneței și provocărilor de această gravitate. D. profesor N. Iorga, președin- Ministerul instrucțiunii a aprobat pentru anul acesta manualul de „Istoria Patriei“ pentru școalele comerciale elementare de băieți și fete, întocmit de D. Munteanu-Râmnic, profesor la liceul din Ploești. Lucrarea a apărut în editura „Cartea Românească”. tele partidului național, sosește mîîne în Capitală în vederea alegerilor de la Universitate. „îndreptarea“ de oli, întreabă guvernul : „întrebăm, pe conducătorii partidului liberal, cari se află acum și la conducerea țării, dacă se vor ivi cazuri izolate, aduse în fața tribunalului arbitrar de către optanții unguri și perdute de România, din vina celor ce-au aplicat reforma agrară, își iau angajamentul să acopere cu avutul lor perderile suferite de Stat? Când ni se va răspunde precis la această întrebare lămurită, vom reveni.“ Așteptăm și noi, lămuririle Viitorului. D. V. Marinescu, profesor, a fost numit director și profesor la școala comercială elementară din orașul Călă- Sosirea congresiștilor latini In gara Jimbolla.-La Caransebeș si Craiova.-Sosirea >n Capitală Eri, la orele 5 dimineața, congresiștii presei latine au trecut punctul de frontieră Jimbolia, întâlnirea dintre oaspeți și delegația de ziariști români, a fost impresionantă. Au urmat cuvântările de bun sosit. îndată apoi, trenul special a pornit mai departe, neoprindu-se decât la Caransebeș, unde s-a servit congresiștilor cafeaua cu lapte. LA CARANSEBEȘ Primirea în gara Caransebeș a fost entuziastă. Corurile au cântat cântece românești. Primarul orașului, d. Paulh, a ținut o cuvântare, căreia i-a răspuns d. Castro, ministrul Portugaliei pe lângă Vatican. Trenul a pornit mai departe, șerpuind pe linia ferată Orșova—Vârciorova—Turnu-Severin. La Turnul-Severin, congresiștii au vizitat ruinele podului lui Traian. Străzile erau pavoazate cu drapelele popoarelor neolatine și cu Inscripțiile:: „Almc Sol 1 Parsis nihil gente latina vivere majus. Gaudete manes 1 Omnes vestri fiîn ad fraternitatea recognoscendam convenerul. După vizitarea orașului, s’a dat un banchet, în sala teatrului local. Corul din Lugoj și o orchestră românească, au cântat în tot timpul mesei. Printr o caldă cuvântare, d. Richard Franasovici a salutat pe congresiști. A răspuns d. Castro. Au mai vorbit d. Pamfil Șeicaru, în numele sindicatului ziariștilor, și d. Paul Boulat, în numele societății „Societé des gens des lettres". La ora 2 jum., trenul congresiștilor a pornit mai departe. LA CRAIOVA La 5 jum., a ajuns la Craiova. Aci, aceeaș primire entuziastă. La gară, erau reprezentanții autorităților. Sosirea e salutată cu o salvă de urale, împletită cu sunetele marșului „La arme ! . D. V. Antonescu, primarul orașului, a ținut o cuvântare de bun sosit. D. Botoiu a salutat, în numele ziariștilor olteni. A răspuns d. de Castro. Pe peron s’a servit o gustare: înainte de plecarea din Craiova, d. de Castro a adresat următorul autograf națiunei române: „De azi dimineață, intrați In România Mare, delegații presei latine au cunoscut, lângă frații lor latini, un entuziasm plecat din adâncul inimii. Noi le mulțumim și suntem mișcați până în lacrimi. Dorința noastră de a vă cunoaște este în sfârșit satisfăcută și d-voastră sunteți mult mai fermecători decât ne-am fi închipuit. Trăiască România Mare !", Trenul se pune în mișcare în araiele miilor de oameni, veniți din toate unghiurile Craiovei, SOSIREA IN CAPITALA lustre):; d-na de Waleffe Paris-Midi); Pfllemenf (Paris-Solr(; d-na A. Viollis (Le Petit Párisién și l’Europe Nouvelle); Azeraa (Le Petit Mé ridionaí); Théodorésco (La Presse Medicale); d-na Jacqueline Richard (Revue de l’Améri.ue Latine; Henri Massis (La Revue Universelle)) Ber taut (Le Temps); Courtial (United Press); d-na Chauvelot-Daudet (La Vie Latine); d-na Simonatti (La Victoire); Richard (New-York Héráid); M-ine Bizet (L’Intransigeant); Cariolle (Patron-Journal); Boucard (La Presse). La ora 12 și jam. ziariștii acola ... c . „ . L. t.„„„ am au sosit în Gara de Nord. Deși, ^]la SeraJT: * d'na R.u ® so la o oră destul de înaintată, un pu (Corriere d Italia) , d-na Croc. Palelic imens se afla pe peronul Gării de Nord. Primirea a fost făcută cu un entuziasm de nedescris. Pe peron se aflau reprezentanții autorităților și ai presei bucureștene. Prezentările s-au făcut la descindere. Apoi congresiștii au fost conduși la „Athénée Palace“ unde sânt găzduiți. Dăm mai jos numele oaspeților congresiști. BELGIA? Ageorges (La Libre Belgique șl Revue de France); Gílbart, redactor-șef (La Meuse); Dumont-Wilden, de la Academia belgiană (La Nation Beige și Revue Bleue)1; d-ra Dumon-Wilden (Pourqnol Pas ?); De Rudder (te So-ir). SPANIA: Certa (A. B. Ch Arainburu (El dia Grafi co); J. Ribera Rovira, președintele federației presei spaniole (Fédération Presse d’Espagne); Falgairolles (La Gaceta de Madrid); Repide (Presse d’Espagne); Jean Pujol (Informacions); De Castro y Tiedra (La Libériád). FRANȚA : Japues Bainville (L’action Franțaise și La Liberté); Emile Búré (L’Eclir și la Petite Gironde);Fournier); zeta di Puglia) : d-na Cardona (Ga zetta del Popolo) ; Luigi Pomé, președintele presei străine la Paris (Giornale d’Itaîia) ; Carlo Zappia (Illustrazione del Popolo) ; Croci, fost președinte al presei străine la Paris (II Sole) ; d-na O. Ratto (Nuovo Giornale de Firenze) ; Simonatti (Popoli di Roma), PORTUGALIA î D-na I. Vasconcellos (Diario de Lisboa) ; Almada Negreiros (Ilustrazia Portugeza) ; Augusto de Castro, ambasadorul Portugaliei la Roma, fundatorul presei latine (Presse Portugalse) ; M-me Negreiros (Seculo), ROMANIA : Păltănea (Universul). ELVEȚIA: Decorvet (Gazette de Lauzanne) ; Dr. Guglielminetti (Journaux du Valais). AMERICA CENTRALA: Arroyo (El Diario) ; Asturias I EI Imparcial (Guatemala). ARGENTINA: K. Sarmiento (La Bazon) ; de Nerval (Critica) ; R. de Fonvielle (El Diario). BOLIVIA: Arguedas (El Diario), BRAZILIA: Muscat d’Orsay (Ä- gencia Americana) ; Casabona (Diario Popular) ; D-na Muscat d’Orsay Laureat (Agence Fournier); d-na., Courtial (Agence Radio); Fourcadef] ÍSazettc ,du„Bré^ i Gl Drummond (Agence Havas); Atphaud (Comoedla); Fidel (Dépéche coloniale); Jules Véran (L’Echo de Paris) ; d-na Gábriellé Reval (L’Avenir); Ch. Pons (L’Eclaireur de Nice); Robert. Chauveloî (Excelsior; S. Arbellot (Le Figaro); P. Bruiat (Le Petit Journal, La France de Bordeaux și Soc. Gens des Lettres); Pierre Plessîs (Le Gaulois); De Waleffe, secretar general (Le Journal); d-na Russo (L’Ouest Eclair); Eugene Monfort, director (Les Marges și Journal des Débafs); L. Dumur (Le Mer cure de France); Vivien (Le Midi Colonial); de *St. André (Le Monde Il de Rezende (Gazeta de Sao Paolo) (Noticia). CHILI: Valenzuela (El Mer curio)'. COLUMBIA : Valencia (Cromos); P. Valderrama, atașat comercial (El Tiempo). CUBA: Avilez Ramirez (El Pals). MEXIC : Aragon (Echo du Mexîque); Fabela, főét ministru al afacerilor străine (Les Ecrîvalns d’Am. L atine); dr. Lara Fardo (Excelsior); Marinus (Revista de Revistas). PERU : D-na Cacerés (La Pren- URUGUAY r Barbagelafa (Impar- (parant. daO. ' Candidatura d ini N. Ionra Sub acest titlu, citim în „Indreptarea" de aseară, D. profesor N. Iorga și-a anunțat candidatura pentru colegiul universitar din București. Avem a face cu un act a căruia importanță depășește cadrul vieței noastre politice, pentru a lua loc în rândul faptelor culturale. Personalitatea d-lui N. Iorga e, înainte de toate, culturală. România întreagă o cunoaște de câteva decenii, și tot așa și străinătatea. Forurile competente din străinătate se mândresc cu un cuvânt al d-lui N. Iorga ; în țară nu este, în generația mai tânără, nimeni care să nu fi simțit, mai de-aproape sau mai de departe, direct sau indirect, influența spiritului d-sale cald, entuziast, cercetător, creator de valori morale permanente, lipsit de prejudecăți, dar, totuși, plin de respect și de iubire pentru ceea ce s’ar putea numi sumar umanitatea permanentă și curată a fiecăruia dintre noi și a tuturor laolaltă. In știința aridă a istoriei, din care a făcut adevărate broderii de artă, prin evocarea unui trecut dezgropat cu pietate din Catarnaumul documentelor vremei, în normele date literaturei românești timp de doua decenii, în revărsarea generoasă a personalitatei-sale, de zi la zi, pretutindeni unde un cuget drept-credincios al adevărului caută o îndrumare, în teatru, în universitate, mai ales, unde a contribuit la plămădirea celei mai frumoase și mai vii generații a intelectualismului nostru, personalitatea d-lui N. Iorga, vie, tumultuoasă ca izvoarele de munte, pilduitoare întru totul, și, ca atare, captivantă, a străbătut întreaga sensibilitate românească a țarei. Omul politic nu este, astfel, decât rezultanta firească a unei uriașe activități și acțiuni exercitate asupra inteligenței și sensibilităței obștești. Lumea a chemat, pe nesimțite, la înfăptuiri practice, și omul directivelor morale de data asta, el, s’a supus injoncțiunilor obștești. Parlamentul românesc a cunoscut, astfel, pagini de rară demnitate omenească și dragoste de românism, Universitatea din București, acum, are să-și spună cuvântul față de o candidatură care, sprijinită pe acest glorios trecut, respectuoasă față de sine. Și de reprezentanții universităței de , București se anunță prin declarația că : „Pentru asigurarea acelora care ar avea alte vederi politice decât ale mele, — care, de altfel, se rezumă lr acel naționalism cultural care ar putea fi înscris pe însuși frontonul școalei noastre, — țin să adaog că, apărător al intereselor culturale românești și sfătuitor al reformelor ce stau a se îndeplini, n’aș avea intenția, în condițiile actuale, de a lua parte în parlament la luptele de partid". Profesorul de românism, care e d. N. Iorga, în drumul pe care se află, a găsit, astfel, puterea să se ridice de-asupra contingențelor mărunte ale vieței pentru ca, ascultând și glasul obștesc a care l-a chemat la vieața politică a țărei, să rămână credincios și sieș și chemărei d-sale, și să urmeze, caj atare, Să lumineze calea sufletească * românismului și a intereselor lui iar luptă cu Dolithcianismul lot ma! *cM