Neamul Românesc, martie 1928 (Anul 23, nr. 49-75)
1928-03-01 / nr. 49
NEAMUL ROMANESC DIRECTOR POLITIC N. SORGII __________J*»i 1 Martie 1928________ ANUL XXIII, — No. 49_______ ABONAMENTE: Pa an 600 Lei; Pa șease luni 300 Lai nei fr autoriHi tî și institution! 100Q 3 LEi REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI - Bd, ELISA BETA No. 15 fost 9 Telefon : 313/60 DIRECTORI: } °" T A ? C 5 N. GEORGESCl Sa nu redăm încrederea Printre lucrurile care lipsesc terii noastre pentru a fi ceia ce e vrednică să fie in toate privințele e unul care se poate căpăta relativ ușor dacă unii oameni și-ar interzice unele cuvinte și mișcări, și dacă alții ar spune ce n’au spus încă și ar face faptele încă refăcute. E întoarcerea încrederii, a acelei încrederi care face minuni. Noi am pierdut-o. Nu ne încredem în nici un guvern, nu ne încredem în nici o autoritate, nu ne încredem în nici un om, în nici o capacitate și în nici o acțiune, nu ne încredem în noi înșine. Iar eu trec prin țeri curate, îngrijite, prospere în care oameni mindrî, fiecare la locul lui, fac minunile acestea fiindcă au încredere. Să nu întîrziem a ni-o reda. Fără aceasta putem schimba cîte guverne vrem și tot la nimic nu vom ajunge. N. IOHGA nmilzara iscărel wmiratiste a. Milanul Mal tn. Aflându-ne în preajma legiferărei viitorului con al cooperației, credem că e foarte oportun să arătăm principiile ce le credem necesare pentru propășirea mișcării, și de care o bună legiuire trebue să fie seamă. Cooperația, acest înalt principiu de solidaritate socială, e în esență o acțiune de reclădire economică, făcută de persoane asociate în număr nelimitat, cu capital variabil, pentru buna lor propășire și ușor accesibilă tuturor păturilor sociale. In toate țările începutul acestei mișcări, s’a făcut cu elemente democratice, începând de la orașe și în mod evolutiv, au cuprins păturile burgheze și cele intelectuale, intrând în deprinderea mulțimei și consolidându-se puternic. La noi lucrurile au mers altfel.Primele manifestări ivite izolat, acum vre-o două decenii, în câteva sate, sub formă Cooperativelor de credit, ca o reacțiune contra camerei, dând frumoase rezultate, au deșteptat atenția oficialității, care văzând ce puternic instrument de ridicare economică e pentru țărănime și animată în mod sincer de binele public, a început a cultiva și răspândi în largă măsură principiul cooperației, făcând ca în câțivaani, mai fiecare comună să-și aibe banca sa populară. Cooperativele de consum și producție, nepricepute sau neglijate, n’au putut lua desvoltarea necesară, ele menținându-se într’un cadru redus. Abea în ultimul timp, câteva cooperative forestiere au arătat ce minuni se poate realiza prin întovărășirea forțelor cinstit conduse. După război, viața economică la orașe luând forme necunoscute prin scumperea excesivă a produselor și sub influența unor autorități de stat, a determinat în pătura muncitorilor, micilor industriași și a funcționarilor, un puternic curent cooperativ, făcând să nască numeroase cooperative de consum. La început totul mergelnd în puterea entuziasmului și a unei atențiuni oficiale bine-voitoare, curentul a devenit puternic, Neglijându-se forma de organizare și ivindu-se greutăți prin lipsa bazei de credit, a concursului unor autorități și pe ici, pe polo, a unor abuzuri, a început perioada de declin, încât putem spune că mișcarea e serios redusă. Privită în general, mișcarea cooperativă o putem diviza în trei: aceea de la sate, sub forma cooperativelor de credit, —bănci populare, — ajunsă la un anumit grad de progres, aceia a cooperativelor de producție și consum, care nu au mare desvoltare, și aceia de la orașe, sub forma cooperativelor de consum — aproape inexistentă. Așa văzută situația, putem afirma că mișcarea, cu toate sacrificiile făcute, n’a progresat în măsura așteptată și nici măcar n’a putut determina înrădăcinarea unei tradiții sau curent cooperativ, în massa populației, ca să poată acorda mai multă încredere decât instituțiilor capitaliste. Geneza acestor stări, o găsim în următoarele cauze: a) Lipsa unei educații cooperative metodice a masselor populare, care să le convingă de importanța și utilitatea principiului; b) Lipsa unei intelectualități cooperatiste, care să lucreze cât mai idealist la organizarea mișcărei; c) Lipsa unei legiuiri unitare, care să-i dea un caracter de autonomie ; d) Lipsa unei instituții de creditare a mișcărei, independent de stat; e) Lipsa garanției de judecată în reprimarea neregulelor. Examinarea obiectivă a acestor cauze, credem că poate da o justă contribuție la înlăturarea lor, mai cu seamă acum când se anunță o nouă legiferare în cooperație, care să corespundă intereselor economice și naționale ale țărei. V. Teodorescu-Țincu ABONAMENTE: »Neamul Românesc“ Un an ... . Lei 600 6 luni . . . * . Lei 300 autoritățile și instituțiile particulare 1000 lei. In străinătate prețul dublu. Scrisori din Ganews Politica externă a României Și Opinia Publica Internațională Trăim într’o epocă in care internaționalismul, departe de a mai fi o sperietoare pentru inerția rutinară ce a dominat atâta vreme viața politică a diferitelor State, este o necesitate, pe cât de naturală, tot pe atât și de logică în desvoltarea normală a umanității. Nimeni, nici o națiune nu se mai poate izola, închizându-se în granițele ei și luând ca deviză absolută formula exclusivistă „prin noi înșine", fără a simți dureros consecințele unei atari atitudini. Exemplul cel mai strălucit ni-1 oferă Rusia. Toate celelalte state, mai mult sau mai puțin burgheze, și-au dat seama de noua fază în care a intrat omenirea și au renunțat cele mai adesea de bună voie la o parte din suveranitatea lor, spre a asigura liniștita desvoltare a umanității și consolidarea lor proprie. De aici instituirea Societății Națiunilor, a cărei menire nu este în definitiv, decât de a organiza viața internațională pe baze civilizate și *** mai echitabile. Opera nu-i tocmai așa de ușoară, având mai ales în vedere stadiul de evoluție al diferitelor națiuni și mentalitatea întârziată a atâtor oameni politici și de Stat. De aceia, ca o măsură preventivă, s'a și încredințat conducerea acestei instituții statelor mai înaintate, a căror organizare și viață politică este cu adevărat civilizată și se desfășură normal. Politica și gospodăria internă au intervenit deci ca un criteriu logic și just al repartizării rolurilor și sarcinelor. Am ținut să subliniez acest lucru, fiindcă el constitue unul din principiile fundamentale, constitutiv și normativ in acelaș timp, ale vieții internaționale actuale. Am convingerea că practica politicei externe a condus pe mulți din bărbații politici ai României la constatarea aceasta. Ea constituie un adevăr peste care nu se poate trece prea ușor și fără neplăceri. Dacă ar avea sinceritatea să ni le spună acei ce le-au încercat, adevărul ar fi, evident, și mai instructiv. Dar odată relevat acest considerent, indispensabil in judecarea relațiilor noastre internaționale, să urmărim puțin ultimele evenimente politice care au adus în discuția opiniei publice internaționale țara noastră. Perfect obiectiv și imparțial, să le analizăm unele înșile și în consecințele lor. Și cu atât mai mult, cu cât politica externă a României pare înclinată a lua o nouă desvoltare. De altfel, era și vremea să acordăm raporturilor noastre cu străinătatea, cel puțin aceiași atenție care se acordă atâtor cancanuri politice interne, mai ales electorale, deși importanța lor nu depășește interesele mărunte de partid. Venirea d-lui N. Titulescu în fruntea ministerului de externe, răspundea tocmai așteptărilor și acțiunea întreprinsă de d-sa se spera să îndreptățească nădejdiile puse în capacitatea, experiența și rarile sale calități, de toți bunii Români, fără excepție de partid. Deprinși a ști și vedea pe ministru zilnic în biuroul său, ocupându-se cu rezolvarea măruntelor lucrări și lăsând adevărata politică externă pe seama elementelor diplomatice, pe care le avem, turneul d-lui Titulescu, prin cele câteva capitale străine, a fost un eveniment ce a avut darul să preocupe, atât cercurile politice din țară, cât și opinia publică străină. Trei erau chestiunile care, prin importanța lor, creșteau în deosebi, interesul vizitelor ministrului nostru de externe. In primul rând, sgomotoasa contrabandă ungurească de mitraliere din ajunul anului nou, care punea, prin natura ei, în joc, atât funcționarea Micei Antante, cât și exercitarea dreptului de investigațiune al Consiliului Societății Națiunilor. Al doilea, apropierea termenului hotărârei de luat de cărtre acelaș Consiliu, în chestia optanților unguri. In al treilea rând era proaspăta mișcare diplomatică făcută, care este considerată ca primul pas în direcția realizării unei reforme a ministerului nostru de externe, ceea ce revenia în definitiv, la anunțarea unui nou sistem de funcționare a politicei externe românești. Toate aceste chestiuni apăreau așa de strâns legate de ultimile evenimente politice petrecute în țară și care au făcut din România, obiectul atâtor reportagii, care de care mai extravagante, acâtor discuții și atâtor atacuri, încât însăși încercarea de soluționare a lor punea în mișcare o sumă de interese și de pretenții, de ambiții și dorințe nemărturisite, ce alcătuesc substratul obișnuit și agitației vieții politice din diferitele State, ca și al celei internaționale. In ceea ce privește contrabanda de mitraliere a vecinilor noștri unguri, întârzierea provocată de România în depunerea notelor la Secretariatul Societății Națiunilor, a dat naștere la o enervare explicabilă și la unele manifestări ce ne-ar putea folosi de învățământ. Ca o ilustrare, relevez observațiile ziarului „Pax", al cărui director politic este același. Jacques Seydoux, care a publicat în „Petit Parisien” articolul destul de înțelegător și curtenitor, privitor la politica generală a României, după o convorbire cu ministrul nostru de externe. „Pax“ de la 27 ianuarie, spunea: De două săptămâni guvernul cehoslovac a redactat nota de protest și se așteaptă zadarnic asentimentul d-lui Titulescu, după care a alergat la San-Remo și chiar Roma, d. Petrescu-Comneni, spre a se întoarce la Geneva tot cu mâinile goale. Și încheie: „Decepție, furie de partea Cehilor și Iugoslavilor. Unde-i solidaritatea promisă de București , D. Titulescu să fi cedat, oare, presiunei comune a Romei, Berlinului și Londrei ? A primit, oare, promisiuni de la Budapesta pentru regularea afacerii optanților unguri. Oricum, e un spectacol deplorabil de care adversarii Micei Antante își bat joc cu dreptate1". Vom continua constatările noastre. • • Mari furtuni pe sarea Castel Î Paris 28 (Sindor). Din Moscova se anunță că pe marea Caspică bântuie o furtună extrem de violentă. Navigația e întreruptă. Un yacht «Vi scufundat. Douăsprezece persoane din echipație s'au înecat. Lucrările minitetului de siguranță și arbitraj Geneva, 28 (Rador). — In ședința de ort a Comitetului de siguranță și arbitraj, delegatul României, d-l ministru Antoniade și-a terminat discursul său. Reprezentantul României a vorbit in favoarea pactelor regionale, ca un mijloc popriți să..garanteze un minimum de Siguranță. Internă Situație —— Se pregătește stabilizarea leului, ca și cum ar fi o simplă operație tehnică. Și nu e de loc. Stabilizarea monetară presupune ordine, gospodărie, economie, și mijloace de reorganizare. Afară de bunăvoință, celelalte nu le avem și nu le aplicăm. De aceia, cum vom arăta mereu și documentat, stabilizarea leului nu se poate desăvârși în haosul economic și politic de acum. Și mai puțin o poate realiza un partid, care se reduce la un grup restrâns de financiari interesați. . .." Partidul Poporului va ține întruniri la Iași, Focșani, Craiova, și m Ardeal. Seria acestora se va încheia cu o întrunire în Capitală. ~~~ Oficiosul francez al guvernului, crede că în viața politică e o acalmie complectă. Guvernul își continuă opera,iar opoziția campania de răsturnare. Nu mai insistăm asupra operei...~■• A—— Liberalii spun la gazetă, că mai au trei ani de stat la putere, iar în particular, că se pregătesc de plecare. Soluția din urmă, are și avantagiul că mulțumește o țară întreagă. ------ „Cuvântul” argumentează că între guvern și comuniști e un... comunism de interese. v;... .. ' Aduce și dovezi: atentatorii de la Senat au intrat în țară, și denunțați Siguranței Generale, au putut pleca nesupărați la...Viena. Nu e suspectă oare această înțelegere amicală dintre comuniști și d. I. G. Duca? —-- Se vestește o prelungire a sesiunei parlamentare până la 1 Aprilie, spre a se putea vota toate proectele pregătite. Se va vota în actuala seziune și legea concordatului. -----S’ar urmări un acord politic intre minoritățile maghiară și germană. -----Dunărea a înghețat iar. Sau înzăpezit linii ferate în Bucovina. ------S’a deschis o anchetă asupra neregulelor de la Bursă. — comisă de agenți cari au provocat scăderea acțiunilor. Rezultatele anchetei, întârzie însă. Pentru ce, — nu știm deocamdată. • ■ l Vv ’ . -----Micii industriași căldărari au tipărit un lung memoriu Se plâng că taxa vamală a aramei e absurdă. Sunt azi la discreția 'fabricei ..Honterus” din Brașov. Depozite n’are decât faimoasa casă ..Nacht' Statul este păgubit din acest veritabil monopol, cu 40 milioane pe an, cât se încasa până acum din taxa de import.. Și nu c. numai atât... . ' fcet eml —— Urmează în Rusia rechiziții de grâu. Sătenii nu voesc să vândă, căci cervonețul, moneda sovietică, scade mereu. Guvernul încearcă să alimenteze orașele, și nu reușește. Cât despre exportul grânelor Rusiei, nici nu mai se vorbește de așa ceva. Rostul călătoriei lui Stalin în provincii, ar fi intensificarea confiscărilor de cereale. .. . -----Șeful comisiei franceze pentru dezarmare, d. Paul Boncour crede absolut necesare tratatele regionale, dacă statele europene doresc cu sinceriare sa. meargă spre dezarmare. .. ——Presa sovietică da alarma că România pregătește o acțiune, militară. -' " 7 'N 4'■ '*'■ “'■ [UNK] [UNK] încă o glumă proastă. . . .. .. . -----Unele ziare din Roma, — că Giornale d-Italia iau partea Ungariei și atacă violent Liga Popoarelor pe chestia mitralierelor. _ Atitudinea aceasta pretinde unele lămuriri, căci manoperile du Pestei sunt categoric interzise de tratatele do mice. , Relatiunile germano-polone VARȘOVIA. Convenția comercială polono-germană, pentru care urmează tratative, avea de scop să înlesnească exportul de produse agricole și cărbuni din Polonia în Germania și de produse industriale din Germania în Polonia. Polonezii erau conștienți că prin această convenție, dau mâna liberă concurenței germane și condamnă la peste o întreagă serie de ramuri noi ale industriei indigene, dar totuși voiau să închee convenția pentru apărarea agriculturii lor. Agricultorii germani s-au ridicat înșă împotriva cererilor poloneze și centrala organizațiilor agricole polonezej a înaintat atunci, în această chestiune, ministrului de agricultură un memorandum prin care se declară că agricultorii polonezi au nevoe de convenția comercială, numai dacă prin aceasta s-ar ușura exportul de produse agricole poloneze în Germania. Răspunzând memorandului, ministrul Miezabytowski a spus că având în vedere mărirea și puterea economică a Germaniei și a Poloniei, convenția ar contribui mult la normalizarea și desvoltarea comerțului din întreaga Europa centrală. Ambele părți știu că punctul central al convenției va f exportul de produse industriale germane în Polonia și exportul de cărbuni și produse agricole poloneze în Germania. Valoarea celor două schimburi ar trebui să fie cam aceiași. Această convenție va păgubi, desigur, industria poloneză. Dacă însă prin ea nu sar asigura nici măcar debușeuri pentru produsele agricole poloneze, atunci pentru Polonia toată convenția nu ar avea nici un sens, ținând seama că 2/3 din populație sunt agricultori. Politica Internă în Italia . Partizan hotărît al conceptului pozitivist și adversar neîmpăcat al ideologiei abstracte, pe care o consideră inoperantă, regimul fascist înscrie următoarea maximă pe frontispiciul doctrinei sale : ,,faptele trebue să primeze asupra ideilor, iar acțiunile trebue să prevaleze asupra vorbelor“. In cadrul acestei concepțiuni guvernul italian înțelege să reorganizeze instituția parlamentară, și pentru atingerea acestui scop regimul fascist enunță astăzi principii, care vor trebui să-și găsească aplicarea sub viitorul regim parlamentar pe care-l pregătește guvernul prezidat de d. Mussolini. Ridicarea marelui consiliu fascist la rangul de supremă instituțiune de îndrumare a Statulul, corespunde necesității de a se asigura cea mai perfectă omogenitate în sânul Camerii Națiunei, pnaecum și cel mai desăvârșit acord în Prin noua organizare și așezare a instituției parlamentare se încearcă rezolvarea crizei prin care această insituțiune trece de câteva decenii. Legiuitorii fasciști sunt de părere că noul reformă politică va avea darul să răstoarne principiile și doctrina care pledează în favoarea guvernelor parlamentare întrucât ea afirmă că asemenea guverne au antrenat, la maximum, luptele de clasă în ultima jumătate a secolului trecut. Aceleași guverne parlamentare, susțin ei, au prilejuit luptele nesfârșite dintre grupările politice, iar aceste lupte au contribuit în cea mai mare măsură la paralizarea și la progresiva dezagregare a Statului. Pentru a asigura întâietatea faptelor asupra ideilor, doctrina fascistă, înțelege să suprapună puterei legislative, puterea „executivă și în acest principii» trebue căutat și găsit unul din motivele pe care se întemeia ridicarea marelui consiliu fascist la rangul de instituțiune supremă în Stat . Iar pentru a asigura preponderența acțiunei asupra vorbelor, doctrina fascistă înțelege să dea un nou aspect și o reală omogenitate camerilor de reprezentanți și tot aci trebue căutat și găsit al doilea motiv pentru care marele consiliu fascist asumă rolul de organizator și de controlor al condițiunilor, în care cele două camere urmează să fie constituite. Planul nouei reforme politice a fost pregătit încă de acum doi ani, când d. Mussolini a legiferat constituirea obligatorie a sindicatelor profesionale, în care urmează să fie încadrați, nu numai muncitorii manuali așa cum cere sindicalismul sorerian, ci toată Italia muncitoare, iar noua adunare a deputăților federale și corporativă va cuprinde pe reprezentanții ultmor acestor sindicate naționale:* ~r*r"r-Candidații marilor federațiuni sindicale odată desemnați, aceștia vor fi prezentați marelui consiliu fascist, care va avea sarcina să examineze dacă ei întrunesc calitățile politice și naționale care pot asigura coheziunea necesară, dintre Guvernul-Stat și Camera Națiunei și dacă aceleași calități pot asigura respectarea conceptului fascist în virtutea căruia acțiunea trebue să primeze asupra vorbelor. In ce privește reforma Senatului, guvernul fascist urmărește ca vântul purificator al revoluțiunei fasciste să intre cât mai ușor în aula maturului corp Se vor micșoră limitele de vârstă și se vor modifica și adopta conform necesităților contimporane, condițiunile pentru numirea senatorilor. Dacă Senatul trebue să fie o instituțiune ponderatoare, calmă și chiar conservatoare, totuși nu se poate concepe că toate acestea pot fi sinonime cu pietrificarea, susține doctrina fascistă. Impertența acestei reforme depășește pe aceia a tuturor celorlalte reforme pe care guvernul de la Roma le-a înfăptuit, deoarece în cadrul nouei așezări a instituțiunei parlamentare se cristalizează concepția fascistă față de marile probleme contemporane. Pentru că, după cum am spus, această reformă este cheia de boltă a nouei așezării politice și sociale a Italiei, și una din cele mai importante temelii puse la baza doctrinei fasciste, primele alegeri, noul aspect și activitatea viitoarei mere federale și corporative sunt așoetate cu nerăbdare de toți acei cari , că grație activităței începută prin marșul asupra Romei a fost salvată instituția monarhică, atât în centrul cât și în occidentul Europei. Doctrina fascistă in actuala ei fază de constituire, va câștiga un nou pivot, a cărui temelie va fi așezată pe o nouă REALIZARE, MENTOR Strămutarea Vw Napimilor împotriva mutării Ligii Națiunilor de la Geneva la Viena, — de bună voi și de plăcere, ca un simplu chiriaș din timpuri normale, — s’a pronunțat cel dintâi de Beneș. Ministrul de externe cehoslovac crede că Liga nu se va afla în siguranță la Viena. Și nici nu va rezolva chestiunea alipirii Austriei la Germania. Adică va fi importunată zadarnic de această chestiune... Geneva rămâne singura reședință potrivită neutru Lina Națiunilor,