Neamul Românesc, aprilie 1928 (Anul 23, nr. 76-96)
1928-04-01 / nr. 76
(Continuarea discursului d-lui profesor N. Iorga) Interne, pe evre tot dvs., Tați așezat acolo, el fiind reprezentantul și garantul dvs. ați dat țării spectacolul guvernului Știrbey, îmi dați voie, la guvern ajung oamenii politici cari au trăit o viață politică în vederea tuturor. A trăi o viață atacând, fiind atacat, lovind și fiind lovit, riscând totul pentru a ajunge scopul tău, aceasta îți dă posibilitatea de a te prezintă, dar când ești un om singur, înaintea tuturor, cum sunt eu acum, și îți dă dreptul de a te înfățișa cu fruntea în sus. In jurul cărui fapt al d-lui Barbu Știrbey, se putea strânge toată clasa politică a României ? Care erau serviciile aduse țării, pe care nepotul stăpânitorului de la 1853, bogatul proprietar, perfectul om de societate le putea aduce înainte, pentru a se spune: intrați toți în acest guvern, fiindcă acest guvern reprezintă împăcarea partidelor, munca spornică împreună sau măcar sbera exprimarea voinții țării? După aceia, după ce ați glumit pe socoteala câtorva oameni cari au intrat în aceasta tristă aventură, ați revenit la guvern, fără să fi avut vreme măcar de a răsufla după ostenelile unei guvernări de mai mult de patru ani, în care ați făcut o operă, pe care o poate critica oricine, dar pe care a o distruge în totalitate, ar fi unul din acele păcate, pe care nici un om cu socoteală și cu grija țării lui, n’ar putea-o face. (Aplauze prelungite pe băncile majorității). In loc să vă dați seama că opera oricărui guvern are nevoie pentru a fi acceptată de țară, de controlul acelora cari, vin pe urmă, fiindcă numai opera colectivă, numai acela este "durabilă, in loc să cereți ce dorește mai mult omul politic: aprobarea, pe care în opoziție ți-o dau foarte puțini, pe care la guvern ți-o dau mult mai mulți și într’o măsură mult mai mare, în loc să așteptați ca urmașii dvs., la guvern să vă dea un certificat, pe care nu este modest să vi-1 dați singuri, și dacă vi-1 dați sigurî, nu-I primește țara și nu are nici o valoare, — în loc de aceasta, dintr’o îngustă lăcomie, dintr’o condamnabilă sete de a guverna, v’ați așezat din nou. Și știți că nu jeți câștiga voturile țării, știați că nu Ie veți câștiga, în ciuda meritelor pe care le aveți, fiindcă, dacă ați schimbat ‘sistemul electoral și ați chemat pe țăran, țăranul trebuia să fie în guvernările dvs., ținta tuturor îngrijorărilor pentru a face dintr’însul nu un element de speriat la apariția celei dintâiu baionete sau celui dintâiu pumn de primar de sat, ci elementul acela pe care se poate sprijini țara în adevăr. Țăranul lăsat fără îndrumare, țăranul lăsat fără cunoștințe, acest țăran, știați foarte bine că vă va strivi. Și atunci, ați întrebuințat acele mijloace pe care cine le întrebuințează, le uită în bucuria succesului, dar care nu dispar niciodată din amintirea jicnită a celor ofensați și păgubiți, și care nu pier niciodată din conștiința care condamnă, a țării, D -v. în momentul de față pătimiți, și nu pătimiți de pe urma valorii personaje. Sunt în partidul d-voastră, atâția oameni de prima mână, . ..s'a întâmplat, că ei sunt unde sunt și așu sunt aiurea, aceasta nu mă împierc de a recunoaște valoarea oricât om onest, oricărui om de ispravă, în orice partid s ar găsi, pentru că numai așa pot să cer stima pentru ceia ce este bun în mine și iubire pentru ceia ce în mine poate să fie folositor țării. Și nici opera legislativă a dvs., nu este cea mai rea. N’am putut asculta ieri, dar am cetit discursul președintelui Consiliului la legea cultelor, cum am cetit și cuvântarea acelui fost elev al mieu, pe care dvs., l-ați făcut ministrul cultelor și care este, desigur, un bun cunoscător al unor anumite materii în anumite limite , dar am ascultat în acelaș timp cuvântarea președintelui Consiliului și ca istoric și ca unul care gândesc asupra acestor probleme din timpurile când ele nu vă preocupați pe d-ve., pot să spun că este un discurs vrednic de a reuni aplauzele mai tuturor reprezentanților clasei politice de la noi. (Aplauze prelungite pe băncile majorității). ‘ Nu pătimiți din cauza inferiorității dvs, fiindcă nu este o superioritate probată, care vă atacă, și nu pătimiți de pe urma legilor dvs., fiindcă nu este un program din acelea care singur să farmece o nație întreagă. Programul acela, pot să zic, că nu-i au asociații miei, și nu- am eu însumi. Fericit acel partid care, venind mâine la guvern, ar zice i eu am o datorie, nu de a Înmulți legile, ci de a le însufleți. Legile dvs., au acest păcat, sunt legi moarte. Societatea nu are în ea, printr’o acțiune care trebue exercitată, ceia ce trebue pentru a-i da sufletul ei, pentru a face ca acest suflet să se coboare în legile înseși. Dar dvs., pătimiți cum pătimiți inainte de toate din defectul, primordial, al venirii dvs. la putere. Niciodată o mare operă de creațiune nu se poate îndeplini cu un guvern, care se strecoară în anumite ceasuri triste, printr-un intermediar pe care nu-1 mărturisește, spre o putere pentru care nu este chemat. um a plecat guvernul Averescu . Și până în ultimul moment al stăpânirii d-vs„ păcatul acela, din Maia va apăsa asupra acestui guvern. Da, de atâtea ori ați respins posibilitățile de a colabora... ” Iată, generalul Averescu, — vă asigur, poate că mulți din d-vs„ n'o știți, — generalul Averescu a venit cu două zile înainte de a cădea de la putere și mi-a mărturisit, — nu mă îndoiesc de sinceritatea sa, cum nu mă îndoiesc de sinceritatea nimănui în genere, dar mai ales de sinceritatea cuiva, în anume momente, în care sinceritatea este o necesitate elementară pentru orice suflet ; i sub o suferință grea, fiecare dă toată Sinceritatea, — generalul Averescu fmi-a spus : „guvernul național pe care ii vrea Regele și care a fost cerut în pasele noastre de ministrul Palatului, primes de Regele Ferdinand, îl fac oriccum, sunt gata să-l fac". Iar după trecere de două zile, ministrul Palatului a prezentat la președintele consiliului, • după ce doi președinți de partid au și atunci, după atâtea dovezi, că nu te voiți, i-ați oferit d-lui Maniu nu știu fee colaborație cu acest Parlament, d vs. A vând mai mult, el mai puțin, înțelegeți bine că în condițiunile acestea nu jubea primi nimeni să stea la discreția mjorității. Și eu am multă stimă pentru d. Maniu, dar nu o am așa de complectă încât să cred că v’ar fi putut câștiga pe dvs. în câteva zile. Aceasta n'o cred. (Ilaritate pe băncile majorității). ... I Despre partea mea, cum am mai vechi legături cu dvs., mai că aș încerca-o. (Mare ilaritate, aplauze pe băncile majorității). I Dar, mă rog, ați oferit o legătură și care nu se putea primi și știați foarte bine că se va ajunge la nimic, fiindcă în viața pe care mi-a făcut plăcerea vechiul meu prieten personal, care este d. i Vintilă Brătianu, să mi-o facă, s-am întâmplat cu aceasta: dacă este vorba de colaborație, nu... f Apoi, zice: „nici nu am venit eu la d-ta pentru așa ceva". Era tot atât de hotărât dumnealui să nu ofere, cum ejiram cu de hotărît să nu primesc;lari-Și atunci, de vreme ce oameni geniali nu sunt, cari să se apuce de dictatură , de vreme ce partidul, care hotărăște în mare parte, nu a avut niciodată inima deschisă către această unire refuzat să stea de vorbă cu dânsul, s'a prezentat la președintele consiliului de miniștri, care este Casa țărei, — nu a unui om, — și j-a prezentat generalului Averescu spre iscălire, numirea succesorului său. Și, atunci, omul care s'a acoperit de glorie în fruntea oștilor noastre, a trebuit să pună întrebarea aceasta: este nevoie să prezint o demisie? î s’a răspunst cum vrei dumneata! Aceasta este scena autentică, fără păreche în aria unui popor. Pe când puteți totul in momentul acela fiindcă în manile dvs. stătea aceasta, deoarece între Regele Ferdinand, prin serviciile pe care i le făcuseți Lui și țărei, și între dvs., era, în afară de legături care nu mă privesc, una din acele solidarități, care vă putea permite orice. Ceia ce nu vă mai este permis astăzi când El nu mai este acolo, puteați în momentul acela, ierați datori, să înconjurați patul de suferință al creatorului României Mari de acea sfântă unire, către care a râvnit sufletul Său, gata să se stingă. Și n'ați făcut-o. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor: D-ta erai în colaborare cu el, Maniu, în acel moment și, prin urmare când oferiam d-lui Maniu, credeam că sunteți împreună. (Ilaritate). D. N. IORGA: Aici Te înșeli foarte mult. D-ta, care îți alegi cum vrei colaboratorii, — colaboratori, de greșelile cărora la Geneva și aiurea, ești legat în așa fel, încât nu vei putea scăpa până la sfârșit, — trebuie să știi că eu nu-mi aleg niciodată colaboratori cari să aibă dreptul de a vorbi în numele mieu. Cine are de vorbit cu mine, vorbește cu mine. Colaborări făcute pe târgueli, acelea dau dreptul cui răsplătește să vorbească în numele cui primește , dar cum eu nu fac colaborări, în care să mă vând, nimeni nu are dreptul să vorbească în numele mieu, atâta vreme, cât, om întreg, stau pentru a răspunde eu. Prin urmare, vă asigur că am înțeles din acel moment, că este vorba nu de o colaborare cu forțele care ar fi folositoare țării, pentru a se repara greșelile trecutului, ci numai de dezarmarea opoziției celei mai amenințătoare, pentru a o prinde într’o falsă colaborare și a o strivi. ***"" a forțelor reale ale țării, de vreme ce sunteți legați prin demagogia, pe care și d-voastră, o practicați ,de toți electorii din județe și nu puteți să faceți selecțiuni în propulji-vs partid.*^ ti S-a evitat unirea partidelor Soluția care rămâne NEAMUL ROMANESC puneți la cumpăna de voturi și pe cel care cade greu în cumpăna de voturi, ori îl satisfaceți, or îl purtați cu vorba din zi în zi, din săptămână în săptămână și din lună în lună, — de vreme ce nu se poate să vă alcătuiți dvs., înșivă în formă nouă și, alcătuiți în formă nouă, să puteți începe colaborare spornică țării, mai este un singur mijloc. Acel singur mijloc este să se dea țării, nu.Și, dacă veți încerca să mă întrebați, cum ați întrebat persoane de al căror răspuns nu ați fost mulțumiți, dacă ați încerca să mă întrebați, aceste persoane sunt sau ba, cei trei oameni, pe caii, în împrejurări, pe care nu le-am aprobat și nu le aprob nici până acum, dvs., i-ați așezat legal în fruntea țării și care de atâta vreme reprezintă, fără îndoială, cu demnitate interesele acestei țări, eu vă spun: da, acești trei oameni cari formează Regența României, ei stau astăzi înaintea judecății istoriei pentru potolirea împrejurărilor amenințătoare de astăzi și pentru asigurarea zileleor, care se arată îngrijorătoare, de mâine. Și, dacă dvs., ați vrea să mergeți mai departe în cercetarea sufletului mieu, vă voiu spune că în casa mea a intrat cândva un om care este aci, ■— și nu-l voiu pune într’o situație neplăcută, spunând cine a fost,—și m: a spus: multe lucruri s’ar putea face împreună, dacă dumneata ai vrea să faci o deoameni cântăriți după metodele electorale în rândul întâiu, ci alegeri libere, libertatea de a vota, supt o o influență administrativă sau supt o măgulire demagogică, un singur partid, venit cu în sensul ca țara luminată, ferită de presiuni administrative și ferită de înșelări interesate, să poată să arăte ce vrea, pentru ca din acest rezultat, acei cari au astăzi răspunderea României, să-și aleagă pe acei cari pot, clarație într’o chestiune, de care cu o frică copilărească v’ați speriat, cu toții trei ani de zile, apărându-vă cu foarfecele funcționarilor inferiori dela ministerul de interne, cu alte mijloace inferioare ale unor oameni, tot așa de inferiori, până la procesul intentat pentru aducere de scrisori ale unui tânăr fost subsecretar de stat, pe care mi-a fost ușor să-l apăr, pentru o vină care înaintea nici unei instanțe judecătorești nu putea fi calificată de complot pentru distrugerea Statului. Mi-a spus: n'ai face dumneata o declarație în această privință ? Eu am răspuns: Eu fac numai declarațiile pe care mi le cer interesele țării și conștiința mea. Astăzi interesele țării și conștiința mea, îmi cer să spun că, pentru un timp a cărui lungime nu se poate prevedea, chestiunea constituțională este închisă. (Aplauze pe băncile majorității). Și durerea sufletului mieu nu mă poate împiedeca, atunci când spun aceste cuvinte, de a îndeplini hotărât ceea ce cred că este datoria mea. Chestiunea constituțională La guvern, oameni curați Cer, la guvern, oameni curați. Sunt convins că numai cu oameni curați se poate guverna această țară ; cer, oricui dorește, în orișice situație, să joace un rol în această țară, să se ridice la acea înălțime, care să corespundă cu onestitatea fundamentală a poporului, în care încearcă a juca un rol. Acesta este răspunsul mieu. Și, atunci, mâine, când hotărârile vor fi luate, eu doresc ca din aceste trei soluțiuni, să nu se evite cea de a treia, fiindcă nu ați voit să vă folosiți de cea de a doua. Și să vă feriți de răspunderea că, în momentul când nimeni n’ar mai putea stăpâni această societate, veți fi dus prin egoismul dv., prin îndărătnicia în a apăra niște interese materiale, la uzurpațiuni de acelea pe care nimeni nu le va putea desrădăcina. D. N. N. SAVEANU, președinte. Domnul președinte al consiliului are cuvântul. Răspunsul d-lui Vintilă Brătianu D. VINTILA BRATIANU, spune că nu înțelege ca la sfârșitul sesiunei parlamentare să discute situația generală a țării. In ce privește politica externă, nu înțelege să se facă o desolidarizare a guvernului de politica d-lui Titulescu. Trebue luat orice contact cu străinătatea, cu privire la o bună înțelegere a noastră cu statele aliate nouă in răsboiu și pentru buna înțelegere a acesor state între ele. De talentul d-lui Titulescu țara are nevoe. In ce privește politica internă, d. Iorga nu ne-a spus nimic nou. D-sa a stfe făcut un examen pesimist al situației interne. Pesimismul omoară popoarele. Campania dușmănoasă, dusă in străinătate, mai ales din două centre, se explică prin progresul vizibil al poporului român. In ce privește politica internă, trei principii sunt călăuzitoare: 1) asigurarea regimului constituțional. Să se știe peste hotare că nu se pot schimba stările de lucruri dela noi. 2) Consolidarea în fața campaniei care se duce și de cei de peste Nistru și de cei de peste Tisa. 3) Să nu se încerce amestecul din afară al sovietelor pentru distrugerea țării. Ori de câte ori voi găsi din partea adversarilor politici o înțelegere a vremurilor prin care trecem, vom fi gata să fac o colaborare. Un partid politic să întreprindă acțiunea de luptă, dar nu în momente ca acestea când această acțiune politică, prin forma sa, are răsunetul știut în străinătate. Am dat votul obștesc pentru că nu prin măsuri pe jumătate se poate conlucra la progresul țării. Din înfăptuirea reformei agrare se va recunoaște mai târziu valoarea contribuției sale la întărirea și propășirea țării. In momente când se întreprind acțiuni vrășmașe în afară, toți bunii români sunt datori să lupte laolaltă. Replica d-lui profesor fl. Iorga D. N. N. SAVEANU, vice-președinte. Domnul Iorga are cuvântul, în replică. D. N. IORGA: Domnule președinte, am de adus puține lucruri, ca să clarific cugetarea mea și mai ales intențiunea mea, care se pare că n’a fost înțeleasă, cum doream, de către domnul președinte al consiliului. Eu l’am auzit întâi făcând o glumă și nu m'am mirat, fiindcă în parlamentele care nu înfruntă bârbâtește greutățile mări și cari nu au riposta adversarilor în cazul acesta, glumele sunt întrebuințate și este natural ca, față cu aceia cari nu cunoșteau toate regulele tactice ale partidului liberal, să se întâmple ca discuțiunea să ajungă la glumă. Glumele sunt un lucru foarte bun ; ele presupun întotdeauna un om de spirit care le spune și un om de spirit care le acceptă, dar ele înseamnă sărăcie inițială, sau sărăcie câștigată. Omul care glumește, totdeauna se deprinde a crede numain gluma pe care o rostește. Să-mi fie permis să socot că este o glumă afirmarea, la care credeam că o să se oprească discursul domnului președinte al Consiliului, care spunea că, de lucrurile acestea vom vorbi la toamnă '(ilaritate pe băncile majorității). Dați-mi voe, eu știu mai mult decât știți d-voastră. D. N. IORGA: Să nu se întâmple pe urmă să ziceți dvs., dacă am fi știut noi. Să nu pățiți cum au pățit parlamentarii din partidul vecinului meu, cari au fost siliți să restituie diurnele (ilaritate), ceea ce eu am făcut, dar alții mai bogați decât mine, nu au făcut, vă pot asigura... (murmure). Aud o crămpăneală de undeva și recunosc glasul, sunt obișnuit de multă vreme sa nu-i răspund. Nam bine nu însemnează exact a vorbi și nu-i răspund. Dar, vă rog, eu afirm aici că domnul președinte al consiliului, el însuși a lăsat să se întrevadă, în anumite împrejurări o situație, de care d-vi„ ca membri ai unei majorități parlamentare nu ați avea să vă bucurați la toamnă și vă declar foarte hotărât că nu primesc nici o desmințire. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului de miniștri și ministrul finanțelor. Vă rog să nu interpretați cuvintele mele altfel de cum le-am spus eu. Fac rezerve asupra acestei chestiuni. D. N. IORGA : Dacă ași aduce mai mult decât atât, ași săvârși o indiscreție, la care nu am dreptul și v’ași îngreuia situația dvs . D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor. Vă rog spuneți. D. N. IORGA. Nu mai este nevoie să mai vorbesc. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . M’ați pus pe mine în joc, vă rog spuneți tot ce aveți de spus. D. N. IORGA: Dacă socoți d-ta că atitudinea d-tale belicoasă... D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . Nu este de loc belicoasa. D. N. IORGA: Poate să infirma adevărul, absolut garantat, pe care l-am spus, atunci ajung să regret că am veni; în această Cameră și că mi-am făcut anume iluzii, pe care să-mi dai voe, să le păstrez măcar înjumătățite. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . Dar te rog nu mă pune să spui lucruri pe care nu le-am spus. ■ P. % IORGATEU ș^dptrW^ 3 Să lăsăm, domnule președinte al consiliului. Fiindcă aci în Cameră sunt amicii d-tale cari te cred pe d-ta, — e datoria lor, — și nu mă cred pe mine, dar să-mi dai voe, să fie de judecători. Chiar dacă ești bine sfătuit de la dreapta sau de la stânga, nu rămâne mai puțin adevărat ceea ce spun eu că între afirmația mea și afirmația d-tale, să lași să judece doi judecători: țara și viitorul. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor. Asupra credinței și asupra datoriei mele de șef de guvern. D. N. IORGA : Nu, asupra credinței d-tale în vitalitatea relativă a guvernului pe care îl prezidezi. C. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . Spuneam : câtă vreme opoziția va fi pe terenul nesocotit, pe care se găsește astăzi, în contrazicere cu interesele țării, eu găsesc că este o datorie a guvernului acesta, a partidului liberal și a acestei majorități, să stea pentru apărarea țării. Aplauze prelungite pe băncile majorității. D. N. IORGA : îmi daui voe să unesc aplauzele mele la aplauzele dvs., fiindcă mă mulțumesc cu confirmarea venită în orice fel de formă și trecând mai departe, domnule președinte al consiliului, d-vs„ sunteți tot vechea mea cunoștință, cum regret că d-vs„ găsiți că și eu sunt tot vechea d-vs., cunoștință. Marele d-vs„ meșteșug, pe care nu-l împărtășesc eu, — este un singur punct în care ne asemănăm,— eu nu am talent, d-vs., nu aveți talent, dar este o deosebire că eu, neavând talent, nu admit pe cineva pentru talentul lui, ci pentru întrebuințarea pe care o face, iar d-vs., admirați talentul pentru talent,, se pare, în cazul de la Geneva. Vi se dă sfatul că este mai bine să-i lăsați. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . Nu am dreptul, să vorbesc ? D. N. IORGA : Dar am și eu voe să văd și aud. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor. Nu am auzit ce ați spus și am întrebat. D. I. G. DUCA, ministrul de interne. Aceasta este cenzura. D. N. IORGA: E natural să vă împrumutați. De altminteri, știți, este adevărat, că se împrumută oamenii săraci, dar știu că este și proverbul francez . On ne préte qu’aux riches. Orice împrumut îl faceți, nu este decât un omagiu pe care i-l aduceți. Dar eu vrea să spun altceva: d~vin, ați adus în discuție o mulțime de lucruri care nu mă interesează pe mine de loc. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul finanțelor . Mă interesează pe mine. D. N. IORGA: Ați introdus, sub formă de consilii, lucruri pe care eu nu mi-ași permite să le dau sub formă de consilii, ci sub formă de suggestii, sau care prezint o credință pentru mine, înțelegeți bine că pe mine mă poate învăța lucruri pe care nu le știu, dar lucruri pe cari le știu și le cred, cum o să mă învățați d-voastră ? Mi-ați vorbit de consolidarea financiară ; v’o doresc, chiar dacă, să zicem, de zece zile n’ați avea nici un fel de știre în privința aceasta, dar doresc ca după aceste zece zile, să aveți un răspuns și să fie bun. D-voastră mi-ați, vorbit de soviete. Nu cunosc pe acești domni. Eu cunosc pe aceia, pe cari îi nasc ca amici și-i cunosc pe aceia pe cari îi cunosc ca Inamici, dar eu, opoziție cu sovietele nu fac și nici nu lupt cu sovietele la guvern. Când dumneata îmi vei pune la dispoziție cunoștințele dumitale despre soviete, vom vorbi despre soviete. Vă gândiți dvs. j ce ar fi dacă împrejurările m'ar aduce în locul d-voastră , d-voastră m:ați întreba un lucru care vă interesează și eu v-aș răspunde despre împărțirea în provincii a Portugaliei sau despre istoria Ciprului. D-voastră ați spune: Domnul Iorga este un om foarte priceput, în lucrurile acestea, dar nu l'am întrebat aceasta. In ceea ce privește reforma agrară, ar fi într’adevăr un lucru foarte curios, dacă eu ași eși acum ca un adversar al reformei agrare, al votului mai larg, când într’un moment când nu figura în programul d-voastră, figura nu numai în programul meu, dar în toată lupta mea. Dar eu nu văd prin formule, și sunt de absolută părere decât dvs., care ziceți: un umblu cu jumătate de formulă , eu umblu cu sferturi de formulă, eu umblu cu ceea ce se potrivește cu împrejurările țării. Semănați poate cu un admirabil farmacist care ar recomanda să se ia doza întreagă când bolnavul nu are nevoie de dânsa. Dar eu și acuma cred șî sunt convins că formula întreagă și imediată, în materie de expropriere și de vot universal, a fost o nobilă greșeală, dar a fost fără îndoială o greșeală. D-voastră îmi vorbiți de consecințele economice ale reformei, dar eu nu sunt orb să nu le văd. Dar de ce am voit-o eu decât pentru aceasta ? De ce am trecut peste atâtea primejdii ale ei ? In afară de aceasta, să-mi dați voe să vă spun, că dacă eram deprins cu două obiceiuri ale d-voastră, pe care nu mă gândesc să le critic, ci numai la totdeauna lecții de patriotism și aceea de a da totdeauna lecții de moralitate, eu înțeleg că aveți dreptul să le dați la o mulțime de lume, dar nu înțeleg să le rostiți atunci când opoziția este reprezentată prin mine, și prin reprezentantul Partidului Poporului, pe care de câtea ori l-ați ajutat la guvern. Prin urmare, vă luptați cu aceia care nu sunt de față nu vă luptați cu mine. Credeți că am nevoe de moralitate și de patriotism ? Dar, înțelegeți bine, dacă aș fi dtrămăluit aceste lucruri, aș fi participat acum poate la al cincilea sau al șaselea guvern, în loc să trebuiască să aștept un colegiu din sudul Basarabiei, fără contracandidat. D-voastră sunteți un om foarte bine, dar uneori nu vă dați seama de greutatea insultei, care iese din cuvintele d-voastră. Acesta a fost singurul scop pentru care am vorbit. Am venit într’o țară îndușmănită și îngrăjmășită. Credința mea este, că țara nu poate fi judecată optimist cum o judecați dvs. Este profunda mea convingere. Puteți să-mi dovediți că budgetele au excedente, că toată lumea se îmbogățește, că nu sunt falimente, că toți oamenii sunt mulțumiți. Să o creadă cine vrea să o creadă. Este însă un lucru în care nu vă cred. Țara aceasta n’are suflet și politicianismul i l-a mâncat. Aceasta este credința mea. Și atunci, vă rog, scopul interpelări sau comunicării mele era acela de a încerca o lămurire nu prin valoarea mea, v’am declarat că nu pun nici un fel de temei pe talente de acestea, ostins de vitrină de Capșa sau de Geneva. eu cred în fapta pe care o face omul. Și atunci când am venit în țara aceasta, pe care eu o simt, primejduită, să dea D-zeu să mă înșel eu și să aveți dreptate d-voastră, — și când împotriva intereselor mele, eu am căutat, nu numai la dvs„ dar și într’o parte și în alta, cu sacrificiul complect al unor interese ale mele și ale prietenilor mei, pe care avem datoria de a-i apăra, când am încercat să aduc o nouă stare de spirit și când nu vă privește ce am vorbit aiurea și ce răspuns am căpătat, dar noi am vorbit și am așteptat un răspuns și răspunsul acesta nu î-am căpătat, fiindcă nu s'a produs starea de spirit de renunțare la egoism și de părăsire a trecutului, cum nu mi-aș ascunde regretul? Sunteți mulțumiți cum ați guvernat: să vă judece D-zeu și pe d-voastră și pe noi aceia, cari cu concepții deosebite, vă atacă pentru viitorul, pe care î pregătiți țării. —--------oooXooo---------- Reforma electorala în Anglia Londra, 30 (Rador). — Camera Comunelor a respins, după cererea guvernului, o moțiune în favoarea sistemului de reprezentare proporțională, doar împrumuturi poloneze Varșovia. Orașul Poznan a încheiat la Britsh Overseas Bank Ltd of London, un împrumut de 500,000 lira sterline în scopul construirea de case de locuit și poduri. De asemenea Camera regională a Sileziei a încheiat un împrumut intern de 100 milioane zloți. Acest împrumut va fi întrebuințat la construirea de școli și drumuri, iar o parte va fi împărțită comunelor pentru construirea de case de locuit și poduri. (Ceps). Campania, contra specialiștilor in Rusa sovieticii Moscova, (Ceps). Apchela in regiunea Donetului este condusă de trimisul special al sovietului revoluționar militar Bubnov, care a plecat în acest scop din Moscova impreună cu ajutoarele sale. La întrunirea muncitorilor minieri din Artemovsk Bubnov a limit un discurs asupra afacerii specialiștilor, declarând intre altele: , ] „In Uniunea sovietică sunt zeci de mii de ingineri si tehniciani, a cărora majoritate, este credincioasă ideii construcției socialiste.ț „Pe aceștia trebue săi sprijinim, însă ha i de acel cari caută să ne dăuneze romii fără milă". *••*•*•**( Buhnov vizitează numeroase lubrici și mine din regiunea Donului și agită contra „pericolului specialiștilor străini". Din ordinul guvernului din Moscova organele sovietice efectuează un riguros control în toate întreprinderile industriale, și tehnice din Rusia. Sovietul muncii și apărării ar fi descoprit multe nereguli grave la lucrărle de construcție a centralei electrice$1 din Sizran. Inginerii Zavalișov, SkrUnikov, Anisimov, Losevov, Tugovkin și alții, vori dați in judecată pentru neexecitarea planului și pentru sabotaj. ■ Cercetările organelor sovietice sunt urmărite de toată presa comunistă, care inregistrează intr’o rubrică, special creată, toate descoperirile ce se anință precum și ecourile in rândurile muncitorilor. -oooyooo-Camera maghiari a luat vacanța Budapesta, 31 (Rador). Camera deputaților a luat vacanți de Paști până la 1714i prite. . # ry