Neamul Românesc, aprilie 1928 (Anul 23, nr. 76-96)

1928-04-01 / nr. 76

(Continuarea discursului d-lui profesor N. Iorga) Interne, pe evre tot d­vs., Tați așezat acolo, el fiind reprezentantul și garan­tul d­­vs. ați dat țării spectacolul gu­vernului Știrbey, îmi dați voie, la gu­vern ajung oamenii politici cari au trăit o viață politică în vederea tuturor. A trăi o viață atacând, fiind atacat, lo­vind și fiind lovit, riscând totul pentru a ajunge scopul tău, aceasta îți dă po­sibilitatea de a te prezintă, d­­ar când ești un om singur, înaintea tuturor, cum sunt eu acum, și îți dă dreptul de a te înfățișa cu fruntea în sus. In ju­rul cărui fapt al d-lui Barbu Știrbey, se putea strânge toată clasa politică a României ? Care erau serviciile aduse țării, pe care nepotul stăpânitorului de la 1853, bogatul proprietar, perfectul om de societate le putea aduce înainte, pentru a se spune: intrați toți în acest­ guvern, fiindcă acest guvern reprezintă­­ împăcarea partidelor, munca spornică împreună sau măcar s­bera exprimare­a voinții țării? După aceia, după ce ați glumit pe socoteala câtorva oameni cari au intrat în aceasta tristă aventură, ați revenit la guvern, fără să fi avut vreme măcar de a răsufla după ostenelile unei gu­vernări de mai mult de patru ani, în care ați făcut o operă, pe care o poate critica oricine, dar pe care a o distruge în totalitate, ar fi unul din acele pă­cate, pe care nici un om cu socoteală și cu grija țării lui, n’ar putea-o face. (Aplauze prelungite pe băncile majori­­tății). In loc să vă dați seama că o­­pera oricărui guvern are nevoie pentru a fi acceptată de țară, de controlul a­­celora cari, vin pe urmă, fiindcă numai opera colectivă, numai acela este "du­­rabilă, in loc să cereți ce dorește mai mult omul politic: aprobarea, pe care în opoziție ți-o dau foarte puțini, pe care la guvern ți-o dau mult mai mulți și într’o măsură mult mai mare, în loc să așteptați ca urmașii d­vs., la gu­vern să vă dea un certificat, pe care nu­­ este modest să vi-1 dați singuri, și dacă vi-1 dați s­igurî, nu-I primește țara și nu are­­ nici o valoare, — în loc de aceasta, dintr’o îngustă lăcomie, dintr’o condamnabilă sete de a guver­na, v’ați așezat din nou. Și știți că nu j­eți câștiga voturile țării, știați că nu Ie veți câștiga, în ciuda meritelor pe care le aveți, fiindcă, dacă ați schimbat ‘sistemul electoral și ați chemat pe ță­­ran, țăranul trebuia să­ fie în guvernă­rile d­vs., ținta tuturor îngrijorărilor pentru a face dintr’însul nu un element de speriat la apariția celei dintâiu ba­ionete sau celui dintâiu pumn de pri­mar de sat, ci elementul acela pe care se poate sprijini țara în adevăr. Țăranul lăsat fără îndrumare, țăra­nul lăsat fără cunoștințe, acest țăran, știați foarte bine că vă va strivi. Și a­­tunci, ați întrebuințat acele mijloace pe care cine le întrebuințează, le uită în bucuria succesului, dar care nu dispar nici­odată din amintirea jicnită a celor ofensați și păgubiți, și care nu pier nici­odată din conștiința care condamnă, a țării, D -v. în momentul de față păti­miți, și nu pătimiți de pe urma valorii personaje. Sunt în partidul d-voastră, atâția oameni de prima­ mâ­nă, . ..s'a întâmplat, că ei sunt unde sunt și așu sunt aiurea, aceasta nu mă împie­r­­c de a recunoaște valoarea oricât­­ om onest, oricărui om de is­pravă, în orice partid s ar găsi, pentru că numai așa pot să cer stima pentru ceia ce este bun în mi­ne și iubire pen­tru ceia ce în mine poate să fie folosi­tor țării. Și nici opera legislativă a d­vs., nu este cea mai rea. N’am putut asculta ieri, dar am cetit discursul pre­ședintelui Consiliului la legea cultelor, cum am cetit și cuvântarea acelui fost elev al mieu, pe care d­vs., l-ați făcut ministrul cultelor și care este, de­si­gur, un bun cunoscător al unor anu­mite materii în anumite limite , dar am ascultat în acelaș timp cuvântarea pre­ședintelui Consiliului și ca istoric și ca unul care gândesc asupra acestor pro­bleme din timpurile când ele nu vă preocupați pe d-ve., pot să spun că este un discurs vrednic de a reuni aplauzele mai tuturor reprezentanților clasei po­litice de la noi. (Aplauze prelungite pe băncile majorității). ‘ Nu pătimiți din cauza inferiorității d­vs, fiindcă nu este o superioritate pro­bată, care vă atacă, și nu pătimiți de pe urma legilor dvs., fiindcă nu este un program din acelea care singur să far­mece o nație întreagă. Programul ace­la, pot să zic, că nu-i au asociații miei, și nu-­ am eu însu­mi. Fericit acel par­tid care, venind mâine la guvern, ar zice i eu am o datorie, nu de a Înmulți legile, ci de a le însufleți. Legile d­vs., au acest păcat, sunt legi moarte. So­cietatea nu are în ea, printr’o acțiune care trebue exercitată, ceia ce trebue pentru a-i da sufletul ei, pentru a face ca acest suflet să se coboare în legile înseși. Dar d­vs., pătimiți cum pătimiți inainte de toate din defectul, primor­dial, al venirii d­vs. la putere. Nici­o­­dată o mare operă de creațiune nu se poate îndeplini cu un guvern, care se strecoară în anumite ceasuri triste, printr-un intermediar pe care nu-1 măr­turisește, spre o putere pentru care nu este chemat. um a plecat guvernul Averescu . Și până în ultimul moment al stăpâ­nirii d-vs„ păcatul acela, din Maia va apăsa asupra acestui guvern. Da, de atâtea ori ați respins posibilitățile de a colabora... ” Iată, generalul Averescu, — vă a­­sigur, poate că mulți din d-vs„ n'o știți, — generalul Averescu a venit cu două zile înainte de a cădea de la putere și mi-a mărturisit, — nu mă îndoiesc de sinceritatea sa, cum nu mă îndoiesc de­­ sinceritatea nimănui în genere, dar mai ales de sinceritatea cuiva, în anume momente, în care sinceritatea este o ne­cesitate elementară pentru orice suflet ; i sub o suferință grea, fiecare dă toată­­ Sinceritatea, — generalul Averescu fmi-a spus : „guvernul național pe care ii vrea Regele și care a fost cerut în pasele noastre de ministrul Palatului, primes de Regele Ferdinand, îl fac ori­­ccum, sunt gata să-l fac". Iar după tre­cere de două zile, ministrul Palatului­­ a prezentat la președintele consiliului, • după ce doi președinți de partid au și atunci, după atâtea dovezi, că nu te voiți, i-ați oferit d-lui Maniu nu știu fee colaborație cu acest Parlament, d­ vs. A vând mai mult, el mai puțin, înțele­geți bine că în condițiunile acestea nu jubea primi nimeni să stea la discreția mjorității. Și eu am multă stimă pen­tru d. Maniu, dar nu o am așa de com­plectă încât să cred că v’ar fi putut câștiga pe d­vs. în câteva zile. Acea­sta n'o cred. (Ilaritate pe băncile ma­jorității). ... I Despre partea mea, cum am mai ve­chi legături cu d­vs., mai că aș încer­ca-o. (Mare ilaritate, aplauze pe băncile majorității). I Dar, mă rog, ați oferit o legătură și care nu se putea primi și știați foarte bine că se va ajunge la nimic, fiindcă în viața pe care mi-a făcut plăcerea ve­­­chiul meu prieten personal, care este d. i Vintilă Brătianu, să mi-o facă, s-am în­tâmplat cu aceasta: dacă este vorba de colaborație, nu... f Apoi, zice: „nici nu am venit eu la d-ta pentru așa ceva". Era tot atât de hotărât dumnealui să nu ofere, cum e­­jiram cu de hotărît să nu primesc­­;lari-Și atunci, de vreme ce oameni ge­­ni­ali nu sunt, cari să se apuce de dicta­tură , de vreme ce partidul, care hotă­răște în mare parte, nu a avut nici­o­­dată inima deschisă către această unire refuzat să stea de vorbă cu dânsul, s'a prezentat la președintele consiliului de miniștri, care este Casa țărei, — nu a unui om, — și j-a prezentat generalului Averescu spre iscălire, numirea succe­sorului său. Și, atunci, omul care s'a a­­coperit de glorie în fruntea oștilor noa­stre, a trebuit să pună întrebarea a­­ceasta: este nevoie să prezint o demi­sie? î s’a răspunst cum vrei dumneata! Aceasta este scena autentică, fără păreche în aria unui popor. Pe când puteți totul in momentul acela fiindcă în manile d­vs. stătea aceasta, de­oarece între Regele Ferdinand, prin serviciile pe care i le făcuseți Lui și ță­rei, și între d­vs., era, în afară de legă­turi care nu mă privesc, una din acele solidarități, care vă putea permite orice. Ceia ce nu vă mai este permis astăzi când El nu mai este acolo, puteați în momentul acela, ierați datori, să­ încon­jurați patul de suferință al creatorului României­ Mari de acea sfântă unire, către care a râvnit sufletul Său, gata să se stingă. Și n'ați făcut-o. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor: D-ta erai în colaborare cu el, Maniu, în acel moment și, prin urmare când oferiam d-lui Maniu, credeam că sunteți împreună. (Ilaritate). D. N. IORGA: Aici Te înșeli foarte mult. D-ta, care îți alegi cum vrei co­laboratorii, — colaboratori, de greșe­lile cărora la Geneva și aiurea, ești le­gat în așa fel, încât nu vei putea scăpa până la sfârșit, — trebuie să știi că eu nu-mi aleg nici­odată colaboratori cari să aibă dreptul de a vorbi în numele mieu. Cine are de vorbit cu mine, vor­bește cu mine. Colaborări făcute pe târgueli, acelea dau dreptul cui răsplă­tește să vorbească în numele cui pri­mește , dar cum eu nu fac colaborări, în care să mă vând, nimeni nu are drep­tul să vorbească în numele mieu, atâta vreme, cât, om întreg, stau pentru a răspunde eu. Prin urmare, vă asigur că am înțeles din acel moment, că este vorba­ nu de o colaborare cu forțele care ar fi folo­sitoare țării, pentru a se repara greșe­lile trecutului, ci numai de dezarma­rea opoziției celei mai amenințătoare, pentru a o prinde într’o falsă colabo­rare și a o strivi. ***"" a forțelor reale ale țării, de vreme ce sunteți legați prin demagogia, pe care și d-voastră, o practicați ,de toți elec­torii din­ județe și nu puteți să faceți s­e­­lecțiuni în propulji-vs­ partid.*^ ti S-a evitat unirea partidelor Soluția care rămâne NEAMUL ROMANESC puneți la cumpăna de voturi și pe cel care cade greu în cumpăna de voturi, ori îl satisfaceți, or îl purtați cu vorba din zi în zi, di­n săptămână în săptă­mână și din lună în lună, — de vreme ce nu se poate să vă alcătuiți d­vs., în­șivă în formă nouă și, alcătuiți în formă nouă, să puteți începe colaborare spor­nică țării, mai este un singur mijloc. A­­cel singur mijloc este să se dea țării, nu­­.Și, dacă­ veți încerca să mă întrebați, cum ați întrebat persoane de al căror răspuns nu ați fost mulțumiți, dacă ați încerca să mă întrebați, aceste per­soane sunt sau ba, cei trei oameni,­ pe caii, în împrejurări, pe care nu le-am aprobat și nu le aprob nici până acum, d­vs., i-ați așezat legal în fruntea țării și care de atâta vreme reprezintă, fără îndoială, cu demnitate interesele acestei țări, eu vă spun: da, acești trei oa­meni cari formează Regența României, ei stau astăzi înaintea judecății istoriei pentru potolirea împrejurărilor amenin­țătoare de astăzi și pentru asigurarea zileleor, care se arată îngrijorătoare, de mâine. Și, dacă d­vs., ați vrea să mergeți mai departe în cercetarea sufletului mieu, vă voiu spune că în casa mea a intrat cândva un om care este aci, ■— și nu-l voiu pune într’o situație neplă­cută, spunând cine a fost,—și m: a spus: multe lucruri s’ar putea face împreu­nă, dacă dumneata ai vrea să faci o de­oameni cântăriți după metodele elec­torale în rândul întâiu, ci alegeri libere, libertatea de a vota, supt o o influență administrativă sau supt o măgulire de­magogică, un singur partid, venit cu în sensul ca țara luminată, ferită de presiuni administrative și ferită de în­șelări interesate, să poată să arăte ce vrea, pentru ca din acest rezultat, acei cari au astăzi răspunderea României, să-și aleagă pe acei cari pot, clarație într’o chestiune, de care cu o frică copilărească v’ați speriat, cu toții trei ani de zile, apărându-vă cu foar­fecele funcționarilor inferiori dela mi­nisterul de interne, cu alte mijloace in­ferioare ale unor oameni, tot așa de inferiori, până la procesul intentat pen­tru aducere de scrisori ale unui tânăr fost subsecretar de stat, pe care mi-a fost ușor să-l apăr, pentru o vină care înaintea nici unei instanțe judecătorești nu putea fi calificată de complot pentru distrugerea Statului. Mi-a spus: n'ai face dumneata o declarație în această privință ? Eu am răspuns: Eu fac nu­mai declarațiile pe care mi le cer inte­resele țării și conștiința mea. Astăzi in­teresele țării și conștiința mea, îmi cer să spun că, pentru un timp a cărui lun­gime nu se poate prevedea, chestiunea constituțională este închisă. (Aplauze pe băncile majorității). Și durerea su­fletului mieu nu mă poate împiedeca, atunci când spun aceste cuvinte, de a îndeplini hotărât ceea ce cred că este datoria mea. Chestiunea constituțională La guvern, oameni curați Cer, la guvern, oameni curați. Sunt convins că numai cu oameni curați se poate guverna această țară ; cer, ori­cui dorește, în ori­și­ce situație, să joace un rol în această țară, să se ri­dice la acea înălțime, care să cores­pundă cu onestitatea fundamentală a poporului, în care încearcă a juca un rol. Acesta este răspunsul mieu. Și, atunci, mâine, când hotărârile vor fi luate, eu doresc ca din aceste trei soluțiuni, să nu se evite cea de a treia, fiindcă nu ați voit să vă folosiți de cea de a doua. Și să vă feriți de răspun­derea că, în momentul când nimeni n’ar mai putea stăpâni această societate, veți fi dus prin egoismul d­v., prin în­dărătnicia în a apăra niște interese ma­teriale, la uzurpațiuni de acelea pe care nimeni nu le va putea desrădăcina. D. N. N. SAVEANU, președinte. Domnul președinte al consiliului are cuvântul. Răspunsul d-lui Vintilă Brătianu D. VINTILA BRATIANU, spune că nu înțelege ca la sfârșitul sesiunei parlamentare să discute situația gene­rală a țării. In ce privește politica externă, nu înțelege să se facă o desolidarizare a guvernului de politica d-lui Titulescu. Trebue luat orice contact cu străină­tatea, cu privire la o bună înțelegere a noastră cu statele aliate nouă in răs­­boiu ș­i pentru buna înțelegere a acesor state între ele. De talentul d-lui Titulescu țara are nevoe. In ce privește politica internă, d. Iorga nu ne-a spus nimic nou. D-sa a­­ stfe­ făcut un examen pesimist al situației interne. Pesimismul omoară popoarele. Campania dușmănoasă, dusă in străi­nătate, mai ales din două centre, se explică prin progresul vizib­il al poporu­lui român. In ce privește politica internă, trei principii sunt călăuzitoare: 1) asigu­rarea regimului constituțional. Să se știe peste hotare că nu se pot schimba stările de lucruri dela noi. 2) Consolidarea în fața campaniei care se duce și de cei de peste Nistru și de cei de peste Tisa. 3) Să nu se încerce amestecul din a­­fară al sovietelor pentru distrugerea țării. Ori de câte ori voi găsi din partea adversarilor politici o înțelegere a vre­­murilor prin care trecem, vom­ fi gata să fac o colaborare. Un partid politic să întreprindă ac­țiunea de luptă, dar nu în momente ca acestea când această acțiune politică, prin forma sa, are răsunetul știut în străinătate. Am dat votul obștesc pentru că nu prin măsuri pe jumătate se poate­ con­lucra la progresul țării. Din înfăptuirea reformei agrare se va recunoaște mai târziu valoarea con­tribuției sale la întărirea și propășirea țării. In momente când se întreprind ac­țiuni vrășmașe în afară­, toți bunii ro­mâni sunt datori să lupte la­olaltă. Replica d-lui profesor fl. Iorga D. N. N. SAVEANU, vice-preșe­­dinte. Domnul Iorga are cuvântul, în replică. D. N. IORGA: Domnule președin­te, am de adus puține lucruri, ca să clarific cugetarea mea și mai ales in­tențiunea mea, care se pare c­ă n’a fost înțeleasă, cum doream, de către dom­nul președinte al consiliului. Eu l’am auzit întâi făcând o glumă și nu m'am mirat, fiindcă în parlamen­tele care nu înfruntă bârbâtește greu­tățile mări și cari nu au riposta adver­sarilor în cazul acesta, glumele sunt întrebuințate și e­ste natural ca, față cu aceia cari nu cunoșteau toate regulele tactice ale partidului liberal, să se în­tâmple ca discuțiunea să ajungă la glumă. Glumele sunt un lucru foarte bun ; ele presupun în­totdeauna un om de spirit care le spune și un om de spirit care le acceptă, dar ele înseamnă sărăcie inițială, sau sărăcie câștigată. Omul care glumește, totdeauna se deprinde a crede numain gluma pe care o rostește. Să-mi fie per­mis să socot că este o glumă afirmarea, la care credeam că o să se oprească dis­cursul domnului președinte al Consiliu­lui, care spunea că, de lucrurile aces­tea vom vorbi la toamnă '(ilaritate pe băncile majorității). Dați-mi voe, eu știu mai mult de­cât știți d-voastră. D. N. IORGA: Să nu se întâmple pe urmă să ziceți d­vs., dacă am fi știut noi. Să nu pățiți cum au pățit parla­­mentarii din partidul vecinului meu, cari au fost siliți să restituie diurnele (ilaritate), ceea ce eu am făcut, dar­­ alții mai bogați decât mine, nu­ au făcut, vă pot asigura... (murmure). Aud o crămpăneală de undeva și re­cunosc glasul, sunt obișnuit de multă vreme sa nu-i răspund. N­­am bine nu însemnează exact a vorbi și nu-i răspund. Dar, vă rog, eu afirm aici că domnul președinte al consiliului, el însuși a lă­sat să se întrevadă, în anumite împre­jurări o situație, de care d-vi„ ca mem­bri ai unei majorități parlamentare nu ați avea să vă bucurați la toamnă și vă declar foarte hotărât că nu primesc nici o desmințire. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului de miniștri și ministrul finanțelor. Vă rog să nu in­terpretați cuvintele mele altfel de cum le-am spus eu. Fac rezerve asupra a­­cestei chestiuni. D. N. IORGA : Dacă ași aduce mai mult decât atât, ași săvârși o indiscre­ție, la care nu am dreptul și v’ași în­­greuia situația d­vs . D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor. Vă rog spuneți. D. N. IORGA. Nu mai este nevoie să mai vorbesc. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . M’ați pus pe mine în joc, vă rog spuneți tot ce aveți de spus. D. N. IORGA: Dacă socoți d-ta că atitudinea d-tale belicoasă... D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . Nu este de loc belicoasa. D. N. IORGA: Poate să infirma a­­devărul, absolut garantat, pe care l-am spus, atunci ajung să regret că am ve­ni; în această Cameră și că mi-am făcut anume iluzii, pe care să-mi dai voe, să le păstrez măcar înjumătățite. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . Dar te rog nu mă pune să spui lucruri pe care nu le-am spus. ■ P. % IORGATEU ș^dptrW^ 3 Să lăsăm, domnule președinte al con­siliului. Fiindcă aci în Cameră sunt a­­micii d-tale cari te cred pe d-ta, — e datoria lor, — și nu mă cred pe mine, dar să-mi dai voe, să fie de­ judecă­tori. Chiar dacă ești bine sfătuit de la dreapta sau de la stânga, nu rămâne mai puțin adevărat ceea ce spun eu că între afirmația mea și afirmația d-tale, să lași să judece doi judecători: țara și viitorul. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor. Asupra credinței și asupra dator­iei mele de șef de guvern. D. N. IORGA : Nu, asupra credinței d-tale în vitalitatea relativă a guvernu­­­­lui pe care îl prezidezi. C. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . Spuneam : câtă vreme opozi­ția va fi pe terenul nesocotit, pe care se găsește astăzi, în contrazicere cu in­teresele țării, eu găsesc că este o da­torie a guvernului acesta, a partidului liberal și a acestei majorități, să stea pentru apărarea țării. Aplauze prelun­gite pe băncile majorității­. D. N. IORGA : îmi daui voe să u­­nesc aplauzele mele la aplauzele d­vs., fiin­dcă mă mulțumesc cu confirmarea venită în orice fel de formă și trecând mai departe, domnule președinte al consiliului, d-vs„ sunteți tot vechea mea cunoștință, cum regret că d-vs„ găsiți că și eu sunt tot vechea d-vs., cunoștință. Marele d-vs„ meșteșug, pe care nu-l împărtășesc eu, — este un singur punct în care ne asemănăm,—­ eu nu am ta­lent, d-vs., nu aveți talent, dar este o deosebire că eu, neavând talent, nu ad­mit pe cineva pentru talentul lui, ci pentru întrebuințarea pe care o face, iar d-vs., admirați talentul pentru ta­lent,, se pare, în cazul de la Geneva. Vi se dă sfatul că este mai bine să-i lăsați. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . Nu am dreptul, să vorbesc ? D. N. IORGA : Dar am și eu voe să văd și aud. D.­ VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor. Nu am auzit ce ați spus și am întrebat. D. I. G. DUCA, ministrul de interne. Aceasta este cenzura. D. N. IORGA: E natural să vă îm­prumutați. De altminteri, știți, este a­­devărat, că se împrumută oamenii să­raci, dar știu că este și proverbul fran­cez . On ne préte qu’aux riches. Ori­ce împrumut îl faceți, nu este decât un omagiu pe care i-l aduceți. Dar eu vrea să spun altceva: d~vin, ați adus în discuție o mulțime de lu­cruri care nu mă interesează pe mine de loc. D. VINTILA I. C. BRATIANU, președintele consiliului și ministrul fi­nanțelor . Mă interesează pe mine. D. N. IORGA: Ați introdus, sub formă de consilii, lucruri pe care eu nu mi-ași permite să le dau sub formă de consilii, ci sub formă de suggestii, sau care prezint o credință pentru mi­ne, înțelegeți bine că pe mine mă poate învăța lucruri pe care nu le știu, dar lucruri pe cari le știu și le cred, cum o să mă învățați d-voastră ? Mi-ați vorbit de consolidarea finan­ciară ; v’o doresc, chiar dacă, să zicem, de zece zile n’ați avea nici un fel de știre în privința aceasta, dar doresc ca după aceste zece zile, să aveți un răs­puns și să fie bun. D-voastră mi-ați, vorbit de soviete. Nu cunosc pe acești­­ domni. Eu cunosc pe aceia, pe cari îi­­ nasc ca amici și-i cunosc pe aceia pe cari îi cunosc ca Inamici, dar eu, o­­poziție cu sovietele nu fac și nici nu lupt cu sovietele la guvern. Când dum­neata îmi vei pune la dispoziție cunoș­tințele dumitale despre soviete, vom vorbi despre soviete. Vă gândiți d­vs. j ce ar fi dacă împrejurările m'ar aduce în locul d-voastră , d-voastră m:ați în­­­treba un lucru care vă interesează și eu v-aș răspunde despre împărțirea în provincii a Portugaliei sau despre isto­ria Ciprului. D-voastră ați spune: Domnul Iorga este un om foarte price­put, în lucrurile acestea, dar nu l'am întrebat aceasta. In ceea ce privește reforma agrară, ar fi într’adevăr un lucru foarte curios, dacă eu ași eși acum ca un adversar al reformei agrare, al votului mai larg, când într’un moment când nu figura în programul d-voastră, figura nu numai în programul meu, dar în toată lupta mea. Dar eu nu văd prin formule, și sunt de absolută părere decât d­vs., care ziceți: un umblu cu jumătate de formulă , eu umblu cu sferturi de for­mulă, eu umblu cu ceea ce se potrivește cu împrejurările țării. Semănați poate cu un admirabil farmacist care ar reco­manda să se ia doza întreagă când bol­navul nu are nevoie de dânsa. Dar eu și acuma cred șî sunt convins că for­mula întreagă și imediată, în materie de expropriere și de vot universal, a fost o nobilă greșeală, dar a fost fără îndoială o greșeală. D-voastră îmi vorbiți de consecin­țele economice ale reformei, dar eu nu sunt orb să nu le văd. Dar de ce am voit-o eu decât pentru aceasta ? De ce am trecut peste atâtea primejdii ale ei ? In afară de aceasta, să-mi dați voe să vă spun, că dacă eram deprins cu două obiceiuri ale d-voastră, pe care nu mă gândesc să le critic, ci numai la totdeauna lecții de patriotism și aceea­ de a da totdeauna lecții de moralitate, eu înțeleg că aveți dreptul să le dați la o mulțime de lume, dar nu înțeleg să le rostiți atunci când opoziția este re­prezentată prin mine, și prin repre­zentantul Partidului Poporului, pe care de câtea ori l-ați ajutat la guvern. Prin urmare, vă luptați cu aceia care nu sunt de față nu vă luptați cu mine. Credeți că am nevoe de moralitate și de patrio­tism ? Dar, înțelegeți bine, dacă aș fi dtrămăluit aceste lucruri, aș fi participat acum poate la al cincilea sau al șa­selea guvern, în loc să trebuiască să aștept un colegiu din sudul Basara­biei, fără contra­candidat. D-voastră sunteți un om foarte bine, dar uneori nu vă dați seama de greuta­tea insultei, care iese din cuvintele d-voastră. Acesta a fost singurul scop pentru care am vorbit. Am venit într’o țară în­­dușmănită și îngrăjmășită. Credi­nța mea este, că țara nu poate fi judecată optimist cum o judecați d­vs. Este pro­funda mea convingere. Puteți să-mi do­vediți că budgetele au excedente, că toa­tă lumea se îmbogățește, că nu sunt fa­limente, că toți oamenii sunt mulțumiți. Să o creadă cine vrea să o creadă. Este însă un lucru în care nu vă cred. Țara aceasta n’are suflet și politicianismul i l-a mâncat. Aceasta este credința mea. Și atunci, vă rog, scopul interpe­­lăr­i sau comunicării mele era acela de a încerca o lămurire nu prin valoarea mea, v’am declarat că nu pun nici un fel de temei pe talente de acestea, ostins de vitrină de Capșa sau de Geneva.­­ eu cred în fapta pe care o face omul. Și atunci când am venit în țara aceasta, pe care eu o simt, primejduită,­­­ să dea D-zeu să mă înșel eu și­ să aveți dreptate d-voastră, — și când împo­triva intereselor mele, eu am căutat, nu­ numai la d­vs„ dar și într’o parte și în alta, cu sacrificiul complect al unor in­terese ale mele și ale prietenilor mei, pe care avem datoria de a-i apăra, când am încercat să aduc o nouă stare de spirit și când­ nu vă privește ce am vorbit aiurea și ce răspuns am căpătat, dar noi am vorbit și am așteptat un răs­puns și răspunsul acesta nu î-am căpă­tat, fiindcă nu s'a produs starea de spi­rit de renunțare la egoism și de părăsi­re a trecutului, cum nu mi-aș ascunde regretul? Sunteți mulțumiți cum ați guvernat: să vă judece D-zeu și pe d-voastră și pe noi aceia, cari cu concepții deose­bite, vă atacă pentru viitorul, pe care­ î pregătiți țării. —--------oooXooo----------­ Reforma electorala în Anglia Londra, 30 (Rador). — Camera Co­munelor a respins, după cererea gu­vernului, o moțiune în favoarea siste­mului de reprezentare proporțională, doar împrumuturi poloneze Varșovia.­­ Orașul Poznan a în­­cheiat la Britsh Overseas Bank Ltd of London, un împrumut de 500,000 lira sterline în scopul construirea de case de locuit și poduri. De asemenea Camera regională a Si­­leziei a încheiat un împrumut intern de 100 milioane zloți. Acest împrumut va fi întrebuințat la construirea de școli și drumuri, iar o parte va fi împărțită co­munelor pentru construirea de case de locuit și poduri. (Ceps). Campania, contra specialiștilor in Rusa sovieticii Moscova, (Ceps).­­ Apchela in regiunea Donetului este condusă de trimisul special al­ sovietului revoluționar militar Bubnov, care­ a plecat în acest scop din Moscova impreu­­­nă cu ajutoarele sale. La întrunirea munci­torilor minieri din Artemovsk­ Bubnov a li­mit un discurs asupra afacerii specialiștilor, declarând intre altele: , ] „In Uniunea sovietică sunt zeci de mii de ingineri si teh­niciani, a cărora majoritate, este credincioasă ideii construcției socialiste.ț „Pe aceștia trebue săi sprijinim, însă ha­ i de acel cari caută să ne dăuneze rom­ii fără milă". *••*•*•**( Buhnov vizitează numeroase lubrici și mi­ne din regiunea Donului și agită contra „pe­ricolului specialiștilor străini".­­ Din ordinul guvernului din Moscova or­ganele sovietice efectuează un riguros control în toate întreprinderile industriale, și teh­nice din Rusia. Sovietul muncii și apă­­­rării ar fi descoprit multe nereguli grave la­ lucrărle de construcție a centralei electrice$1 din Sizran. Inginerii Zavalișov, SkrUnikov, Anisimov, Losevov, Tugovkin și alții, vor­­i dați in judecată pentru neexecitarea pla­nului și pentru sabotaj. ■­ Cercetările organelor sovietice sunt ur­mărite de toată presa comunistă, care inre­­­gistrează intr’o rubrică, special creată, toate descoperirile ce se anință precum și ecou­rile in rândurile muncitorilor. -oooyooo-Camera maghiari a luat vacanța Budapesta, 31 (Rador).­­ Camera depu­ta­­ților a luat vacanți de Paști până la 1714i pri­te. . # ry

Next