Neamul Românesc, mai 1928 (Anul 23, nr. 97-119)
1928-05-01 / nr. 97
NEAMUL ROMANESC _____ IM 1 g’-lav 1923 ^ ____ muL kxiii,- mo. ABÖÍMNT:: Pa an 609 Lei; Pa șea«e Luni 308 ie Pentru autorități și instituțiuni .KRIQ iei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. Bd. ELISABETA No. 15 fost 9 Telefon : 312/503 LEI , G. TAȘCA DIRECTORI: JIN. GEORGES« J DIRECTO!? POLITIC . ! 0 R @ fl N’am adunat mulțimea din strada pentru a face știut ce vrem și nici n’am crezut că prin zgomot și prin provocări copilărești se poate arăta vitalitatea unui popor, cînd în persoana bunului abate Zavorul am onorat nobila națiune din care vine oaspetele nostru. Liniștit, cum e oricine știe că se sprijină pe dreptul sau netăgăduit și că e în stare a-l apăra contra doritorilor de a întoarce vechile nedreptăți, poporul românesc, represintat prin instituțiile și publicul Capitalei sale, a dat dovada perfectei sale unități, peste orice osebiri politice, atunci când e vorba de a afirma hotărârile sale nestrămutate de a-și păstra dreapta moștenire. Dorim ca această manifestare să fie înțeleasă în tot ce înseamnă și în tot ce promite. m. IORGA Imm din actualitate Consiliul general al municipiului a făcut 2 lele acestea o descoperire senzațională : costul vieței s'a scumpit într-o măsură dincolo de limitele permise, specula se exercită pe o scară absolut revoltătoare, iar populația, sărmana populație a Capitalei, trăește o Existență penibilă, luptând din greu cu nevoie traiului zilnic, îngreunat de o lipsă totală de prevedere și de o viorală poftă de câștig. Membrii consiliului general al municipiului au făcut această descoperire cu uimirea și seninătatea unor oameni, cari n’ar fi auzt nici o dată până acuma vorbindu-se despre greutățile ce apasă populația și despre scumpirea, nelegitimată de nimic, a costului vieței ce ar fi trebuit să fie cu totul altul, — fără îndoială, mult mai mic, •— intr’o țară atât de productivă și de bogată ca a noastră. Fără a voi să jignim cât de puțin pe demnii conducători cari zilele trecute au discutat cu deosebtă gravitate într’o ședință, chestiunea scumpirei traiului, trebue să recunoaștem că descoperirea făcută de consiliul municipiului, era cunoscută cu mult mai inantă, și că problema devenită de mult timp de o perpetuă actualitate, era difcutat de ziare, examinată în întruniri publce, expusă sub toate formele în publicitate, ajungând până acolo încât să formeze preocupații de fiece zi a celui un milion și mai bine de locuitori ai Capitalei. Problema scumpirei neîntrerupte a traiului era adusă în discuție în fiece moment, de lipsa în care trăesc clasele muncitoare, de tiranica durabilitate a șomajului, de lelurile de mizerie ale micilor funcționari, de pensiile umile ale atâtor oameni cari au muncit o viață întreagă, poate, pentru stat, cheltuindu-și energia, tinerețea și vigoarea fără nici un fel de menajare, pentru ca la încheerea carierei să constate că a mânca o bucățică de pește e un lux astăzi, și încă de câtă vreme și că atunci când ai o bucățică de pâine, trebue să te cons deri fericit. Or cât de târziu s’ar fi pus în discuție chestiunea scumpete traiului și aceea a mijloacelor prin care s’ar putea remedia răul, se cuvine să recunoaștem că s'a făcut un pas înainte, față de nepăsarea ce a stăpânit până acum. Am urmărit cu atenție desbaterile ce au avut loc în prima ședință a consiliului și vom urmări cu aceași atențiune și pe aceea din viitoarele ședințe anunțate. Aceea ce ne-a iubit în primul rând, a fost faptul că s-a pierdut un timp uci cu formularea de acuzații reciproce ți cu încercări de stabiliri de răspunderi cum și faptul că majoritatea propunerilor făcute pretind experiențe îndelungate, și măsuri, a cărora valoare apleativă rămâne să fie apreciată mai târziu. In asemenea momente și față de probleme de asemenea natură, se cere o deosebită sprinteneală a spiritului, o cunoaștere serioasă a împrejurărilor și mijloacelor de lucru, se cere multă bunăvoință și mai ales darul de a decide repede și sigur și de a lua hotărâri, fără tradiționalele noastre întârzieri și tărăgăneli ce au asigurat administrațiilor românești o caracteristică uncă, învinuirile, dscursurile interminabile și descurcarea vechilor socoteli personale, sunt răi sfetnici în asemenea împrejurări. Pentru a putea decide valabil se impune să știi să privești problema în față, s’o ușurezi de toate considerentele ce pot s’o complice și s'o ingreneze și să ai curajul să regulezi treburile comune și nevoile populației cu discernământul și priceperea cu care un șef de familie aranjează nevoie familiei sale. Răul trebue suprimat, repede și singur, deia rădăcină. Există o certifi.. .ea că populațiunea se înăbușe de lipsă și de sărăcie, sub teroarea unei speculi nepermise Se impune, deci, să fie interzisă specula, să se găsească singurele prețuri convenabile, să se lovească fără milă în cei ce speculează populația, or cine ar fi ei, de unde nevoia să se facă doar gospodărie și să se renunțe la politică. Să se renunțe la obiceiul de a se creia foloase cutărei și cutărei persoane, pentru un motiv sau altul. Dispoziții drepte și egale pentru toți, dictate doar de o considerare, aceea a interesului obștesc. Dacă principiul acesta s’ar aplica drept și integral, problemele de gospodărie comunală și din orce ramură de activitate administrativă ar fi mult simplificate. Am avea amateea străzi curate, drumuri practicabile, prețuri convenabile pentru orice alimente, am avea, în fine, ordinea și disciplina, ce din nefericire lipsesc azi. Să nu se facă deci, și din chestia atât de înveninată, luată în discuție de consiliul general al municpiului, o chestie de oportunitate și de timp. Rezultatul ca totdeauna ar fi nul. ------------0000X0000--------- ' Statistici alegerilor Poloneze Varșovia (Ceas). După statisticile electorale parțiale publicat de oficiul statistic, s'au numărat la alegerile parlamentare 11.40H.218 voturi valabile și 320.142 nevalable. Partidele socialiste și arme P. P. P., Bundul, Poale Sion și socialiștii radicali ucrainenii au avut împreună 1.883.049 voturi, partidele comuniste de diferite nuanțe 330.309 voturi, partidele democrației agrare 1.497.511 voturi. Restul a fost obținut de partidele burgheze care nu simt pentru reforme radicale. După națioaliatăți au fost 7.831.713 voturi poloneze și 2.699.018 minoritare.Aceste cifre nu sunt însă exacte deorece multe voturi evreești rusești și ucrainene au fost date pentru blocul guvernamental iar multe voturi germane pentru P. P. S. Situația s’a lisbstlituit în Grecia Atena, 28 (Rador). Știrile sosite azi din reginile devastate de cutremur sunt mai bune. Grafie bunei funcționări a organizației de ajutor, alimentele sunt îndestulătoare. Vremea s'a îndreptat, sinistrații își revin din panica grozavă prin care au trecut. Nicolae Iorga La recepția Abatelni Zavarai de la Fondatia Carol D. N. IORGA (primit cu aplauze) : Monseniore. Publicul numeros și ales, in care se găsește și Patriarhul regent, îndreaptă spre dvs., aceste aplauze, care vi se cuvin. A vă saluta, ne este foarte ușor, fiindcă sunteți singurul dintre oaspeții noștri care poate înțelege fiecare cuvânt și fiecare nuanță a sentimentelor noastre. Dar ne e și greu, căci ce s’ar putea adăugi la expresia de până acum a sentimentelor noastre și la dovada unei atât de cuvenite gratitudini ? Dar ceva se poate adăugi la toate aceste manifestări care v-au arătat cât ne sunt feți de drag. Alții au putut îmbrățișa pe cei mari ai noștri când le era mai bine. Monseniore, au descoperit pe cei mai mici și mai umili ai poporului românesc și anume în ceasul cel mai greu al ființei lor, atunci când ei își dau viața pentru o cauză streină. I-ați făcut să audă la căpătâiul durerii lor, graiul dulce al celor de acasă. Și tot ce vă spunem acum, nu prețuiește atât ca acele cuvinte șoptite de mulțămire, pe care le auziați din gura răniților cari muriau. Vorbiți altă limbă decât a noastră, și noi n’o cunoaștem, deși ar fi drept să auziți cândva în Praga d-voastră, pe un sol al României, vorbindu-vă în graiul de acolo, așa cum Preasfinția Voastră ne vorbește azi în graiul nostru. Dar, peste deosebirea de limbă, este o legătură între noi. De o parte a trecutului, pe care l-ați avut glorios, sub regi luptători cu caracter imperial, căci Craii vechii Boemii erau moștenitori ai împărăției slave a Moraviei, care, ea însăși nu era decât continuatoarea tradiției lui Carol cel Mare însuși .Dar am avut și noi lupta libertății noastre, și astfel am fost împreună, fiecare la locul nostru, apărătorii aceleiași creștinătăți. Am căzut, dar nu prin predări, ci pe câmp de luptă. Și poate robia d-voastră sub un stăpân, care vorbia de creștinătate și cultură, a fost în fond mai grea și decât a noastră. Dar nici unii, nici alții, n’am disperat. Ne-au ținut două lucruri : iubirea pentru cartea sfântă și sprijinul tare al scumpului popor muncitor de jos. Nu știu dacă din aceia vă coborîți înșivă. Monseniore, dar, prin mila de omul sărac și fără noroc, aveți dreptul de a-i reprezenta. Și, în momentul in care anume intrigi caută să atingă hotarele noastre plătite cu sânge, trebuie să afirmăm că și unii și alții ■3 vom lăsa nimic din pământul dreptății noastre. Nu suntem state create prin mila nimănui și integritatea noastră teritorială o vom păstra întreagă, findcă ea este rezultatul unui șir de lupte grele și ultimul termen al unei tradiții care ne este sacră. Astfel, umăr la umăr, cu câți prieteni avem, vom sta alături pentru apărarea unei misiuni care înseamnă muncă pentru civilizație, în timp de pace și rezistență hotărâtă în ceas de primejdie. Ați ascultat aici cuvintele călduroase ale guvernului și salutul Capitalei românești. Ca modest formator al sufletului acestui popor, cred că am dreptul să vorbesc și eu astfel, (aplauze nesfârșite). Reculogerea$3 Se pare că bărbații de stat, alarmați, în primul moment de atitudinea stalei oficiale, au început să se reculeagă... Intr’un interview acordat la Carlsbad, — unde urmează actualmente o cură, — cancelarul Seipel a declarat și el, că nu este câtuși de puțin neliniștit de activitatea externă a d-lui Mussolini Cancelarul Seipel Chestuisirea speculei insuportabile? despre care ziarul nostru s’a ocupat în deosebi, a răscufetit până în consiliul comunal al Capitalei? care s’a simțit_ vinovat de neglijența și incapacitatea organelor pensiei comunale». O ședință specială a consiliului a fost convocată spre a se cufosiîi măsurile de luat în vederea împiedicării speculei». S’au relevat în această primă ședință aceleași neajunsuri și s’au făcut aceleași propuneri pe cari le«am făcut și noi pentru remedierea răului. S’a vorbit de pacostea intermediarilor negustori fără capital lăsați să jefuiască în voie populația săracă, de înființarea unui serviciu comunal de aprovizionare, de încurajarea asociației micilor negustori, de accelerarea transporturilor, stârpirea samsarilor și de înființarea unor agenți de control cu răspunderea „negustorilor” speculanți... S’a vorbit». Precum s’a mai vorbit și altă dată... Dar când vorbesc tocmai aceia cari pot traduce vorba în faptă, e o crimă față de societate ca ei să se oprească numai la vorbe na» interne» ------Abatele Zavoral, dușruoape al țărei noastre, a fost călduros sărbătorit de intelectualitatea Capitalei. O masă a fost oferită în cinstea sa de Mica Antanta feminină, la Academia Română sa ținut o ședință festivă, după care a urmat sărbătorirea de la Fundația Regele Mihai. Seara a avut loc o recepție la legația ceho-slovacă. ------Conducătorii comunei au observat, în sfârșit, și d-lor, că specula e enormă și că traiul populației e imposibil. De aceea consiliul, în ședința de Vineri, a ascultat o serie întreagă de discursuri ciceroniene, mai puțin stilul și gramatica și a propus o serie de măsuri aplicable la anul viitor. Iată cum se ieftinește traiul! ------Atâta timp cât d. Titulescu era în țară, se vorbea zilnic de mișcări mari, ce se vor face în diplomațe, întrucât aceasta trebuește primenită, refăcută, etc. Azi, oficiosul guvernului anunță că nu se mai face nici o mișcare. Urmările interimatului la externe al d-lui I. G. Duca. ------ Ziarele au afirmat că s’a dispus lichidarea averilor supușilor germani din timpul răsboiului, apoi au scris că această lichidare a fost contramandată. Ziarele guvernului, la rândul lor, au afirmat, când cealaltă presă tăgăduia și au tăgăduit când cealaltă presă afirma. Totuși „Monitorul Oficial" publică un început de lichidare. Dumnezeu să înțeleagă logica ministerială liberală. ------ Un membru al partidului liberal publică o scrisoare în ziarele în care desminte, că în organizația de Ilfov ar exista disensiuni. Și totuși acel membru a fost exclus, ni se pare din acea organizație. Externă . -----In Mexico a fost descoperită o nouă conspirație revoluționară. ----- Grațe ajutoarelor sosite de pretutindeni, s'a putut lua în Grecia și Bulgaria dispozițiuni pentru alimentarea sinitraților. ------ Starea d-lui Briand s’a ameliorat. • -----La școala română din Roma a fost comemorată amintirea regretatului savant V. Pârvan. ------ D. Chamberlain ,într’un discurs ținut la Burminigan, a declarat că amiciția franco-engleză este baza care a făcut posibilă apropierea statelor europene. ------ Guvernul maghiar a cerut pe cale diplomatică extrădarea lui Bela Kun, arestat la Viena. ------ D. Beneș ,cu prilejul călătoriei sale la Londra, și-a exprimat părerea că nu există nici o teamă relativ la reușita propagandei maghiare în Anglia.------------------------------------------------------ Păcat de sforțările lui Rothermere. ------ In Bulgaria ninge în numeroase localități. ------Un proect va fi prezentat adunărei naționale turce, prin care se va cere adoptarea cifrelor occidentale. ------ In Anglia s’a întocmit un proect pentru apărarea industrilor. —— A murit Francois de Cures, unul din cei mai mari autori dramatici ai vremei. Comuniștii din Frants Paris, 28. (Rador).— Ziarele socialiste și în special „Le Populaire“, oficiosul de sub direcția d-lui Leon Blum, au început o violentă campanie împotriva partidului comunist, acuzat de a fi la ordinele și în solda Moscovei. „Le Populaire" dă amănunte asupra întrevederii care a avut loc la Berlin între deputații comuniști Ronand și Coriot și unui reprezentant al sovietelor, în vederea stablirei unui plan de acțiune în alegeri. Deputații francezi exprimaseră dorința de a favoriza partidele de stânga la al doilea scrutin, reprezentantul Sovietelor, Manuileski a răspuns: „Dacă nu înțelegeți că Rusia are nevoie acum să vadă constitu‘ndu-se împotriva ei un front unic al puterilor capitaliste, nu mai aveți ce căuta în Internaționala comunistă". In conformitate, comuniștii din Franța au primit ordin să lupte din răsputeri în primul rând împotriva partidelor de stânga. Deputații Cachin și Vaillant Couturier, actualmente deținuți in închisoare, când au aflat aceste sucesiuni, au amenințat că părăsesc ziarul „Humanite" și înființează un nou partid comunist. Aceste revelațiuni, publicate de oficiosul partidului socialist, au provocat o furtună de protestări în presa moderată și de dreapta. Partidul socialst este învinuit că, deși știa de mult vreme că partidul comunist era ordinele Moscovei, a căutat totuși răsturnarea ordinei sociale printr’un acord comun. „Le Populaire“ atacă de asemenea pe comuniștii din Alsacia, care se retrag la al doilea scrutin în favoarea clericalilor autonom ști, ------------coooX0000-----------Câte automobile sunt in Belgrad Belgrad (Ceps). — După statisticile biroului de circulație, se aflau în Belgrad la sfârșitul anului 1927, 1650 automobile, număr care e în contitinuă urcare. Cele mai multe mașini sunt de origină americană, mai ales Forduri; acestea însă din cauza construcției lor ușoare și a stării rele a șoselelor și străzilor orașului nu prea convin. Numărul trăsurilor e în continuă scădere. Astfel la sfârșitul lui 1927 nu mai erau în Belgrad decât 67 trăsuri și chirii. Din MSC din Situația economică a Iugoslavia AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA Intr’o epocă în care toate națiunile lucrează cu râvnă pentru propășirea economiei naționale, este interesant să știm, mai ales, aceea ce se realizează pe tărîmul economic,în statele vecine cu noi. De aceea credem interesant să arătăm în linii generale, a ceea ce s’a realizat în Iugoslavia pe tărîmul economic. .? Datele de mai jos — culese din informațiile autorizate $1 din statisticile, întocmite cu precizie — constitue o dovadă sigură de tenacitatea cu care se lucrează în statul vecin, cum și a adâncei înțelegeri ce caracterizează această muncă, dar producția agricolă a fost în progres în ultimii ani. Suprafața cultivată cu cereale (grâu, porumb, orz, ovăz și secară) a crescut aproape simțitor în cei 4 ani din urmă. Astfel în 1923 au fost cultivate cu cereale 4.279.662 ha., în 1924 au fost 4 milioane 736.120 ha., în 1925 : 4.848.791 ha., și în 1926: 4.899.555 ha. Din punct de vedere al felului cerealelor cultivate, suprafața în anul trecut a fost repartizată astfel: grâu 1.793.563 ha.; porumb 2.165.400 ha., ovăz 365.464 ha.; secară 209.554 ha. și orz 365.544 ha. Adăugând la cereale și celelalte plante economice, suprafețele cultivate în total sunt următoarele: in 1924 : 5.916.976 ha.; în 1925 : 6 milioane 017.178 ha. și în 1926: 6 milioane 166.729 ha. Arboricultura s-a dovedit și ea în creștere; următoarele cifre o dovedesc: în 1924 erau în total 72.047.767 arbori fructiferi, iar în 1925 erau 75.877.315. In Jugoslavia? cultivă: prunii, în foarte mare fortitate, merii, sperii, nucii, smoehiriii, castani, măslinii foetogi, In 1924 erau 165.419 ha de vii, în 10,25 erau micfi îafîalm pentru care statistica n’a dat încă cifra definitivă, suprafața ocupată de vit e de asemenea în creștere. Pădurile ocupă în Iugoslavia o suprafață de 7.394.973 ha., ceea ce reprezintă 30,3% din suprafața totală a țării. . Creșterea vitelor a progresat și ea în ultimul timp. Aceasta se vede din următoarele cifre, — prima cifră fiind pentru anul 1924, cea de a doua fiind pentru 1925: cai: 1053.875 — 1.106.142; porci: 2.517.955—2.802.355 oi: 7.618.708 — 7.906.808 ; capre: 1.718.368 — 1.810.669 și păsări : 14.931.850 — 16.198.207. Singura excepție la această regulă generală o constituise bovinele cari în 1924 au fost 3.784.265 iar în 1925 numai 3.768.135. Și sericicultura a făcut progrese trecând dela o producție de 980.948 kilograme fir brut, cât era în 1924, la 982.261 cât au fost în 1925. De asemenea și pescuitul. min schimb, producția industriei a fosst mai slabă, în cursul anului trecut, supriiurența străinătății, valuta dinarului în funcție de prețuri, scumpetea mânei de lucru. Rpsa de capital și de credite, pe termen lung cu dobândă mică, și alte cauze, au forțat stabilimentele industriale să-și reducă producția. Producția țării în general a crescut din punct de vedere al cantității, ea a scăzut însă din punct de vedere al valorii materiale. Importul, care în primele 9 luni din 1925 se cifrase la o valoare de 6 miliarde 761.175.508 dinari (1.174.974 tone) era în aceiași perioadă din 1926 în valoare de 5.669.388 dinari (923 tone). In ce privește exportul în aceiași perioadă de timp, el a fost în 1925 de 8.904.539.328 dinari (4 milioane 398.466 tone) față de 7 miliarde 818.180.094 dinari (4.884.718 tone) cât a fost în 1926. «In ce privește băncile, ele erau în 1925, în Iugoslavia, în număr de 639 cu un capital deplin vărsat de 2 miliarde 011.000.000 dinari și cu rezerve de 543 milioane, adică în total 2 miliarde 554 milioane dinari. Aceste bănci dispuneau de depuneri spre fructificare de 5 miliarde 732 milioane și de încă alte 5 miliard de 678 milioane dinari, compturi creditoare sub diferite forme. Fondurile totale la dispoziția Institutelor de credit au fost deci în cursul anului trecut de 13 miliarde 964 milioane dinari. După darea de seamă a Băncii de Export din Belgrad, dobânda la bănci a fost în anul trecut de 15 până la 17 la sută, aceasta marcând o diminuare fată de trecut. Aceasta cu toate că cheltuelile generale ale instituțiunilor financiare au fost ridicate. In ce privește moneda națională iugoslavă, dinarul, jocul valutar în cursul anului trecut a fost următorul: la 2 Ianuarie dinarul valora in monedă elvețiană: 9,165 — la 30 iunie: 9,135, iar la 31 Decembrie 9,120, ceeace denotă o tendință certă de scădere. Balanța comercială, în general socotită, a fost activă în ultimii patru ani, ceea ce arată că In Iugoslavia, ca și la noi, se muncește serios și cu spor, și că, grație acestei munci se poate face față dificultăților născute, în cele mai multe țări, pe urma războiului mondial. -ooooooooo-------,