Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)
1928-07-01 / nr. 144
DIRECTOR POLITIC N. SOR6 A Duminică 1 Iulie 1928 ANUL XXIII.— No. 144 ABONAMENTE: Pa an 600 Lei; Pe șase Luni 300 lei Pentru autorități și instituții n. 1Q0Q lei 3 LEI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. - Bd. ELISABETA No. 15 fost 9 Telefon : 312/30 DIRECTORI: G. TAȘCAN, GEORGESCU Situsfia Triumful francez Solidaritatea, vechea și impunătoarea solidaritate a societății franceze, care e regimul nezguduit al Statului, a serbat, după triumful unei trainice asociații de guvern, după resultatul miraculos al alegerilor, cel de-al treilea și mai mare triumf: acela care încunună o întreagă operă atît de grea, de consolidare financiară Cu o zdrobitoare majoritate d. Poincaré și-a impus soluțiile în materie de stabilizare și, după Marna opririi debandadei în cursul francului, a ajuns și la afirmarea deplină a victoriei definitive, iar, pe urmă, cu un gest elegant, a îngăduit partidelor sociale să facă dar claselor în suferință cele două miliarde de ajutoare pentru înzdrăvenirea lor. Clasicul decor al marilor momente din istoria poporului francez a fost păstrat și acuma, cu cea mai perfectă precisiune. Pentru a se ajunge aici trebuie, desigur, anume secole de istorie. Dar și fără ce se poate ajunge la oarecare resultate în această direcție. Pentru aceasta se cere însă o grijă a interesului național care trece peste îngustele preocupații ale unor partide în care, pe vremea noastră, unul intră, altul iese., Se mai află în lumea celor cari se rup cu dinții pentru putere oameni cari să înțeleagă aceasta? Regența, asupra căreia e lăsată o așa de înaltă răspundere, are sarcina de a-i descoperi. Cu ceilalți se va face atîta ispravă cîtă și până acuma! N. Iorga Pentru propășirea aarlei Birsi Banale Cu prilejul aniversării jubileului de 75 de ani de la înființarea școalei superioare de agricultură de la Herestreu, d. Buzdugan, înalt Regent, a ținut o frumoasă zi adânc gândită cuvântare ce merită să fie meditată de toti aceia care se preocupă de nevoile agriculturei noastre și de mijloacele necesare pentru a asigura propășirea acestei bogate ramuri de producție națională. Cuvântarea înaltului Regent a făcut o adâncă impresie, deoarece ea pornea din grija unică de a se îndruma agricultura noastră pe o cale sănătoasă și productivă utilizând în acest scop toate forțele agricole susținute de stat prin mijloace pricepute și capabile să producă repede rezultate îmbucurătoare. Aniversarea a 75 de ani de la înființarea școalei superioare de agricultură de la Herestrău constitue un important eveniment în viata noastră economică, deoarece această instituție simbolizează decenii de lupte, și cheltueli de energie și de progres în domeniul agriculturei. Această înaltă instituție, unde s’a muncit temeinic și cu desinteresare de atâția oameni de ispravă ce au trecut pe la conducerea ei, a fost îndrumătoarea sigură și competentă a atâtor generații de apostoli ai agriculturei plecați, la rândul lor, să răspândească mai departe sămânța rodnică a adevărului și a muncei rodnice și conștiente. Adevărul acesta l-a precizat foarte bine înaltul Regent Buzdugan atunci când a spus că întregul progres realizat la noi în știința agricolă se cristalizează în activitatea școalei de la Herestreu. De la răsboiu încoace se manifestă un puternic curent cultural — a spus înaltul Regent, — pentru desvoltarea agriculturei. D-sa a exprimat convingerea adâncă că relativ la nevoia reorganizării învățământului nostru agricol în sensul de a se transforma școala superioară de agricultură de la Herestreu într’o facultate de agronomie cu caracter mixt, teoretic și practic. • Aceasta pentru asigurarea înaltei culturi agricole. In același timp, însă, va trebui să se dea toată extensiunea învățământului agricol superior pentru ca știinta de a munci pământul să poată să pătrundă cât mai mult în straturile largi ale poporului deoarece numai pe această cale se poate forma o populație agricolă conștientă și capabilă de o muncă vrednică și ordonată. Prin aceasta înaltul Regent a tinut să arate că fără reforme în înțelesul de mai sus marea operă de împroprietărire a țăranilor riscă să nu-și ajungă înalta țintă în vederea căruia a fost înfăptuită. Sporul în producție și calitatea producției nu va putea fi realizată decât din reformele de mai sus ce vor avea și marile merite să ridice prestigiul țăranului și să facă pe țăran mândru și conștient de puterea lui, și de faptul că el este un factor puternic în lupta economică aprig dusă de întreaga noastră națiune pentru punerea în valoare a bogățiilor țării. " înaltul Regent a exprimat încă o idee admirabilă atunci când a cerut ca alăturea de noua specialitate a astronomiei să funcționeze și un institut de cercetări științifice, a căruia menire ar fi de o covârșitoare importantă pentru propășirea agriculturei românești. Cuvântarea Inattului Regent Buzdugan, apare astfel nu numai ca un mănunchiu admirabil de idei și îndrumări sănătoase în ceia ce privește viitoarea organizare a învățământului nostru agricol, dar în același timp ca un vibrant apel adresat tuturor factorilor îndrumători si productivi, în vederea desăvârsirei marei opere mult așteptată a economiei noastre nationale. Țară agricolă, prin excelentă, cu pământ bogat si rodnic, România trebue să pună în evidentă prin ralierea forțelor si energiilor imensa bogăție a solului national. Apelul acesta patriotic și convins al înaltului Regent, se ridică impunător deasupra luptelor noastre politice, și amintește înalta datorie ce au toti factorii conducători de a renunța cu hotărâre la orice interese de partid pentru a urmări toti laolaltă numai ridicarea țării prin desăvârșirea învățământului agricol. Marile probleme agricole, strâns legate de viitorul populației rurale și de nevoile naționale, trebue să rămână în afară de luptele politice. Viitorul nostru agricol depinde astfel de înțelepciunea noastră a tuturor, de puterea noastră de muncă sistematic organizată, și de spiritul de jertfă și de desinteresare ce va sta la baza măreței opere de consolidare și progres a agriculturei românești. Să ne pătrundem de înțelepciunea sfaturilor și vederilor exprimate în cuvântarea înaltului Regent și vom fi făcut cel mai mare bine tării si avutului national. ABONAMENTE: „Neamul Românesc“ Un an ... . Lei 600 6 luni.............Lei 300 autoritățile și instituțiile particulare 1000 lei. In străinătate prețul dublu. D. Argetoianu, — i-am spune și pe nume, dar încă persistă controversa dacă îl cheamă Jenică ori Costică, — d. ministru al Agriculturii Domeniilor, Pescăriilor și Vânătoarei,— s’a reîntors, nu sunt multe zile, din Baltă... Din imensitatea virgină pe alocuri, — lucra rar și atrăgător pentru atâția, a Borcei și a nenumăratelor brațe cu care Dunărea albastră și calmă, își ademenește convivii. S’a înapoiat purtând în suflet ceva din poezia negurilor matinale și destul din mersul ritmat al rățoilor sălbatici. A reintrat în vâltoarea politicei, după ce lăsase privirile să vagabondeze pe nesfârșitul unde stăpânesc vietățile aquatice, după ce gândurile-i intime, își luaseră libertatea să se scuture de toată zgura obligațiilor urbane și politice. Căci acolo, în Baltă, d. Argetoianu a priceput mai bine ca ori tnde, adevărurile elementare ce scapă inevitabil, colaboratorilor d-lui Bratianu, din guvernul „reclădirei“. UN CINIC, ȘI NU TOCMAI O profundă și explicabilă deprimare a cuprins pe Excelența Pescăriilor, privind imensele bogății ale bătrânului și generosului Danubiu, și comparându-le cu generala sărăcie a mulțimei... Cinicul de altă dată, a evadat fără voe. A evadat renunțând la o filozofie comodă, pe care Antisthene și Diogen o afișau sentențios în cetățile antichității. A renunțat să mai piardă un prieten pentru un spirit, și să și-l transforme apoi In adversar, din pricina unui calambur... Părăsind doctrina emulilor lui Socrate, d-sa s'a refugiat în lumea renunțării stoiciane. A priceput că valorificarea bogățiilor naționale e un basm, și că avea dreptate acum doi ani, când zâmbea auzind vorbindu-se de comercializări. A priceput ce se poate face, de un grup de oameni capaboli și înțelepți,— și a privit desnădăjduit opera haotică și barocă a competențelor actuale. Iar când a descins la minister, a ezitat destul, ca să-și descarce sufletul. Dar virtutea nu e o vorbă. Ea domină concepția stoicilor, chiar a acelora de proveniență recentă și incidentală. Așa s’a făcut că Excelența a exprimat nedumerire pentru tot ce nu s’a făcut de zece ani, pentru opera deficitară cu care abea reușim să menținem un buget de suferință și de provizorare. r ■ — Se pierd miliarde, pe an... Tembelismul prezidează la noi, omorând inițiativele și ruinând pe producători. Nimic nu se face, iar bogățiile țărei se risipesc, în ciuda prosperităței pe care o merită o țară bogată! * Așa vorbește acum, răspicat, d. Argetoianu. Ar dori să plece din imbarcația guvernamentală, și nu așteaptă decât motivul... Mai cu seamă că „îl pasc" ministeriabilii nerăbdători și numeroși. ...Să nu surprindă prin urmare pe nimeni dacă d. Argetoianu, intrând în baltă, n’o va lăsa și cu politica... Nu ar fi nici întâia oară când pumnul său, destramă un guvern ca să risipească încă un partid... Căci filozofia lui Zenon, susține că durerea, — deci pentru liberali, opoziția — nu e un rău... Din potrivă. Și d. Argetoianu ar dori să-i convingă de visa. BUFF —------—ooooXoooo-----------Din culise D. Argetoianu in Baltă Impresiile unui colaborator plictisit Pe Bercea tu amurguri sentimentale D. ARGETOIANU Proert de lege francez pentru construirea de locuinte eftine Paris. 29 (Rador). Ministrul Muncii a depus la Cameră un proect de lege prevăzând construirea a 200.000 locuințe eftine și 60.000 mai scumpe. Programul de construcții fixat prin proectul de lege se va executa într’o perioadă de câtiva ani. Cheltuelile vor fi acoperite în parte prin furniturile germane în contul reparatiunilor. -----------ooooXoooo----------- Courtney a încerca trecerea Atlanticului Londra, 29 (Rador). Aviatorul englez Courthney a aterisat azi la Horta pe iuslele Azore, venind din Lisabona. De aci, Courtney va încerca să treacă Atlanticul. intern i In consiliul de miniștri de ieri s-a discutat depsre tot ce poftit», despre orariul de vară, despre modul cum trebuesc uscate prun ele, de toate, afară de stadiul în care se găsesc tratativele împrumutului de stabilizare. Pentru primele zile ale lunei iulie urma să fie convocată sesiunea extraordinară a parlamentului. Or dacă împrumutul nu se face nu mai e nevoie nici de sesiunea proectată. Situația guvernului, în caz când va fi nevoit să amâne împrumutul apare ca deosebit de critică și chiar de natură să impună soluțiuni imediate. I ------D. V. Brătianu a fost în audiență la înalta Regentă, desigur pentru a o informa de marile greutăți de care se lovește împrumutul. ------ Articolele nechibzuite apărute în presa oficioasă relativ la împrumut au provocat panică la bursă, unde s-au înregistrat mari scăderi ixturne Criza de guvern din Germania continuă. Pentru a se putea forma guvernul partidele care dau concurs d-lui Mueller au autorizat pe acesta să aleagă d-sa pe viitorii miniștri. In felul acesta criza se crede că va putea lua sfârsit. 3. Vulcanul Witho Irland a intrat într’o activitate violentă. El aruncă lava până la 2000 de picioare înălțime. ------ Generalul Nobile suferă de o gravă boală de nervi. Totuși el a putut da amănunte senzaționale asupra împrejurărilor în care s-a produs dezastrul „Italiei”. ------ Despre Amundsen ca și despre tovarășii lui Nobile nici o știre. Ei sunt considerați aproape pierduți. BELGRAD. Belgradul și Zagrebul și-au reluat înfățișarea lor obișnuită. Opinia politică iugoslavă urmărește în prezent fără pacientă desvoltarea situației în urma retragerei coaliției agraro-democratice din Belgrad. Precum se știe aceasă coaliție a declarat că nu poate colabora cu actualul guvern în Scupcină cu nici un preț. Ea cere retragerea guvernului și anunțarea nouilor alegeri pentru parlament. In genere se crede că actualul guvern va mai rămâne până la linișirea lucrurilor. Ziarul ministrului de interne „Slovinec" desminte știrile asupra demisiei apropate a guvernului, însă organul democrat „Pravda" prezice cabinetului Vukicevici o scurtă durat și cere crearea unui nou guvern, care să realizeze nouă metode și un nou curs politic egalitatea tuturor ramurilor iugoslave. Nu se pot cunoaște în amănunte toate concesiunile pe care ministrul de finanțe le-a făcut străinătății ca să poată încheia împrumutul. Afirmațiunile unora că ele sunt surprinzătoare și revoltătoare pot păși sprijin în constatarea de ordin psihologic că zelul neofitului întrece limitele permise — d. Vintilă Brătianu este un neofit în politica financiară care mecanizează Participarea camiraluluii strein— și în constatarea că șeful guvernului și al partidului liberal pășește Ionic să facă orice sacrificii pentru salvarea acestui partid pe care-l crede amenințat, — dacă nu în existența sa, cel puțin de o uropă și expiatoare opoziție... Dar sunt și alte fapte cari vădesc grelele sarcini pe cari le-a asumat pentru țară ministrul de finanțe, la cererile tot mai lacome ale bancherilor streini. Un fapt despre felul cum este ,menajată” streinstratea este concludent. In „Monitorul Oficial’ a apărut regulamentul pentru supraprenherea exploatărei în minele de ptrol și gaz. Acest regulament a indispus societățile de petrol și gaz. Acest regulament einătatea. Și pentru ca faptul să nu aibă vre-o influentă rea asupra tratativelor împrumutului, s’a anunțat în alt număr al Monitorului și în presa oficioasă cărrin greșală a fost publicat acel regulament care nu este valabil ca fiindcă este apocrif. Asemenea retractări neuzitate încă la noi, sunt tot atâtea acte de umilință față de streini. Numai un guvern ajuns la disperare, poate întrebuința procedeuri cari compromit, — dacă se mai poate compromite — instrutiunile noastre răpindu-le orice aparență de seriozitate, cum este cazul cu un regulament al unei legi, care prin natura lui emană dintr’un consiliu de miniștri care l-a studiat și aprobat, după care se trimite cu atresă în regulă pentru publicarea lui în foaia oficială. Faptul e concludent pentru renunțările de cari a fost capabil d. Brătianu față de streinătate în chestiunea împrumutului BBB Situația în JiMoslavia Presa din agreb cere în unanimitate ca guvernul să demisioneze. Dintre partidele guvernamentale în special democrații recunosc că trebue să se dea complectă satisfacție coaliției agraro-democratice. In legăură cu aceasta se află și partidul democrat al domnilor Davidovici și Marinkovici, exclude din rândurile sale pe deputatul L. Iovanovici, lipsindu-l și de mandatul parlamentar pentru faptul că a secondat pe Rădici în amenințările contra opoziției. Partidul democrat, precum și elementele moderate din tabăra radicală, insistă asupra necesității de a se realiza un guvern de concentrare, care să pregătească terenul pentru revzuirea Constituției și să anunțe noui alegeri, pentru constituantă. Într-un asemenea guvern ar fi bine înțeles excluși prietenii apropiați ai d-lui Vukiievici, deoarece coaliția agraro-democratică nu se va putea împăca niciodată cu prezența lor. In cazul când această combinație nu va fi posibilă e probabil că se va crea un guvern, sprijinit pe partidul democrat, coaliția agraro-democrată, musulmani și agrarienii sârbi. -0000X0000- Candidatul partidului democrat american la prezidenția Statelor Unite New-York. 29 (Rador). Conventiunea partidului democrat întrunită la Houston (Texas) a desemnat cu 849 voturi pe d-1 Smith, guvernatorul statului New-York să candideze în numele partidului la preșidenția Statelor Unite. Convențiunea a adoptat apoi programul electoral al partidului. Pasagiul din program făgăduind aplicarea onestă a amendamentului 18 din Constituție, adică legea Verstead pentru prohibiția băuturilor alcoolice e considerată în general ca o sforțare de a câștiga sprijinul prohibiționiștilor, lăsând totodată deschisă chestiunea unei eventuale revizuiri a legii. Se crede că democrații ar voi să atenueze „regimul uscat”, îngăduind băuturile conținând alcool până la 5 la sută. Exploratorii pierduți în ghețurile polare Telegramele arată că Amundsen și Guilbaud, plecați în căutarea generalului Nobile, s'au rătăcit în imensitatea ghețurilor polare și că grupul Mariane din echipajul „Italia“, n’a putut fi încă salvat. Aceste disparițiuni, nu elimină orice speranțe de salvare. Amundsen a mai dispărut în 1925 în ghețurile polare și după mai multe săptămâni când în toată lumea se plângea catastrofa polară, el a reapărut. Exploratorul norvegian vroia să zboare deasupra polului arctic și înainte de a organiza o expediție în dirijabil, a vroit să încerce o recunoaștere în aeroplan. Planul lui era de a pleca din Spitzberg, pentru a aterisa în America, pe coasta de nord a Alaskei. Pentru această temerară întreprindere, el a ales un monoplan construit în duralumin și a plecat la 21 Mai 1925. Timp de 27 de zile nu s'a știut nimic despre el și numai la 17 iunie i-a fost posibil să se reîntoarcă la Spitzberg. Ceilalți membri ai expedițiunei, pierduseră speranța de a-și revedea șeful și transmiseseră în tot universul știrea unei catastrofe. 1 * In relațiunea acestui voiaj de recunoaștere, Amundsen descrie astfel surpriza și bucuria pe care întoarcerea sa neașteptată au provocat-o tovarășilor lui : „Ce recepție mi se face! Unii râd, alții plâng, ne îmbrățișem. Doamne ! Voi sunteți ! Prietenilor nu le vine să creadă ochilor; ei povestesc lor așteptare, neliniștea lor grozavă; niciodată n’au crezut într’un dezastru, dar în fundul inimei lor, aveau teamă. Și iată că ne revedem ! Morții înviază... Trebue să trecem prin fața obiectivului, să ni se păstreze imaginea fețelor slăbite, nespălate și nebărbierite de o lună“. Amundsen, care a ezitat la început între avion și dirijabil, pentru realizarea temerarei sale întreprinderi, a renunțat definitiv la aeroplan și a dat astfel motivele : „Această recunoaștere a avut drept rezultat să facă să iasă în evidență superioritatea dirijabilului asupra oricărui tip de avion. Aeroplanul este un instrument extrem de delicat : o nimica toată, o ușoară crăpătură într-un tub, căderea unui șurup, ajunge pentru a-l scoate din serviciu. In asemenea caz trebue să aterizeze imediat, or pe o banchiză de ghiață, o descindere forțată oferă cele mai mari pericole. Cu totul altfel este cu un dirijabil: dacă unul din motoare are o avarie, se stopează și se repară. După pană, ceața este inimicul aeroplanului: pe un timp cețos să aterizezi pe o banchiză, este moartea sigură". In cartea în care Amundsen a scris episoadele și peripețiile voiajului său, el proclamă entuziasmul său. El avea o senzație de supranatural, de extraterestru : gigantica umbră a balonului care se vedea alergând pe suprafața scânteietoare a gheței, adăuga acestei impresiuni, ceva feeric, s’ar fi zis că o enormă balenă. Un monstru apocaliptic se plimbai pe o pânză de argint. O viziune de lume legendară. Am Plecat la 11 Mai 1925 la 8 dimineața din Spitzberg cu dirijabilul „Norge", având comandant pe Nobilei atunci colonel. Amundsen era la 1 și 25, a doua zi deasupra Polului Nord. După un voiaj de 71 ore, fără întrerupere, a aterizat în Alaska. Este foarte probabil că Amundsen, care este un om cu o experiență atât de mare, în voiajurile polare, nu a fost învins de dificultăți și că în curând vom avea știri despre reapariția lui. In cartea sa asupra călătoriei „Din Europa în America, deasupra Polului“, el arată că în circumstanțe critice, când călătorii la Pol sunt forțați să aterizeze pe o banchișă de ghiață, este moartea sigură pentru novici. „Numai un explorator, posedând o lungă experiență a acestor regiuni așa de ostile, poate avea șanse de succes" scrie Amundsen. .. Să nădăjduim, că aceste șanse de succes le are. I " OOOOXOOOO" •