Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)

1928-07-01 / nr. 144

DIRECTOR POLITIC N. SOR6 A Duminică 1 Iulie 1928 ANUL XXIII.— No. 144 ABONAMENTE: Pa an 600 Lei; Pe ș­ase Luni 300 lei Pentru autorități și instituții­ n. 1Q0Q lei 3 LEI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. - Bd. ELISABETA No. 15 fost 9 Telefon : 312/30 DIRECTORI: G. TAȘCA­N, GEORGESCU Situsfia Triumful francez Solidaritatea, vechea și impunătoarea solidaritate a societății franceze, care e regimul nezguduit al Statului, a serbat, după triumful unei trainice asociații de guvern, după resultatul miracu­los al alegerilor, cel de-al treilea și mai mare triumf: acela care încunună o întreagă operă atît de grea, de consolidare financiară Cu o zdrobitoare majoritate d. Poincaré și-a impus soluțiile în materie de stabilizare și, după Marna opririi debandadei în cursul francului, a ajuns și la afirmarea deplină a victoriei defi­nitive, iar, pe urmă, cu un gest elegant, a îngăduit partidelor sociale să facă dar claselor în suferință cele două miliarde de ajutoare pentru înzdrăvenirea lor. Clasicul decor al marilor momente din istoria poporului fran­­cez a fost păstrat și acuma, cu cea mai perfectă precisiune. Pentru a se ajunge aici trebuie, de­sigur, anume secole de istorie. Dar și fără c­e se poate ajunge la oarecare resultate în această direcție. Pentru aceasta se cere însă o grijă a interesului național care trece peste îngustele preocupații ale unor partide în care, pe vre­mea noastră, unul intră, altul iese., Se mai află în lumea celor cari se rup cu dinții pentru putere oameni cari să înțeleagă aceasta? Regența, asupra căreia e lăsată o așa de înaltă răspundere, are sarcina de a-i descoperi. Cu ceilalți se va face atîta ispravă cîtă și până acuma! N. Iorga Pentru propășirea aarlei Birsi Banale Cu prilejul aniversării jubileului de 75 de ani de la înființarea școalei superioare de agricultură de la He­­restreu, d. Buzdugan, înalt Regent, a ținut o frumoasă zi adânc gândită cuvântare ce merită să fie meditată de toti aceia care se preocupă de ne­voile agriculturei noastre și de mij­loacele necesare pentru a asigura propășirea acestei bogate ramuri de producție națională. Cuvântarea înaltului Regent a fă­cut o adâncă impresie, de­oarece ea pornea din grija unică de a se îndru­ma agricultura noastră pe o cale să­nătoasă și productivă utilizând în a­­cest scop toate forțele agricole sus­ținute de stat prin mijloace price­pute și capabile să producă repede rezultate îmbucurătoare. Aniversarea a 75 de ani de la în­ființarea școalei superioare de agri­cultură de la Herestrău constitue un important eveniment în viata noastră economică, de­oarece această institu­ție simbolizează decenii de lupte, și cheltueli de energie și de progres în domeniul agriculturei. Această înaltă instituție, unde s’a muncit temeinic și cu desinteresare de atâția oameni de ispravă ce au tre­cut pe la conducerea ei, a fost îndru­­mătoarea sigură și competentă a atâ­tor generații de apostoli ai agricul­turei plecați, la rândul lor, să răspân­dească mai departe sămânța rodnică a adevărului și a muncei rodnice și conștiente. Adevărul acesta l-a precizat foarte bine înaltul Regent Buzdugan atunci când a spus că întregul progres rea­lizat la noi în știința agricolă se cris­talizează în activitatea școalei de la Herestreu. De la răsboiu încoace se manifestă un puternic curent cultural — a spus înaltul Regent, — pentru desvoltarea agriculturei. D-sa a exprimat convingerea a­­dâncă că relativ la nevoia reorgani­zării învățământului nostru agricol în sensul de a se transforma școala superioară de agricultură de la He­restreu într’o facultate de agrono­mie cu caracter mixt, teoretic și practic. • Aceasta pentru asigurarea înaltei culturi agricole. In același timp, însă, va­ trebui să se dea toată extensiu­nea învățământului agricol superior pentru ca știinta de a munci pămân­tul să poată să pătrundă cât mai mult în straturile largi ale poporu­lui de­oarece numai pe această cale se poate forma o populație agricolă conștientă și capabilă de o muncă vrednică și ordonată. Prin aceasta înaltul Regent a tinut să arate că fără reforme în înțelesul de mai sus marea operă de împro­prietărire a țăranilor riscă să nu-și ajungă înalta țintă în vederea căruia a fost înfăptuită. Sporul în producție și calitatea pro­ducției nu va putea fi realizată decât din reformele de mai sus ce vor avea și marile merite să ridice prestigiul țăranului și să facă pe țăran mândru și conștient de puterea lui, și de fap­tul că el este un factor puternic în lupta economică aprig dusă de întrea­ga noastră națiune pentru punerea în valoare a bogățiilor țării. " înaltul Regent a exprimat încă o idee admirabilă atunci când a cerut ca alăturea de noua specialitate a a­­stronomiei să funcționeze și un insti­tut de cercetări științifice, a căruia menire ar fi de o covârșitoare im­portantă pentru propășirea agricul­turei românești. Cuvântarea Inattului Regent Buz­dugan, apare astfel nu numai ca un mănunchiu admirabil de idei și îndru­mări sănătoase în ceia ce privește viitoarea organizare a învățământu­lui nostru agricol, dar în același timp ca un vibrant apel adresat tuturor factorilor îndrumători si produc­tivi, în vederea desăvârsirei marei opere mult așteptată a economiei noastre nationale. Țară agricolă, prin excelentă, cu pământ bogat si rodnic, România trebue să pună în evidentă prin ra­lierea forțelor si energiilor imensa bogăție a solului national. Apelul acesta patriotic și convins al înaltului Regent, se ridică impu­nător deasupra luptelor noastre po­litice, și amintește înalta datorie ce au toti factorii conducători de a re­nunța cu hotărâre la orice interese de partid pentru a urmări toti lao­laltă numai ridicarea țării prin desă­vârșirea învățământului agricol. Marile probleme agricole, strâns legate de viitorul populației rurale și de nevoile naționale, trebue să ră­mână în afară de luptele politice. Viitorul nostru agricol depinde ast­fel de înțelepciunea noastră a tutu­ror, de puterea noastră de muncă si­stematic organizată, și de spiritul de jertfă și de desinteresare ce va sta la baza măreței opere de consolidare și progres a agriculturei românești. Să ne pătrundem de înțelepciunea sfaturilor și vederilor exprimate în cuvântarea înaltului Regent și vom fi făcut cel mai mare bine tării si a­­vutului national. ABONAMENTE: „Neamul Românesc“ Un an ... . Lei 600 6 luni.............Lei 300 autoritățile și instituțiile particulare 1000 lei. In străinătate prețul dublu. D. Argetoianu, — i-am spune și pe nume, dar încă persistă controversa dacă îl cheamă Jenică ori Costică, — d. ministru al Agriculturii Domeniilor, Pescăriilor și Vânătoarei,— s’a reîn­tors, nu sunt multe zile, din Baltă... Din imensitatea virgină pe alocuri, — lucra rar și atrăgător pentru atâția,­­ a Borcei și a nenumăratelor brațe cu care Dunărea albastră și calmă, își a­­demenește convivii. S’a înapoiat purtând în suflet ceva din poezia negurilor matinale și destul din mersul ritmat al rățoilor sălbatici. A reintrat în vâltoarea politicei, după ce lăsase privirile să vagabondeze pe nes­fârșitul unde stăpânesc vietățile aqua­­tice, după ce gândurile-i intime, își lu­aseră libertatea să se scuture de toată zgura obligațiilor urbane și politice. Căci acolo, în Baltă, d. Argetoianu a priceput mai bine ca ori t­nde, ade­vărurile elementare ce scapă inevitabil, colaboratorilor d-lui Bratianu, din gu­vernul „reclădirei“. UN CINIC,­­ ȘI NU TOCMAI O profundă și explicabilă deprimare a cuprins pe Excelența Pescăriilor, privind imensele bogății ale bătrânului și generosului Danubiu, și comparân­­du-le cu generala sărăcie a mulțimei... Cinicul de altă dată, a evadat fără voe. A evadat renunțând la o filozofie comodă, pe care Antisthene și Diogen o afișau sentențios în cetățile antichi­­tății. A renunțat să mai piardă un prieten pentru un spirit, și să și-l trans­forme apoi In adversar, din pricina u­­nui calambur... Părăsind doctrina emulilor lui Socra­­te, d-sa s'a refugiat în lumea renunță­­rii stoiciane. A priceput că valorifica­rea bogățiilor naționale e un basm, și că avea dreptate acum doi ani, când zâmbea auzind vorbindu-se de comer­cializări. A priceput ce se poate face, de un grup de oameni capaboli și înțelepți,— și a privit desnădăjduit opera haotică și barocă a competențelor actuale. Iar când a descins la minister, a ezi­tat destul, ca să-și descarce sufletul. Dar virtutea nu e o vorbă. Ea domi­nă concepția stoicilor, chiar a acelora de proveniență recentă și incidentală. Așa s’a făcut că Excelența a expri­mat nedumerire pentru tot ce nu s’a făcut de zece ani, pentru opera defici­tară cu care abea reușim să menținem un buget de suferință și de provizo­rare. r ■ — Se pierd miliarde, pe an... Tembe­lismul prezidează la noi, omorând ini­țiativele și ruinând pe producători. Nimic nu se face,­­ iar bogățiile ță­­rei se risipesc, în ciuda prosperităței pe care o merită o țară bogată! * Așa vorbește acum, răspicat, d. Ar­getoianu. Ar dori să plece din imbar­­cația guvernamentală, și nu așteaptă de­cât motivul... Mai cu seamă că „îl pasc" ministeriabilii nerăbdători și nu­meroși. ...Să nu surprindă prin urmare pe nimeni dacă d. Argetoianu, intrând în baltă, n’o va lăsa și cu politica... Nu ar fi nici întâia oară când pumnul său, destramă un guvern ca să risipească încă un partid... Căci filozofia lui Zenon, susține că durerea, — deci pentru liberali, opozi­ția — nu e un rău... Din potrivă. Și d. Argetoianu­ ar dori să-i convin­gă de visa. BUFF —------—ooooXoooo-----------­Din culise D. Argetoianu in Baltă Impresiile unui colaborator plictisit Pe Bercea tu amurguri sentimentale D. ARGETOIANU Proert de lege francez pentru construirea de locuinte eftine Paris. 29 (Rador).­­ Ministrul Muncii a depus la Cameră un proect de lege prevăzând construirea a 200.000 locuințe eftine și 60.000 mai scumpe.­ Programul de construcții fixat prin proectul de lege se va exe­cuta într’o perioadă de câti­va ani. Cheltuelile vor fi acoperite în parte prin furniturile germane în contul reparatiunilor. -----------ooooXoooo-----------­ Courtney a încerca trecerea Atlanticului Londra, 29 (Rador).­­ Aviatorul englez Courthney a aterisat azi la Horta pe i­uslele Azore, venind din Lisabona. De aci, Courtney va în­cerca să treacă Atlanticul. inter­n i In consiliul de miniștri de ieri s-a discutat depsre tot ce poftit», despre orariul de vară, despre modul cum trebuesc uscate prun ele, de toate, afară de stadiul în care se găsesc tratativele împrumutului de sta­bilizare. Pentru primele zile ale lunei iulie urma să fie convocată sesiu­nea extraordinară a parlamentului. Or dacă împrumutul nu se face nu mai e­ nevoie nici de sesiunea proectată. Situația guvernului, în caz când va fi nevoit să amâne împrumutul apare ca deosebit de critică și chiar de natură să impună soluțiuni ime­diate.­­ I ------D. V. Brătianu a fost în audiență la înalta Regentă, de­sigur pentru a o informa de marile greutăți de care se lovește împrumutul. ------ Articolele nechibzuite apărute în presa oficioasă relativ la îm­prumut au provocat panică la bursă, unde s-au înregistrat mari scăderi ixturne Criza de guvern din Germania continuă. Pentru a se putea for­ma guvernul partidele care dau concurs d-lui Mueller au autorizat pe acesta să aleagă d-sa pe viitorii miniștri. In felul acesta criza se crede că va putea lua sfârsit. 3. Vulcanul Witho Irland a intrat într’o activitate violentă. El a­­runcă lava până la 2000 de picioare înălțime. ------ Generalul Nobile suferă de o gravă boală de nervi. Totuși el a putut da amănunte senzaționale asupra împrejurărilor în care s-a pro­dus dezastrul „Italiei”. ------ Despre Amundsen ca și despre tovarășii lui Nobile nici o știre. Ei sunt considerați aproape pierduți. BELGRAD.­ Belgradul și Zagre­bul și-au reluat înfățișarea lor obiș­nuită. Opinia politi­că iugoslavă urmărește în prezent fără pacientă desvoltarea situației în urma retragerei coaliției a­­graro-democratice din Belgrad. Precum se știe aceas­ă coaliție a declarat că nu poate colabora cu actualul guvern în Scupcină cu nici un preț. Ea cere re­tragerea guvernului și anunțarea noui­­lor alegeri pentru parlament. In genere se crede că actualul guvern va mai rămâne până la liniș­irea lucrurilor. Ziarul ministrului de interne „Slovi­nec" desminte știrile asupra demisiei apropate a guvernului, însă organul democrat „Pravda" prezice cabinetului Vukicevici o scurtă dura­t și cere crearea unui nou guvern, care să reali­zeze nouă metode și un nou curs politic egalitatea tuturor ramurilor iugoslave. Nu se pot cunoaște în amănunte toate concesiunile pe care ministrul de finanțe le-a făcut străinătății ca să poată încheia împrumutul. Afirmațiunile unora că ele sunt surprinzătoare și revoltătoare pot păși sprijin în constatarea de ordin psi­­h­ologic că zelul neofitului întrece limitele permise — d. Vintilă Brătianu este un neofit în politica financiară ca­re m­ecanizează Participarea camiraluluii strein— și în con­statarea că șeful guvernului și al partidului liberal pă­șește Ionic să facă orice sacrificii pentru salvarea aces­tui partid pe care-l crede amenințat, — dacă nu în exis­tența sa, cel puțin de o­­ uropă și expiatoare opoziție... Dar sunt și alte fapte cari vădesc grelele sarcini pe cari le-a asumat pentru țară ministrul de­­ finanțe, la ce­rerile tot mai lacome ale bancherilor streini. Un fapt despre felul cum este ,­menajată” streinstratea este concludent. In „­Monitorul Oficial’ a apărut regula­mentul pentru supraprenherea exploatărei în minele de ptrol și gaz. Acest regulament a indispus societățile de petrol și gaz. Acest regulament einătatea. Și pentru ca fap­tul să nu aibă vre-o influentă rea asupra tratativelor împrumutului, s’a anunțat în alt număr al Monitorului și în presa oficioasă că­rrin greșală a fost publicat acel regulament care nu este valabil ca­ fiindcă este apocrif. Asemenea retractări neuzitate încă la noi, sunt tot a­­tâtea acte de umilință față de streini. Numai un guvern ajuns la disperare, poate întrebu­ința procedeuri cari compromit, — dacă se mai poate compromite — instru­­tiunile noastre răpindu-le orice a­­parență de seriozitate, cum este cazul cu un regulament al unei legi, care prin natura lui emană dintr’un consi­liu de miniștri care l-a studiat și aprobat, după care se trimite cu a­tresă în regulă pentru publicarea lui în foaia oficială. Faptul e concludent pentru renunțările de cari a fost capabil d. Brătianu față de streinătate în chestiunea îm­prumutului BBB Situația în JiMoslavia Presa din a­greb cere în unanimitate ca guvernul să demisioneze.­­ Dintre partidele guvernamentale în special democrații recunosc că trebue­ să se dea complectă satisfacție coali­­­ției agraro-democratice. In legă­ură cu aceasta se află și partidul democrat al domnilor Davidovici și Marinkovici, exclude din rândurile sale pe deputatul­ L. Iovanovici, lipsindu-l și de mandatul parlamentar pentru faptul că a secon­dat pe Rădici în amenințările contra opoziției. Partidul democrat, precum și elementele moderate din tabăra radica­lă, insistă asupra necesității de a se re­aliza un guvern de concentrare, care să pregătească terenul pentru rev­zuirea Constituției și să anunțe noui alegeri, pentru constituantă. έntr-un asemenea guvern ar fi bine înțeles excluși prie­tenii apropiați a­i d-lui Vukiievici, de­oarece coaliția agraro-democratică nu se va putea împăca niciodată cu pre­zența lor. In cazul când această com­binație nu va fi posibilă e probabil că se va crea un guvern, sprijinit pe par­tidul democrat, coaliția agraro-demo­­crată, musulmani și agrarienii sârbi. -0000X0000- Candidatul partidului democrat american la prezi­denția Statelor­ Unite New-York. 29 (Rador).­­ Con­­ventiunea partidului democrat întru­nită la Houston (Texas) a desemnat cu 849 voturi pe d-1 Smith, guverna­torul statului New-York să candideze în numele partidului la preșidenția Statelor Unite. Convențiunea a a­­doptat apoi programul electoral al partidului. Pasagiul din program făgăduind a­­plicarea onestă a amendamentului 18 din Constituție, adică legea Vers­­tead pentru prohibiția băuturilor al­­coolice e considerată în general ca o sforțare de a câștiga sprijinul prohi­­biționiștilor, lăsând totodată des­chisă chestiunea unei eventuale re­vizuiri a legii. Se crede că democra­ții ar voi să atenueze „regimul us­cat”, îngăduind băuturile conținând alcool până la 5 la sută. Exploratorii pierduți în ghețurile polare Telegramele arată că Amundsen și Guilbaud, plecați în căutarea gene­ralului Nobile, s'au rătăcit în imensi­tatea ghețurilor polare și că grupul Mariane din echipajul „Italia“, n’a pu­tut fi încă salvat. Aceste disparițiuni, nu elimină orice speranțe de salvare. Amundsen a mai dispărut în 1925 în ghețurile polare și după mai multe săptămâni când în toată lumea se plângea catastrofa po­lară, el a reapărut. Exploratorul norvegian vroia să zboare deasupra polului arctic și înain­te de a organiza o expediție în dirijabil, a vroit să încerce o recunoaștere în ae­roplan. Planul lui era de a pleca din Spitzberg, pentru a aterisa în America, pe coasta de nord a Alaskei. Pentru a­­ceastă temerară întreprindere, el a a­­les un monoplan construit în duralumin și a plecat la 21 Mai 1925. Timp de 27 de zile nu s'a știut nimic despre el și numai la 17 iunie i-a fost posibil să se reîntoarcă la Spitzberg. Ceilalți membri ai expedițiunei, pierduseră speranța de a-și revedea șeful și trans­­miseseră în tot universul știrea unei ca­tastrofe. 1 * In relațiunea acestui voiaj de recu­noaștere, Amundsen descrie astfel surpriza și bucuria pe care întoarcerea sa neașteptată au provocat-o tovarăși­lor lui : „Ce recepție mi se face! Unii râd, alții plâng, ne îmbrățișem. Doam­ne ! Voi sunteți ! Prietenilor nu le vine să creadă ochilor; ei povestesc lor așteptare, neliniștea lor grozavă; nici­odată n’au crezut într’un dezastru, dar în fundul inimei lor, aveau teamă. Și iată că ne revedem ! Morții înviază... Trebue să trecem prin fața obiectivu­lui, să ni se păstreze imaginea fețelor slăbite, nespălate și nebărbierite de o lună“. Amundsen, care a ezitat la început între avion și dirijabil, pentru realiza­rea temerarei sale întreprinderi, a re­nunțat definitiv la aeroplan și a dat ast­fel­­ motivele : „Această recunoaște­re a avut drept rezultat să facă să iasă în evidență superioritatea dirijabilului asupra oricărui tip de avion. Aeropla­nul este un instrument extrem de deli­cat : o nimica toată, o ușoară crăpătu­ră într-un tub­, căderea unui șurup, a­­junge pentru a-l scoate din serviciu. In asemenea caz trebue să aterizeze ime­diat, or pe o banchiză de ghiață, o des­cindere forțată oferă cele mai mari pe­­­ricole. Cu totul altfel este cu un dirijabil: dacă unul din motoare are o avarie, se stopează și se repară. După pană, cea­ța este inimicul aeroplanului: pe un timp cețos să aterizezi pe o banchiză, este moartea sigură". In cartea în care Amundsen a scris episoadele și peripețiile voiajului său, el proclamă entuziasmul său. El avea o senzație de supranatural, de extrate­restru : gigantica umbră a balonului care se vedea alergând pe suprafața scânteietoare a­­ gheței, adăuga acestei impresiuni, ceva feeric, s’ar fi zis că o enormă balenă. Un monstru apoca­liptic se plimbai pe o pânză de argint. O viziune de lume legendară.­ A­m Plecat la 11 Mai 1925 la 8 dimineața din Spitzberg cu dirijabilul „Norge", având comandant pe Nobilei atunci co­lonel. Amundsen era la 1 și 25, a doua zi deasupra Polului Nord. După un voiaj de 71 ore, fără întrerupere, a aterizat în Alaska. Este foarte probabil că Amundsen, care este un om cu o experiență atât de­ mare, în voiajurile polare, nu a fost în­vins de dificultăți și că în curând vom avea știri despre reapariția lui. In car­tea sa asupra călătoriei „Din Europa în America, deasupra Polului“, el a­­rată că în circumstanțe critice, când că­lătorii la Pol sunt forțați să aterizeze pe o banchișă de ghiață, este moartea sigură pentru novici. „Numai un ex­plorator, posedând o lungă experiență a acestor regiuni așa de ostile, poate avea șanse de succes" scrie Amund­sen. .. Să nădăjduim, că aceste șanse de succes le are. I " OOOOXOOOO" •

Next