Neamul Românesc, august 1928 (Anul 23, nr. 169-192)
1928-08-01 / nr. 169
ÜD groaznic incendia la Galați Sâmbăta noaptea un mare incendiu a isbucnit la Galați în strada Galațuului. Litvinov la Berlin Berlin, 10 (Rador). — Comisarul poporului, Titvinow, a sosit ori la Berlin. Vizita nu are un caracter oficial. desvoltării Principatelor. Elevii, care învățaseră după un manual și cu un profesor care condamna pe Kiseleff, și epoca sa, nemulțumită și revoltată pe profesor; acesta găsi prilej să vorbească o jumătate de oră, proslăvind pe generalul rus și constatând că elevii nu cunosc istoria țării. < La altă comise, in același oraș, un candidat a fost întrebat: — Care este a doua lege fonetică? <■" — Trecerea lui a accentuat în diftongul ei. — Nu e adevărat! — Așa scrie în manualul d. Dragomirescu, se scuză elevul. "— O fi scriind, răspunse profesorul înciudat, dar scrie prost, pentru că după întâia lege a lui a neaccentuat, trebuie să urmeze a lui a accentuat și apoi a lui e accentuat. 1ai elevul dovedi că nu știe, și a fost respins. 4. O altă cauză care poate explica măcar în parte rezultatele și surprizele ■ bacalaureatului este și lipsa unui criteriu comun de examen și apreciere. Sunt profesori cari nu dau niciodată nota 8. Mi-aduc aminte un profesor al meu, care justifica astfel mania de a nu nota decât cu șapte cel mai bun răspuns:„Nota 10 nu există, pentru că ar însemna să știi totul și aceasta nu se poate; nota 9 a avut-o profesorul meu, celebrul X, nota 8 mi-a dat-o mie,pentru că eram cel mai bun elev, iar eu dau numai 7“. Sunt alții cari nu dau niciodată nota 4: „ca să știi de 4 înseamnă să nu știi nimic", spun eî. Intre aceste două feluri de aprecieri cel care suferă este tot elevul. Se întâmplă ca un elev, oarecum Stăpân pe materie și care dovedește cu jusosință cunoștințele cerute la examen să fie notat de un profesor care notează „nimic“ și care să fie respins din această pricină. Astfel din cauza acestei diferențe de apreciere poate cădea, de pildă, la Galați și reușește la Brăila. Sunt profesori care examinează sinttic, alții analitic; uni sunt îngăduitori alții pretențioși; unii notează în îi;,sau ții în minus; unii cred că sunt prea mulți studenți la universitate, alții c,] nu sunt destui; unii sunt toleranți sau lăsători, alții sunt aspri și integri, și, în fine, o sumă întreagă de deosebiri în criteriul de apreciere. De aici rezultatele inexplicabile și surprinzătoare. Astfel că pe bună dreptate un profesor examinator care a rezizat această lacună, cerea dăunări într’un ziar convocarea tuturor comisiunilor de examen, în prealabil ca și după examen, pentru fixarea și verificarea criteriilor de apreciere. 5. Și în fine una din cauzele care dau cea mai mare cotă de răspundere în rezultatele de bacalaureat este, desigur, că comisiunile sunt prea aglomerate și din această pricină sunt prea grăbite și prea plictisite de examen. Dintre cele 53 de comisiuni care au funcționat în seziunea din urmă, numai 5 au avut sub 100 de candidați, cele mai multe au avut până la 140 și unele chiar peste 170 de candidați. Să recunoaștem că în acest timp, oricâtă putere de pătrundere, de înțelegere și de apreciere ar avea examinatorul, este imposibil să-și poată face o idee justă asupra unui elev care a absolvit liceul, ca să-și poată da seama că posedă sau nu cunoștințele generale și o judecată proprie. Ba de cele mai multe ori acest timp trece într’o glumă sau în lămurirea unei chestiuni controversate cari se fac în sânul comisiunii. Dar în aceste câteva minte se hotărăște soarta unui elev și se pecetluește o muncă de opt ani, făcută cu migăleală și stăruință, zi de zi, an de an. Ba uneori examinatorii plictisiți și asudați ca dân sesc cu cuvinte aspre în limbaj de școală primară stăruința unui elev de a fi examinat mai îndelung și mai atent. Pentru o justă examinare se cuvine fiecărui elev trei sferturi de oră sau cel puțin o jumătate, făcută cu bunăvoință ,cu atențiune și fără nervi sau plictiseală. Sar cuveni deci înmulțirea comisiunilor, astfel ca fiecăreia să nu-i revină mai mult de 25 de candidați, pentru cele trei zile de examen. Ținut așa cum se ține, examenul de bacalaureat nu va înceta să dea rezultatele cari le dă și să se mențină ea ea un simulacru și o loterie în care cum se întâmplă totdeauna, numai cei buni au de pierdut. ■, NEAMUL, ROMANEI Arestarea unei primejdioase bande de țigani excroci la Alexandria Poliția din Alexandria a reușit să prindă pe membrii unei primejdioase bande de țigani, care se îndeletniceau cu facerea a doi lei dintr’unul. Astfel ei au reușit să pungășească pe mai mulți săteni naiv cari în dorința de a-și îndoi averea, și-au dat banii pe mâna țiganilor. Țîganii excroci au fost înaintați parchetului. ---------------ooooXoooo ■ Groaznica nenorocire din Cernăuți Câteva sute de persoane care se duseseră să se răcorească la Baia Populară din Cernăuți, surprinse de o furtună violentă, s-au refugiat în cabinele de scânduri destinate desbrăcatului. Din cauza greutății prea mari a celor cari se adăposteau, întreaga construcție de scânduri s'a dărâmat. Intre dărâmături au fost apucate vre-o 50—60 de persoane. Cu mare greutate s'a putut întreprinde opera de salvare. De sub dărâmături au fost scoase treisprezece persoane grav rănite. Spectacole ULTIMA ORD „^guverna In România înseamnă nu să îndeplinești o nobiă obligație de eatăț ea, ci sâ’ti asiguri evantagii personale, luând o parte din averea statului, pentru tine“ „A guverna In România înseamnă să investești« puteri de despot, urmând obiceiurile de odinioară ale pașilelor turcești“ „Populația este copleșită de impozite peste puterile ei“ este’ceea ce a spus,cu drept cuvânt, d. Ridul.* sculptru, valoros gânditor și eminent profesor universlar, — iar oficiosul liberal ii răspunde acoperindu-i de injur X neaga VIITORUL aceste adevăruri? Sau e indignat numai că efe se spun din ce in ce mii des ? N’ar fi mai firesc ca toți cei onești, toți cei harnici, toți cei capabili, din forta partidele și din afară de ele, să înceapă lupta de regenerare, și de onestitate politică ? In joc de violente de limbaj, nu ar dori țara o politică înțeleaptă, de cinste și economie? an Cum ne consolidam