Neamul Românesc, septembrie 1928 (Anul 23, nr. 193-216)

1928-09-02 / nr. 194

DIRECTOR POLITIC N. IORGA Duminică a Septemvrie 1928_______ ANUL XXIII.— No. 194 ABONAMENTE: Pe an 600 Lei; Pe șease Luni 300 lei Pentru autorități și institutiuni 1Q00 lei 3LI MU f­G. T­A $ C­A­­­m, Gi © I?GE$CU Sim­afla Un succes al aviației românești MmWWMMW—MMMMWIMMMM——— Pe când se duce la mormânt încă unul din vitejii băieți cari cu un zâmbet pe buză își dăruiesc în mașinile lor nesigure, viața lor terți, se întorc la București biruitorii în întrecerea de aviație a Micii înțelegeri. Nu putem glorifica în­deajuns fapta lor. Când, pretutindeni onoarea țerilor se consacră la întrecerile curajului, noi lipsiam de obiceiu. Data aceasta, suntem la locul de luptă și silințele inteligente ale campionilor României le asi­gură victoria. ’ " " Și acest triumf, din nenorocire prea rar, atunci când atât de ușor l-am putea câștiga, vine bine tocmai în momentul când o nouă rușine se revarsă asupra clasei noastre politice prin darea la iveală a unei noui serii de fraude. Se dovedește că nația românească adevărată nu e unde se jură bani ori se fură, și nu e mai bine, situații. N. (orga Adevăratul vinovat A ceea ce înspăimântă cu drept cu­vânt ,dacă judeci nepărtinitor modul Cum s’a desfășurat revoltătoarea pana­­­ma petroliferă, este, în afară de sumele enorme cu care a fost defraudat Sta­tul, numărul și calitatea celor ce s’au asociat să săvârșească opera de fraudă și furtișag.­­ Cu entusiasmul și râvna, cu care oamenii cum se cade se întovărășesc ,să facă o faptă bună, zeci și sute de persoane, având mai mult sau mai pu­țin, calități oficiale s’au așezat cu pu­teri unite, umăr la umăr, ca grație so­lidari­taței acesteia criminale, să-și sporească averile lor personael, jefuind bunurile și propietățile țârei, lăsate sub paza și controlul lor. Astfel vedem amestecați în această urâtă afacere mai mulți mandatari ai națiunei, numeroși reprezentanți ai au­torităților din Dâmbovița, și după cât se anunță și din Prahova , vedem pri­mari, notari, pretori, funcționari ai di­feritelor ministere și ai altor institu­­țiuni și ale căror conștiințe au fost cumpărate pentru a face falsuri, a as­cunde și fura registre, vedem nume­roase persoane din serviciul adminis­trației silvice, ingineri și un însemnat număr de avocați ai Statului, cari ui­tând că erau plătiți de Stat să apere interesele acestuia, s’au asociat cu cei enumerați mai sus, pentru a falsifica la râ­ndul lor acte judiciare prin aceea că uzau de date ,planuri și cifre false, deși știau în întregime, adevărata si­tuație. În afară de aceasta trebue să ținem seamă de gravele acuzații aduse Casei Pădurilor­­­ care deși a fost, după cum se susține, înștiințată de fraudele ce se comit a refuzat categoric să se sesi­zeze și să deschidă anchetele de cu­viință, după cum trebue să se ție sea­mă și de faptul că un înalt funcționar al ministerului de domenii a dat un comunicat de natură să acopere pe unul din vinovați deși culpa acestuia era stabilită prin dovezi serioase și temeinice și socotite ca atare de jude­cătorul de instrucție. Cu toată gravitatea acestui fapt se cuvine să amintim acest lucru —­ nici o măsură nu a fost luată până acum în contra acelui înalt funcționar ce a căutat să acopere pe unul din defrau­­datorii bunurilor Statului. Dacă toți oamenii aceștia, întreagă această armată plătită cu banul țărei și-ar fi făcut datoria și dacă toți ar fi fost cinstitți și ar fi avut simțul răs­­punderei, nici un petec de teren pe­trolifer nu ar fi putut să dispară din ceea ce constituia proprietatea Statu­lui. In loc, însă, să fie cinstiți și demni, conștiincioși și devotați, toți acești slu­jitori ai Statului au furat cât au pu­tut :fie­care în parte, sau toți la­olaltă, după cum erau împrejurările, mânați de un instinct hrăpăreț și de dorința de a se îmbogăți fără de muncă. Față de această situație mintea se întreabă uluită, de unde atâta cinism și atâta îndrăsneală ,de unde aâta ho­tărâre de punere în practică la toți a­­cești funcționari ai Statului cărora la fie ce moment ar fi trebuit să le apa­ră înaintea ochilor spectrul întunecat al pușcăriei? Răspunsul nu e greu de dat. Jefui­torii au avut cinism, îndrăsneală și cu­­raj și promtitudine fa execuție de­oare­ce erau siguri că nu avea să se afle nimic, întâi pentru că grație neglijen­ței și nepăsărei guvernului, aproape nu mai exista administrație în țară și al doilea pentru că nădăjduiau, în caz când s’ar fi aflat ceva să fie apărați de liberali, adevărații lor patroni po­litici. Nicio fraudă nu ar fi fost posibilă dacă guvernele liberale ar fi avut au­toritate morală, pricepere și compe­tență și dacă ele s-ar fi ocupat de tre­burile țărei, în loc să se ocupe exclu­siv de afaceri de partid. Regimurile liberalilor, —­ intru­cât aceștia au stat mai tot timpul la câr­ma țărei — dacă ar fi fost desintere­­sate și competente, ar fi știut să im­­pue o dreaptă linie de conduită și ar fi înțeles la urmă că va trebui să-și facă datoria, or să înfunde pușcăriile. Niște guverne fără prestigiu și fără autoritate morală n’au putut să impună nimănui de­oare­ce ele, cele dintâi, dădeau exemplele cele mai urâte, fă­când alegeri cu jandarmii, călcând în picioare libertățile cetățenești și in­troducând în conducere și administra­ție o destrăbălare politică cum nu s'a mai pomenit. Guvernele liberale deci și partidul liberal, sunt vinovate și răspunzătoare de toate fraudele comise de funcțio­narii, inginerii și avocații de fraudatori, plătiți de Stat, de­oare­ce aceștia nu făceau altceva de­cât să profite de împrejurări și să urmeze exemplele ce veneau de sus. Acesta este ad­evărul și el ne indică și ceea ce avem de făcut pentru a su­prima gangrena și a pune capăt pu­hoiului de imoralitate ce înăbușe apa­ratul nostru administrativ. Totul este însă, s­ă se facă la vre­me ceea ce trebue făcut,­­ pentru ca să nu fie prea târziu. ----------ooooXoooo— ----­ Turcia și pactul Kellog­ gingara, 31 (Rador). — Invitația guvernu­lui din Washington pentru particparea Tur­ciei la pactul Kellogg, a avut în cer­cur­ile guvernamentale o primire entuziastă. Gu­vernul studiază pactul Kellogg care a fost remis eri seară Ministrului de externe, ur­mând ca în cel mai scurt timp să răspundă guvernului­ american, comunicându-i deci­­ziunea ce se va lua. Universitatea­ din Văleni Interpretarea istorică a min­imim Cursul d-lui N. Iorja.­­ X. •• Partidele politice Pentru antichitate nu se poate înțe­lege, existența unor partide .Lupta în antichitate era o luptă Le Fasse, de am­biții, dar nici decum luptă de partide care să se transmită. Nu trebue să confundăm o grupare momentană de oameni cu un partid politic. Partidul e o formațiune în legătură cu societa­tea în serviciul căreia trebue să stea. Roma a fost la început un sat. Insă satul era un stat complet. Apoi în le­gături cu monarhiile asiatice, ea a în­trebuințat pe toți oamenii. VIAȚA POLITICA MEDIEVALA Au existat însă partide în evul me­diu? Nu trebuie să credem că luptele de partide din evul mediu pot să aibă ce­va comun cu vieața politică de astăzi. La început (500—600) evul mediu e compus din lumea romană contopită cu cea barbară. Deși unii pun o pră­pastie între aceste lumi, ele nu erau două societăți deosebite. Erau oameni cu multe legături și interese comune, formau o societate de contopire. In a­­ceastă societate nu se poate admite ceva analog cu luptele noastre de par­tid. In cetățile romanice cu locuitori traci, galii, iberi, oamenii trăiau sub influența imperiului o viață de cetate. Imperiul nu putea admite lupte de par­tid, nu putea exista adversari, împă­ratul era în afară de orice opoziție. Dacă nu se admitea o opoziție perso­nală împotriva împăratului, cu atât mai mult nu se putea admite existența unui grup de oameni care să fie pen­tru republică. Imperiul este monarhie orientală binecuvântată de zel. Mulți împărați au fost omorâți, dar aceasta pentru că nu le puteau face opoziție jignind astfel demnitatea imperială. Cu toată liniștita vieață de cetate pe care o oferea imperiul roman, totuși erau oameni, ca Tacit și Suetoniu, care vedeau în vechea republică o via­ță mai fericită decât a lor. Insă uitau ce înseamnă prigonirea unora de către alții, prescripția și nu vedeau liniștea pe care o aduce imperiul. Era o ten­dință republicană pe vremea imperiu­lui și atunci când bătrânul senator Nerva a fost proclamat ca împărat, mulți au crezut că s-au reântors la re­publică. Nerva însă alege ca urmaș pe generalul spaniol Traian. Aceasta nu înseamnă că exista un partid, ci un curent republican dar care nu era per­manent. Dacă legiunile proclamă îm­părați, aceasta înseamnă o preferință a lor, dar nu avem de a face cu par­tide. Dacă mai târziu pentru tronul im­perial se luptau legiuni asiatice și oc­cidentale aducând fiecare un împărat al lor, era o luptă de națiuni, de le­giuni și nu de partide. La începutul e­­vului mediu în vieața de cetate erau familii cu importanță, altele fără, a­­ceasta însă nu înseamnă că erau deo­sebite partide. In cetăți episcopul era acela care domina ,dar nu era un ora de partid. Se aduna orașul și-l alegea pe episcop, care reprezenta cetatea, deși se întâmplă adesea să fie un om rău. ALCĂTUIREA SOCIALA LA BAR­BARI Barbarii erau dominați de două idei. Mai întâi, ideea religioasă a regalită­ții. Nu puteau face oposiție regelui căci era coborâtor din Wodan căruia îi datorau respect. A doua idee era că dată „herzogul", conducătorul răsboi­­nicilor e ales, nu i se poate face opo­ziție, odată ce au consimțit cu toții a-l alege pentru meritele lui. Clovis și ceilalți barbari intră în formele romane. Totuși episcopul ră­mâne cu autoritate. In Bizanț se spune că au fost lupte de partid sub Justinian. Se aduce ca exemplu lupta dintre Verzi și Albaștri. Se pomeneșe de răscoala Nika. N’a­­vem a face cu partide politice, ci cu partide de sport, o reminiscență a lup­telor de circ. Și la Ravena era așa ce­va, însă avem de a face cu o imitație a metropolii. Nu înseamnă că existau partide .Dealtfel cu absolutismul im­perial nici nu se putea admite exis­tența de partide politice. In Bizanț au fost luptele între ico­noclaști și iconoduli. Avem de a face aoi, cu partide ? Ar fi o greșeală să cre­dem acest lucru. Se știe că iconoclaștii luptau împotriva călugărilor. Avem de a face cu instinctul de conservare al unei societăți împotriva unor călugări cari acaparaseră întreaga viață politică. Avem un fapt asemănător în China, unde a fost o reacțiune contra Budis­mului. Când dinastia Comnenilor vine la tron, toată societatea o aclamă. Nu venea deci prin lupte de partid. INTRE PAPI ȘI IMP­ARAȚI Dacă în Apus avem o luptă între Papă și împărat, înseamnă că situația internă din Germania îl sapă pe Hen­­ric IV. Mulți spun că luptele dintre partizanii Papii și cei ai împăratului, ar fi lupte de partid, dar nu sunt de­cât lupte de interese personale. Nu e­­xista un partid care să se continue dealungul Dinastiilor deși există cer­turi în Saxonia și Franconia. Diferi­tele asociații de oameni se topesc în vieața societății când nu e nevoie de (Continuare în pag. lî-a) întări ----- Cercetările continuă in chestia panamalei petrolifere. D. jude­cător Enescu, a făcut noui descinderi în Dâmbovița, unde însoțit de ingi­nerii experți, a examinat la fața locului unele terenuri ce au făcut obiectul concesiunilor viciate sau ilicite. Pe Luni se așteaptă noui arestări. ----- Dispariția în străinătate a deputatului Bursan, implicat în fraudele petrolifere, a produs o impresie penibilă în opinia publică ce nu se aștepta ca guvernul, să facă scăpat pe unul din cei urmăriți de judecătorul de ins­trucție. ----- Azi Sâmbătă are loc înmormântarea regretatului Mihail Canta­cuzino, fost ministru și fost primar al Capitalei. ----- In consiliul de miniștri de ieri s-a anunțat oficial că România a aderat la pactul Kellog. Oficiosul de limba franceză al guvernului, vine insă ca de obicei să încurce lucrurile spunând că România iscălește, dar... cu rezerve. Ce rezer­ve ? Este timpul să se știe. ----- După cât, se poate deduce procesul optanților amenință să mai vie o dată în fața Ligei Națiunilor. Opinia publică, ce cunoaște și neglijen­ța guvernului și lipsa lui de pricepere își exprimă teama că țara să nu se lase surprinsă și să se vadă amenin­țată să piardă un proces considerat, drept câștigat, Guvernul să mai lase deci intrigile de culise și să mai vadă și de interesele obștești. ----- Grecia, Jugoslavia și Austria au semnat, pactul Kellog. Turcia a asi­gurat că îl va semna in curând. Izola­te și socotite ca adversare ale păcei rămân, deci, Ungaria și Rusia. ----- Mâine Ahmed Zoglu va fi proclamat rege al Albaniei. ----- Congresul minoritarilor a adoptat o rezoluție în care își exprimă decepția că Liga Națiunilor nu și-a îndeplinit obligațiile sale cu privire la minorități. ----- Ziarele germane anunță că d. Stressemann va demisiona din moti­ve de sănătate. ----- Ministrul Ungariei la București, baronul Villani a fost numit mi­nistru la Paris. ----- O groasnică furtună a devastat împrejurimile orașului Milano. Sunt numeroși morți și răniți. I- - _ m»I­r J_.ni IM- I III—— Politica comercială a Greciei ATENA (Ceps.).­­ Din surse bine informate, se află, că guvernul francez a cerut guvernului grecesc ca tratatul provizoriu încheiat pe timp de trei luni, să fie prelungit pe alte trei luni, de­oarece negocierile dintre Atena și Paris în vederea noului tratat comer­cial înaintează foarte anevoios. Gu­vernul grecesc a acceptat propunerea franceză cu condițiunea ca guvernul francez să acorde înlesniri importului de vin grecesc în Franța. Guvernul din Varșovia a cerut să se înceapă tratativele pentru o nouă convenție comercială greco-polonă, în locul convenției denunțată de guver­nul grecesc. După informațiunile de la ministerul de comerț, tratativele cu­ Polonia vor începe la 1 Septembrie. In ce privește tratativele pentru un tratat comercial greco-sovietic guver­nul din Moscova nu a răspuns încă la propunerile guvernului grecesc. Rusia pare a nu fi dispusă să recunoască ce­rințele grecești în privința contingen­tului de mărfuri grecești. Se poate aș­tepta, că tratativele comerciale greco­­sovietic nu vor fi așa curând încheiate, de­oarece Grecia este intransigentă in cerințele ei. —--------ooooXoooo-----——■. Din cercul cercetărilor justiției în afacerea fraudelor pe­trolifere ne vin știri senzaționale. Unii dintre arestați, pierzându-și cumpătul odată cu spe­ranța în intervențiile susținătorilor lor pentru cocoloșirea afa­cerii, s-au arătat dispuși a face destăinuiri sensaționale cari trec dincolo de cadrul panamalei petrolifere. Unul din ei a vorbit. Uau afirmat lucruri cari întrec cea mai bogată fantezie a­­supra mijloacelor cu care s’au îmbogățit o seamă de impor­tanți oameni ai regimului. Fraude calificate, în ce privește ex­proprierea, schimbul de terenuri și vânzarea „bunurilor“ Statului, în ce privește lichidarea averilor supușilor streini și „naționa­lizarea“ întreprinderilor industriale, în ce privește beneficiile izvorâte din întocmirile și revizuirile tarifului vamal, au fost desvăluite. Această reacțiune venită din partea celor arestați — un gest obicinuit de altfel al celor ajunși în conflict cu justiția — a produs o profundă consternare și o mare confuzie în tabăra guvernamentală. Situația e extrem de delicată. Dacă cei arestați își mențin declarațiunile lor, acestea capătă în situația dată însușirea unui denunț pe urma căruia parchetul e dator să se sesizeze. Emoțiunea e mare la liberali. Profitând de ea, susținătorii fraudatorilor și-au intensificat sforțările de a înt­nde mușamaua bine­făcătoare,­­ și liniștitoare... pentru toți. Túrmia itrofina? Crh"și a­vaciei concesiuni miniere PRAGA (Ceps.).­­ Turcia dispu­ne în Anatolia de bogate zăcăminte de fier, cupru, mangan și crom, cari se găsesc în cea­ mai­ mare parte în apro­pierea de litoralul mării. Zilele aces­tea cercurile economice cehoslovace au primit o propunere din partea inte­­resaților turci în vederea unor conce­siuni miniere în Turcia. Tratativele în această privință au fost începute. In Septembrie, cercurile economice și fi­nanciare cehoslovace vor trimite în Turcia o delegație de specialiști, care va cerceta obiectele concesiunilor și va negocia cu guvernul din Angora a­­supra condițiunilor concesionării. Problemele agriculturii Organizarea creditului agricol in Italia Ca urmare la ultimele măsuri luate pentru ridicarea producțiunii agricole, guvernul italian în dorința de a ajuta cât mai mult pe agricultori prin a le u­­șura și mări posibilitățile de credit, a prezentat Parlamentului în cursul lu­nii Decembrie 1927, un interesant pro­­iec de lege, cuprinzând măsuri pentru organizarea Creditului Agricol în Ita­lia. Scopul acestui proiect este de a pu­ne la dispoziția agricultorilor credite­le de care aceștia au nevoie, reducând la minimum formalitățile necesare, de a ușura cât mai mult posibilitățile de credit și însfârșit de a prevedea ga­ranții suficiente pentru creditori. Proectul de lege înființează, prin transformarea instituțiilor de Credit existente, Casele de Credit rurale și Instituțiile de credit agricol provinci­ale și în sfârșit înființează Consorțiul Național pentru Creditul agricol desti­nat ameliorațiunilor funciare. In linii generale proiectul de lege distinge două feluri de operațiuni de credit: a) Credite curente pentru nevoile exploatațiunilor agricole și b) Credite pentru ameliorațiuni (a­­cordate pentru îmbunătățiri funciare). a) Prin operațiuni de credit agricol curente se înțeleg: împrumuturi necesare conducerii exploatărilor agricole, împrumuturi a­­cordate pentru cumpărare de animale, mașini și unelte agricole. Avansuri pe gaj asupra produselor depuse, împru­muturi acordate asociațiilor agricole, pentru cumpărarea lucrurilor utile ope­rațiunilor asociațiilor agricole, avan­suri asupra asociațiilor agricole în caz de transformre și vânzare colectivă a produselor. b) Sunt operațiuni de credit pentru ameliorațiuni creditele acordate pentru următoare scopuri: Executări de plantațiuni și transfor­­mațiuni culturale; construcțiuni de străzi rurale; ameliorațiuni de tere­nuri ;construcțiuni și reparațiuni de clădiri rurale destinate pentru adăpos­tul lucrătorilor agricoli, pentru adă­postul vitelor ,pentru conservarea pro­duselor agricole și vânzarea lor, cons­­trucțiuni de fântâni ,etc., pentru cap­tarea apei potabile pentru irigații, se­cări și consolidări de terenuri, pentru aplicarea electricității în agricultură,­­■»împăduriri, etc. Mai sunt considerate operațiuni de credit agricol pentru ameliorațiun­i după cazurile și în condițiunile ce se vor stabili prin regulament, împrumu­turile pentru: Achizițiile de terenuri pentru mica proprietate ,pentru ameliorațiuni de te­renuri prin nivelări și pentru construc­ții și reparații de fabricate pentru u­­zul colectiv, pentru conservarea și distribuirea produselor agricole și pen­tru depozite de animale. Scadența împrumuturilor acordate pentru conducerea exploatațiilor agri­cole prevăzute la punctul 1 va fi la e­­poca recoltei, utilizării sau transfor­mării produselor, împrumuturile acordate pentru cum­părarea lucrurilor necesare asociațiii­­agricole vor fi restituite în rate anuale și cel mult în cinci rate pe an. Creditele acordate la punctele 3 și 4 (lit. B) pentru avansurile pe gaj a­­supra produselor depuse și împ­rumu­­­turile acordate asociațiilor agricole drept avansuri pentru transformarea și vânzarea colectivă a produselor a­­gricole vor avea scadența, la o epocă în care vânzarea produselor se va pu­tea efectua fără ca să producă vreo pagubă producătorilor. Impr­uturile acordate pentru cum­părarea lucrurilor necesare asociațiiu­­nilor nu va trebui să aibă o scadență mai mare de ș­ase luni și vor putea la scadență să fie substituite în total sau în parte prin cambii emise de către un singur membru. împrumuturile pentru ameliorațiuni vor trebui să fie amortizate în rate a­­nuale. Numărul lor nu va putea fi mai mare de trei. Plata va începe de obi­­ceiu din anul în care ameliorațiunile încep să devină productive. Creditele curente vor fi acordate în schimbul unei „cambii agricole". Creditele pentru ameliorațiuni vor fi acordate, în regulă generală, pe ba­za unui contract și în urma unei ins­­cripțiuni ipotecare sau altă garanția făcută de Instituția de Credit. Totuși dacă natura și modalitatea permite, creditul poate fi acordat în schimbul unei cambii agricole, cu condițiunea ca durata lui să nu depășească cine ani. In continuare se prevăd dispozițiuni în privința garanțiilor prezentate prin cambii și privilegii. In ceea ce privește cambia agricolă, care are aceeași putere legală ca și cambia ordinară, ea trebue să conțină următoarele indicațiuni: Scopul creditului . Citiți continuarea în pagina ll-a

Next