Neamul Românesc, octombrie 1928 (Anul 23, nr. 217-241)
1928-10-02 / nr. 217
DIRECTOR POLITIC N. IORGA ABONAMENTE: Pe an IDO 3 L 11I Harți 2> Octombrie 1928___________ _______mm. xXin.-— Mo. ?17 Pentru autorități și instituțiunile* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI - Bd. ELISABETA No. 15 fost 9 Telefon : 312/60 SS £— DIRECTOR: 1G. TRICANTür GEORGISCH SSfuefle Cine atîta? ABONAMENTE: Pe an 600 Lei. Pe șease Luni 300 lei Pentru autorități șî instituțiuni 1000 lei_____ » Iar au început în Moldova agitațiile contra noului calendar, ntrodus, trebue s’o spun, cu o complectă neînțelegere și a psihologiei populare și a momentului prin care trecem. Știu ce înseamnă această mișcare. Acum trei ani, în „părții” Neamțului — fiindcă de la mănăstire pleacă uneltirile, cu legături probabile și în afară —, țăranii cari mă primiseră cu toată cinstea și dragostea erau gata să mă rupă când nu le-am răspuns după dorință la întrebările cu privire la „stricarea legii“. Văd încă pe fanaticul cu părul și barba bîrzoiu, cu crucea de plumb pe pieptul gol, care, cu ochi de fiară, sta să se năpustească. O scenă de sălbatec ev mediu pornit pe omor după vedenii... Am atras atenția atunci, în zădar.. Azi chestia revine la ordinea zilei. Țăranii cer bisericile pentru „legea veche“ și desarmează pe jandarmi. Mâine poate se va vărsa sânge pentru că Sfântul Potopie a fost mutat cu treisprezece zile înainte. Acei cari au răspunderea să fie cu ochii deschiși. Acestea sunt fenomene în care se manifestă cele mai adânci și mai teribile instincte. Șefii demoniacilor trebue găsiți repede și operați cu toată discreția. N.orga Culoe de veghe Zilele trecute am cetit, cu mâhnire, un articol-foileton în „Curentul", „De-ași fi rege" scris de un distins profesor d .Gr. Forțu, cu care am lucrat mult Și cu folos, imediat după războiu, la Galați, pentru reînvierea mișcărei culturale naționale. Se vede In acel articol, că și d. Grigore Farțu a pierdut încrederea în vindecarea relelor de care sufere societatea românească . ~. Este o oareșcare eleganță, schoppenhaueriană, sau poate numai maiorescană, de a adopta un ton ușor pesimist și sceptic. Optimismul șî mai ales un anume entusiasm zgomotos, prestată când nu au drâna unei discrete măsuri, afect al rassei, educației și obișnuinței lumei fine, ceva primitiv, scorțos și noduros Și acum să privim societatea noastră și să vedem cum Se prezintă. Dar acest Scurt examen să nu-l facem cu privirile sufletelor ofilite de necaz, sau despărate de culturi străine, lăsând la o parte sarcasmul de salon, ușurel și ieftin, să primim în cuget, dar și în intimă, ceva din durerile și bucuriile zilei ce trece. Integrațiunea națională, realizată dincolo de cele mai învăpăiate visuri, ne-a surprins pe toți. Să mărturisim sincer, că nimeni dintre noi, nu și-a putut închhpui acum 15 ani bunăoară,, că se va putea întrupa, laolaltă, Ardealul, Bucovina și Basarabia. Trebuia Sta, simultan, să se prăbușească trei împărății: Rusia, Austro-Ungaria și Germania. Nu se putea bănui, așa ceva. Și totuși ,s’a întâmplat. Pentru ca fenomenele istoriei, frământările neataurilor, depind, în cea mai mare parte, de factori imponderabili, nevăzuți, atotputernici, pe care, în locul lor de acțiune, nici cea mai ageră minte nu le poate prevedea, ci doar, a le constata efectele, — iar, însăși, această constatare cât geniu și învățătură cere. ■ Nu avem o elită de cultură națională românească. In Basarabia cei mai de Sus, sunt cuceriți de slavista, “o Bucovina de cultura germană, în Ardeal de acea maghiară, în vechiul regat de limba franceză. Să construim această elită Socială pur românească. O vom recruta, cu timpul, din masiere de tineri țărani avuți și cu carte, care vor invada orașele și vor lua locul surtucarilor de azi Orășeni, atât de pestriți ca rassa, Balcanul, Levantul, Asia Mică, tot ce poftiți în vechiul repaî, numai români nu, restul evrei. In Ardeal maghiari, Sași și evrei, de asemeni în Bucovina, iar în orașele basarabene, mulțimea ovvreilor ruși. Vom reuși, negreșit, căci avem un factor social de prim ordin, o avuție neasemuită, ce n’o are nici un popor din Europa : unitatea lmbei naționale în massa sătenilor. In al doilea joc, nu avem capital rulant și elită tehnică. Le vom avea atunci când vom organiza producțiunea agrară într’o Singură și vastă cooperativă, inclusiv exportul. Cu plus valuta recoltelor — diferența netă între prețul intern șî acel extern — ce se va cifra în miliarde anual, după ce gospodarii țărani, organizați în obștii de muncă, vor avea capitalul de exploatare vom face adevărata industrie națonală, adică fabricile construite cu capital țărănesc, iar nu la azi industrie de colonizare cu capital și personal străin, românii fiind, Xo’o, numai pălmași și rândașî. Cu această plus-valutcă a producției ingrare se va pune în exploatare fr'ate avațiile neasemuite ale Statului, pe care trebue să le păstrăm până atunci. pi Rezultatele splendide ale emancipări Tei și înavuțirei economice a masselor străenești, vor fi nebunu îi dem nari. je Massa străinilor — omida nenumărărată și grea — a zilelor de față va discpare, nemaiavând ceronțăi. Neamul fiind bogat, putred de bogat, va avea (•, școli, spitale, biserică, funcționarii și n armată, pe care azi nu le avem. <j Pentru ca să nu mai suferim rușinea și scârba zilei de față, când am ajuns, grație inerției și otrăvirea politicianismului, să cerșim câțiva gologani de la j, cămătarii din Paris, Londra și Neww York’, gologani ce ni se refuză, făcurindu-se de către acești cămătari, cu tot cortegiul lor de samsari politician!. ț ín fiece zi câte o nouă verigă pe gâtul nostru ,trebue să ieșim cu toții din cap să, să nu ne mai înjurăm țigănește, ca , azi, prin cafenele și gazete â jiugieșii t să ne încleștăm brațele românește, să ardem politicianismul pe rugul tuturor înjosirilor, scârburei și revoltei , zilei ce trece și să ne punem pe treabă. Reforma Constituției: pedeapsa cu moarte pentru fraude, faliții frauduloși și bătaia în piața publică leneșilor și hoților. ~ Intâiu fierul roșu pe rană și pe urmă , mâna pe târnăcop. Azi ne așteptăm salvarea de la un împrumut cămătăresc. -Greșeală și rușine. • Mântuira noastră este în vlaga nețărmurită a acestui neam românesc de la țară, atât de bun, atât de nobil, din care ne tragem amânl doî. domniile profesor Forța și iubite prietene. N. N. LENGUCEANU ■-----------—0000X0000--------------' Cum se va forma majoritatea guvernamentală in Polonia Varșovia, (Ccps). — Imediat după , alegerile efectuate în Martie a. c. a fost clar, că noului parlament polonez nu ü va fi greu să realizeze o majoritate parlamentară, pe care guvernul să se poaă sprijini. însuși guvernul a adus pe terenul parlamentar cel mai puternic bloc politic, al cărui program este colaborarea cu guvernul. S’a socotit apoi, că Mareșalul Pilsudski va fi sprijinit și de partidul agrarian, organizația „Wyzwolenia", precum și de unele grupări guvernamentale. Aceste perspective nu s’au înrăutățit de loc pentru guvern. I :— Doleanțele Agriculturii Economice Inutilitatea Camerilor Agricole Alg a arătat aci, mai acum câteva zice, cum institușiunile cari poartă nu 1umele de Camere Agricole nu-și fac dar tomai și cum ele își irosesc budgetul cu plata personalului și cu cheltelile streine de intersul real al agriculturii. § ! • • 8 ACUM CÂȚIVA ANI d ‘ t Desigur „poporul” a aflat acum câțiva ani, că pentru fericirea lui, s’au făcut țara asta de plugari. Camiere . Agricole. A mers pentru asta la alegeri, a ascultat discursuri, — frumoa c se înțelege — a suferit ceva înghesuială și poate și bătue — ca la alegeri! ^ — și a ales. z A ales tot oameni buni, c’așa i s'am spus atunci șî s’a dus acasă mulțumită că și-a făcut datoria, după lege, și cu nădejdea că dacă din alte „camere” nu 1 prea-i vine vre-o bucurie, cel puțin de aici din „camerile agricole" care sunt făcute anume să-l îndrumeze și să-l înlesnească În meseria lui, — în plugărie, nu se poate să nu se simtă „cât de cât". , Căci, ,— nici vorbă — nu se așteaptă nici poporul că din aceste camere să-i curgă „fericirea" în vatră, dar oricât de prost ar fi acest popor nu se putea să nu se aștepte ca dintr’o lege care i se dă așa fără s'o ceară, dintr’o lege care s’a desbătut o iarnă Întreagă de aleșii țării, anume ca să se mulțumească norodul, dintr’o lege care mobiliza țărănimea nației acesteia pe câteva zile pentru alegerea unei armate întregi de oameni pregătiți cari să îndrumeze viața agricolă a țării, nu se putea să nu nădăjduiască oricine, că se va resimți in bine gospodăria plugărească. UN BILANȚ Au trecut câțiva ani de atunci. In timpul acesta, norodul află că grâul nostru nu-i mai cumpără nimenea în străinătate, din cauză că-i prost; porumbul ajunge la o mie de lei sacul, din cauză că nu-i că consiliul de miniștri se roagă de societăți „particulare” să aducă cu banii lor porumb din Argentina, căci altfel mor plugarii de foame, că celelalte plante nici nu contează în plugăria noastră, fiindcă nu se pricepe să se cultive s că în fine în țara grâului piere lumea de foame și în țara care are șeaptezeci de camere agricole nu se pricep plugarii să cultive cel mai blagoslovit pământ pe care l’a dăruit Dumnezeu vre unei nații!... Ș află poporul acum, că țara plă lește peste un sfert de miliard pentru îndrumarea agricolă a prostimei numai cu camerile agricole, fără să se mai pună la socoteală școlile și „academmiile" din care ne ies bunătate de „agronomi", consilieratele agricole și comitetele agrare’de’tot soiul, cari fac și prefac „loturi", împroprietăresc șî desproprîletăresc, etc., șî toată"ămata de inspector, subinspectori, supraînspec torî,"mai mult sau mai puțin „agricolii" a pe carî-i întreține țara aceasta cu mînisterul aparte! . Doamne, ce jertfe! Și ce țară, că nu se poate să bage în cap nimic, când se i cheltuește atât bănet cu „îndrumarea” a ei agricolă. i*‘ Și totuși... începem să ne lămurim că deocamdată, din bănetul acesta, în loc să se îmbunătățească semințele și varietățile de plante ,spre belșugul țarei, se îmbunătățește gospodăria cine știe cărui parazit, spre ruina noastră a tuturor: că în loc să se pună la îndemâna plugarilor, mașini și scule eftine pentru înlesnirea muncei se creiază și se întrețin birouri scumpe cu automobile și dactilografe pentru căpătuirea tuturor necăpătuiților din țara aceasta; că «— pentru sporii gospodariiei țărănești, — în loc să se facă sforțări spre a se îmbunătăți rasa de vite chircite ,cari sufăr alături de plugarul nostru, se fac .sacrifici" pentru organizarea spectacolelor emoționante" de „arene" se aduc tauri din Spania... că în loc ca tehnicienii cari formează statul major al Camerilor agricole, să se dedea la studii adânci, din care să învățăm cum sa ne apărăm de secetă și foamete, așa cum alții altă dată, ne-au învățat cum să ne apărăm de ciumă și de holeră, acești tehnicieni fac adevărate studii strategice pentru devorarea cât mai comodă a bugetelor destul de grase ce ies din amenzile și truda prostimei. SOARTA LEGILOR Ciudată spartă mai au unele legi în țara aceasta ! Nu e aci vorba nici de politicianism nici de politică... ciupercăria care crește și se tot întinde zilnic pe tulpina sănătoasă a acesui norod amenințându-i Cu putregaiul.... Și fără să vrem ne întrebăm: ce-o fi gândind norodul ăsta acum când înghite zilnic, mămăliga de orz, pe care o fură dîn gura dobitoacelor ? !... Nu înfioară pe nimeni, oftatul adânc ce se ridică din sufletul unei nații din cale afară de necăjită și flămândă care se vede năpădită de ciupercăria asta și care nu se mai poate apăra de putregaiul ce se înfige tot mai adânc in măruntaele sale ? 1... 1 interni ----- Desbaterile procesului Găetan au continuat în mijlocul unei afluențe enorme și s'au terminat cu condamnarea acuzatului la 8 ani de închisoare. • - ----- Guvernul a decis să împiedice să apară orce fel de știri relativ la împrumut. Un indiciu de natură să autoreze opinia publică să tragă cele mai optimiste concluzii relativ la acest împrumut. —— Capitala are ca oaspe oficial pe mareșalul Pildsudski, soldatul vrednic și înțelept care a făcut atât de mult pentru victoria armelor Poloniei și pentru consolidarea ei politică și economică. -----Ancheta fraudelor petrolifere continuă. Zilele acestea s-au făcu noui descinderi, după cât se afirmă deosebit de fructuoase. Ixternă - Febra tropicală a slăbit în Grecia, odată cu scăderea temperaturei. ----- D. Venizelos a făcut importante declarații relativ la politica externă a Greciei arătând dorința acesteia de a urma o politică de pace cu toate națiunile, singura cale de progres și propășire. ----- D. Baldvin a făcut la Londra declarații cu prilejul unei întruniri politice arătând că partidul liberal se găsește un proces foarte înaintat de descompunere. Partidul laburist are greșelile lui totuși el contează în viitorul politic al Marii Britanii. Polonia și raliatele dezbaterilor de la Geneva Ecoul cuvântărilor lui Hindenburg in Silezia superioară Tratativele economice polono-germane și perspectivele lor Varșovia (Ceps). Opinia publică poloneză este adânc preocupată de chestiunile politico externe. In special acordă un viu interes rezultatelor conferinței de lat Geneva, ale cărei desbateri le-a urmărit cu mare încordare. In puține state interesul asupra chestiunii renane este atât de direct ca în Polonia, care în ocupația Renaniei vede timp de mai mulți ani și o garanție pentru siguranța graniței sale ocidentale. Se știe că Polonia, ar fi bucuroasă să ajungă cel puțin la o asigurare parțială a graniței Polono-germane și că din acest motiv a participat după posibilitate în modul cel mai activ la toate sforțările pentru pacea mondială. Cu toate comentariile nefavorabile presa poloneză nu ascunde, că Polonia a reușit în ultimii ani, sub conducerea ministrului Zaleski, să câștige valoroase succese dinromatice, precum și un mai mare respect în țările occidentale. Cu satisfacție a comentat presa poloneză cunoscutul discurs al lui Briand ținut la Geneva, observând că acest discurs a fost precedat de o consfătuire de două ore între Briand și Zaleski și văzând în deducțiile lui Briand aluzii, că siguranța mondială trebue să fie menținută nu numai pe Rin, dar și la granița orientală a Germaniei. A doua problemă care a stat în centrul interesului opiniei publice poloneze în timpul desbaterilor de la Gewa, este problema Polono-lituană. Toți acei cari și-au promis poate, că la Geneva chestiunea polono-lituană va ajunge la un stadiu acut că Valdemaras va eși cu un protest energic contra Poloniei s’au înșelat, și drept, că la Liga Națiunilor s’a referit asupra conflictului Polono-lituan, ambelor, părți l1 s’a recomandat din nou tratative directe, dar dealtfel n’a survenit la Geneva nimic ce ar putea precipita desvoltarea lucrurilor. Ministrul Zalenk, întrebat dacă e mulțumit cu rezultatele de la Geneva a declarat că după părerea lui, Polonia a făcut un nou pas în raporturile polono-lituane. Metoda ei de răbdare trebue să ducă la rezultatele necesare. In ce privește noua conferință Polono-lituană, pe baza experientelor de până acum nu ne putem promite mult. Königsberg va forma probabil un mic pas înainte. Până la inovarea de raporturi normale între Polonia și Lituania Europa va fi nevoită încă să aștepte. E fapt constatat că porumbul sosit zilele acestea la Constanța destinat regiunilor înfometate» — sosit din America cu o suspectă celeritate, care nu este și n’a fost vreodată o calitate a gospodăriei guvernelor românești — este încins, alterat adică în așa măsură încât întrebuințarea lui ca aliment înseamnă a răspândi în țărănime epidemia pelagrei. Guvernul e dator, în primul rând, să oprească distribuirea acelui porumb populației rurale. Apoi, e necesară o anchetă asupra condițiunilor în cari a fost adus acel porumb . Până acum nu se știe — ziarele oficioase n’au dat explicațiuni — dacă porumbul s’a adus direct de către Stat și in socoteala lui sau de către particulari, — și anume de către băncile (liberale) cari posedă un reescent excepțional la Banca Națională. " MP*?" ‘ . . In acest din urmă caz, guvernul e dator să refuze pur și simplu recepționarea porumbului alterat. Iar în cazul când organele înseși ale ministerului de domenii au comandat și adus porumbul trebue cercetat modul în care a fost adus și originalul* fie Fie afacere, fie neglijentă, acest nou scandal pune intr’o tristă lumină apucăturile și competența aparatului administrativ. Precum și sentimentul de Impunătate pe care organele subalterne și tot cel ce se află în legătură cu Statul, îl arată în toate cazurile când acesta din urmă a furat sau păgubit în orice altă formă. --------ooooXoooo--------1 Legături feroviare directe între Sofia și Atena Sofia(Cepsi. — Guvernul grecesc a propus guvernului bulgar înființarea unei legături feroviare directe între Sofia și Atena,. La început legăturte trebue să fie menținute printr'un tren direct Sofia-Niș-Salonic-Atem, care va merge de trei ori pe săptămână.Această chestiune va fi cercetată și la Coferința feroviară internațională, care are loc în prezent la Viena. Citiți și răspândiți „Neamul Românesc*' Probleme economice Politica producției economice ÎNFIINțAREA UNUI INSTITUT PENTRU ACTIVAREA EXPORTULUI Pentru a urma cu succes o politică de producție industrială, trebuie să ne îndreptăm cu cel mai mare curaj și bună organizare către exportul de produse cât mai finite. In acest scop înființarea unui organ de stat pentru organizarea și răspândirea exportului este absolut necesară. Programul activității acestui institut, trasat în linii generale, ar fi următorul: 1. Adunarea de date statistice asupra aprovizionării în materii prime, asupra producției, consumului, stocurilor, prețurilor, salariilor, etc., din toate statele cu cari avem sau putem avea relații de export. 2. Stabilirea unei propagande economice active în străinătăte. 3. Organizarea unui serviciu de informațiuni pentru necesitățile firmelor streine. • 4. Stabilirea unei bogate colecțiuni de mostre pentru participarea României la toate expozițiile cu caracter internațional. Un serviciu al normalizărei produselor industriale. " **•"* Un institut pentru încurajarea exportului. O LEGISLAȚIE SOCIALA ȘI UNA FISCALA CARE SA INCURAJEZE COLABORAREA CAPITALULUI STRAIN f W Activitatea industrială, necesită o afluență de capital și o circulație fiduciară stabilizată și elasticai. Este destul de cunoscută importanța pe care a jucat-o capitalul străin în desvoltarea noastra antebelică, iar un exemplu caracteristic îl constitui activitatea febrilă industrială din anul 1920 și 1921, când circulația fiduciară se ridica la echivalentul a peste Un miliard lei aur, pe când astăzi atinge abia 680 milioane lei aur. O LEGISLAȚIE SOCIALA ȘI UN INVATAMANT TECHNIC INFERIOR ȘI MEDIU, CARE SA PERMITĂ FORMAREA SPECIALIȘTILOR TECHNICI AUTOHTONI . Unul din scopurile cu caracter național și social pe care trebuie să-l urmeze o politică de producție industrială, este formarea unui personal tehnic și muncitoresc autohton, astfel ca să nu mai avem nevoie de specialiștii străini. Atâta timp cât Românii vor figura în industria particulară numai în consilii de administrație, sau ca salahori, nu vom putea vorbi de existența unei industrii naționale. Chestiunea educărei tehnice a ucenicilor noștri trebue urmărită cu cea mai mare atenție. După cum vedem, pentru a avea o politică a producției industriale, este necesar un ansamblu armonic de legi și instituțiuni, care să coordoneze activitatea industrială în cadrul intereselor statului. Cele mai importante legi în care se reflectă ce mai mult intențiile politicei de producție industrială sunt: Tariful vamal și legea pentru încurajarea industriei," (Ultima trebuind să reprezinte, după părerea noastră totalitatea principiilor expuse mai sus)". E necesar să menționăm, că not în cadrul vederilor din prezentul articol urmează să se înființeze pe lângă ministerul de industrie și comerț următoarele noul serviciu: Un serviciu al normalizării produselor industriale. Un institut pentru încurajarea exportului. Sperăm că personalitățile noastre din cercurile guvernamentale și economice vor da tot concursul pentru realizarea științifică a progresului industriilor noastre. 11^1 ■ [UNK] [UNK]III Ml ...ni ABONAMENTE : „Neamul Românesc“ Un an .... Lei 600 6 luni ..... Lei 300 autoritățile și instituțiile particulare 1000 lei. In străinătate prețul dublu