Neamul Românesc, noiembrie 1928 (Anul 23, nr. 242-266)

1928-11-01 / nr. 242

DIRECTOR POLITIC N. IORGA Joi 1 WoemsrSe 1928 ________ ft NUL 200».— No. 242 |BONAMENTE: Pe an 600 Lei; Pe ș­ase Luni 300 lei Pentru­­ autorități si institutiuni 1300 Lei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Strana Brezoianu No. 6 (etaj) Telefon : 312/SC DIRECTOR G. T­A­Ș­C­A­N­I.GEORGESCU Situația O explicație De ce n’aș răspunde întrebărilor „Dreptății , din care un nu­măr îmi cade în mână ? Am avut un „pact“ cu parti­dul național-țerănist ? In Decem­brie 1927, cînd tirania cuiva care nu mai e între noi apăsa peste toți, am cerut unirea opoziției, unire care de atunci resolva ches­tia. Național-țerăniștii au primit­ și mai cald generalul Averescu, dar național-țerăniștii, în forma cea mai jignitoare, n’au mai pri­mit. Am avut cîteva conversații: s’a adm­is participarea, reciprocă la întrunirile de opoziție. Atât. Dacă mai e ceva, să mi se arăte ! Pe atunci, — nu dăunăzi, — am spus Regenței că într’o succe­siune normală puterea revine după obiceiu, nu după Constituție, care lasă liberă alegerea Coroanei, partidului mai bine repre­­zintat în Parlament. Nu cred să mai fie un astfel de exam­plu al jertfirii de sine, al părăsirii punctului de vedere al partidului care eninea puțină grijă , îndată însă ce mijloace anormale s’au întrebuințat pentru luarea puterii, nu mai puteam păstra acest punct de vedere. Și nu-I puteam păstra când la întrunirile ținute de acest partid, cu participarea amicilor miei, s’au votat, fără consultarea lor, mo­țiuni în care nu se ținea samă de ceia ce se cuprindea în scrisoa­rea mea : a lăsa Regența să aleagă, fără egoism de partid care să încerce a i se impune. Am stat trei luni în străinătate. Acolo am aflat de păcatul politic al profanării Albei Iulii, de locul de-a revoluția, de planul marșului la București. Din toată puterea l-am desaprobat. Cum puteam să nu desaprob tot ce a mai urmat: răscolirea tuturor patimilor sociale fără măcar, Ia nouă zecimi din partid, sincerita­tea fanatismului ? Pentru aceia joc de politiciani pentru putere, — dar cel mai periculos. Așa stau lucrurile. Partidul național-țărănesc și-a fixat locul în viața noastră politică. La extrema stîngă revoluționară. Eu însă cred că nu face să se tulbure un întreg neam pentru ca un rînd de politiciani să înlăture pe alții pentru ca să se instaleze un regim pe care nimeni nu l-ar m­ai putea scoate, dat fiind și spi­ritul și metodele lui. M. O scrisoare a fI ministru de Război D. general Angelescu, ministru de război, a trimis următoarea scrisoare domnului profesor N. Iorga ? Domnule Iorga. Am luat cunoștință de comunicarea ce ați binevoit a-mi face prin „Nea­mul Românesc“ din 25 Octombrie 1928 și vă mulțumesc cu recunoștință atât pentru solicitudinea pe care ați pus-o totdeauna și continuați a o pune, în ceea ce privește buna prezentare și starea soldatului nostru, cât și pentru faptul că îmi semnalați neregulile con­damnabile și surprinzătoare pentru mine, pe care le-ați constatat. Țin să vă aduc la cunoștință că as­tăzi, datorită eforturilor făcute în ul­timul timp, toate Corpurile de trupă, fără nici o excepție, dispun sub ra­portul îmbrăcămintei și al încălțămin­tei, de efecte în foarte bună stare, ast­fel încât nu trebue să se mai vadă nici­odată un soldat în zdrențe. Dacă totuși, < -zi­re nenoro­cită și atât de dăunătoare prestigiului Oștirei și Statului, continuă în unele locuri, se datorește numai lipsei de conștiință, sau spiritului nenorocit de economie de care sunt animați unii șefi în subordine. Personal am luat, ori de câte ori am constatat această stare de lucruri, as­pre măsuri, în contra vinovaților, ori­cine au fost ei. In consecință, v­ ași fi foarte recu­noscător dacă ați binevoi să-mi sem­nalați locul și ziua în care ați făcut observațiuni cari au provocat spiritul d-voastră legitim de revoltă, și dacă se poate, unitatea din care ei făceau parte. Primiți vă rog, Domnule Iorga, o­­dată cu expresiunea sentimentelor de admirațiune ce vă păstrez, ca orice bun român, și mulțumirile mele deosebite, pentru dragostea pe care o acordați Armatei. Ministru de războiu General de divizie adjntant ANG Pros ru Pleter», Un strigăt de a­ armă: Universită­țile azvârlă an c­u an, în viața orga­nică a tarei, valuri de intelecualî. In majoritate putin pregăti­ti, dornici mai jofi de viața comodă și sterpă a unei­ funcțiuni prost si budgetar re­tribuită, ei se îndreaptă în serie spre vacanțele rare, spre jilțurile desefeite ale arhivelor pline de praf, de mucegai, de serioase perspective baccilare... Considerând un post în neferici­­tul budget, ca un loc în cine știe ce Paradis regăsit, nostrdantii plini de titluri si de sperantele relative ale unei vieți de ore fixe si de salariza­­re mizera, azvârlă teancuri de ne­­titit la zece registraturi de­odată, umplu cu zeci de eonii sanirografia­­te, buzunarele accesibile a’e fru­n­­tașil or și sub fruntașîo­r vie­teii gu­vernamentale... Cine nu cunoaște goana aceasta nebună, și simptoma­tică? Dar câți îi înțeleg substraturi­le dezolante, meschinăria acestui ef­­­­tin și lamentabil ideal al actualită­­ței? Negoțul onest nu găsește elemen­­te prețioase, pregătite și bine­­ rata­te. Industriei îi lipsesc conducătorii teh­nici români, și locurile sunt pe zi ce trece cucerite de elemente străine,care o aduc în munca lor, per­severență și metodă. Tinerimea fu­ge de la țară amețită de ecourile si de miragiile urbelor pline de aer stricat, de viciu și dezordine. A­­proape fiecare oraș mai răsărit are ambiția să arunce și el pe an, sute de postulând la o mizerie sigură și la un permanent dezechilibru budge­tar.. Din cele câteva zeci de mii de a­­matori,. s’au desprins anul acestă printr'un miracol al vremii, opt zeci de candidați la Arhitectură— Dombi să învețe la școala realităt.br. a muncei ordonate, a inițiativei și creației, ei înțeleg să vină într’o ca­rieră în care cea dintâi recompensă e jertfa multor ani de tinerețe. Și se întâmplă că în atâtea facul­tăți naționale de drept, poi înc­ăpau mii de studenți... Dar cei opt­zeci, nu pot fi primiți la Școala de Arhi­tectură. Ei se vor vedea reduși la jumăta­te. Nu pentru că ar fi locuri puține. Dar de­oarece o mentalitate absur­dă, nu admite acolo un corp profe­soral complect. Un asemenea corp profesoral,­­complectat, costă două­­trei sute mii de lei mai mult pe an... hifelegeti de ce miopii cari o conduc, nu pot admite un astfel de sacrifi­ciu. Li s’ar putea spune că risipesc, eh bravii gospodari cari numai la o primărie bucureșteană de sector, au alocat șeaptesprezece mil­io­ane lei pentru automobile, de exercițiul una mie nouăsute douăzeci și opt. Acelaș personaj, meticulos în ..ri­­sipa” de la Arhitectură, larg pană la nebunie când e vorba de economiile cu automobilele municipale, își va expune și mâine, indignarea la gaze­te. Va găsi că pletora de blutocrați, ne sufocă. Va fulgera împotriva ne­­u revederea... părinților. Și anoi, trân­tit într’un Sedan Snort Lux, oficial, se va duce să ia puțin aer curat la Șosea. Ca să mai uite, obositul domn, de mizeriile carierei de conducător ge­nial al unei țări înapoiate și al unei tinerimi incapabile. Joi 1 Noembrie, ora 9 seara, organizația culoarei de Albastru, de sub preșidenția d-lui dr. To­pa ține o consfătuire cu prie­tenii din secția 5 și 1 periferie în sala Catona Ion din Șoseaua Păduri. 31. f Conferința d-lui Nicolae log; roția României mrestte . Concepții cari trebuesc revizuite . Dreptul din Ungaria nu seamănă cu dreptul de la Paris sau de la Roma. Dreptul de la Paris este drept roman, dreptul de la Roma este un drept în evoluțiune, care ține și de dreptul ro­man, dar se sprijină și pe alte tradiți­­uni. Când se vorbește însă despre dreptul de la Budapesta, dreptul acesta însemnează anumite formule medie­vale. Un caz admirabil, căci se găsesc oa­­meni cari în anul 1928 gândesc întoc­mai cum gândeau strămoșii lor la 1528. ADEPȚII FORMULELOR Este drept că țara aceasta e foarte desvoltată în unele privințe, în care nici pe departe nu se aseamănă cu ceea ce avea și are încă, într’o măsură mai mică, Ungaria. Ca să vă dau un exemplu, acum câteva zile am cumpă­rat un volum de istorie contimporană ungurească, ilustrată tot așa de bine ca și cele mai frumoase publicațiuni germane. Vă întreb:­in societatea noastră, care este cartea de istorie pentru națiune, — nu numai pentru a plictisi pe elevii din școli, dar pentru a fi cetită de marele public, — cu a­­tâtea podoabe într’însa ? Cum, iarăși unde sunt colecțiile clasicilor noștri ? Unde este Eminescu complect ? Unde este adunarea operilor lui Kogălnicea­­nu ? Dacă am spus că Ungurii au astăzi capul de la 1528, aceasta nu însemnea­ză că nu posedă o mulțime de lucruri pe care nu ni le-am câștigat noi, dar, când e vorba de drept, ei au dreptul conceput ca în școlile de la 1528, și de aci credința lor în formule, care ar putea să creieze viața unei societăți. PĂRERI GREȘITE In privința aceasta, deci, între ro­mânii cari au învățat la Budapesta și între acei cari au învățat la alte Uni­­versită, în apus, este o mare deosebire. Noi credem că legea nu creiază viața unei societăți, ei cred că formulele, pe cale mistică, sunt în stare să trans­forme o societate întreagă. Este ceva pe care nu putem să-l înțelegm noi. Se poate vorbi, de pildă de Alba Iu­­lia supt anumite raporturi: se poate vorbi supt raportul bisericii ungurești, de acolo, se poate vorbi supt raportul bisericii făcute de noi, se poate vorbi supt raportul ocupației lui Mihai Vi­teazul sau al unui moment mai apro­piat de momentul în care trăim, în­coronarea, dar este un lucru foarte si­gur — neconsiderând chestiunea acea­sta din punct de vedere de partid — că tot ceea ce s’a petrecut acolo dău­năzi, afară de unii oameni din Vechiul Regat cari alergaseră acolo în cre­dința că li se deschide calea pentru a ajunge la demnități, cine a fost arde­lean de modă veche s’a dus acolo ca să vadă facerea unei minuni. Minu­nea nu s’a făcut, eu socot, însă, că a­­colo și până la trei ori se poate prin­de lumea ca să vadă îndeplinirea mi­­nunei. CE Nu­ POT FACE FORMULELE Rezumând partea aceasta, pe Când noi credem că România Nouă poate să capete bazele ei printr’un sistem de legislatură, și prin partide care au în spinare traista cu mai multe legi vo­tate, dar neexecutate, având dreptul să se considere mai mândre decât alte partide, care au traistă, dar nu a pus încă legile într'însa, frații noștri din Ardeal își închipuie că anumite for­mule de drept sunt suficiente, pentru ca această Românie să fie o alcătuire așa de solidă, încât nici o prostie din­tr’ínsa și nici o ură din afară, să nu o poată zgudui în temeliile sale. (Aplau­ze). Atunci să i se dea voie cuiva care nu crede în eficacitatea legilor, care nu crede de asemenea nici în minunea formulelor ideologice, capabile de a produce în fiecare moment fenomene extraordinare, să examineze astfel ches­tiunea , care pot fi bazele României a­­cesteia Noui, pe care noi avem datoria elementară de a le creia, păstra și des­­volta până la copii aceștia cari cresc, copii cari au și ei datoria lor în viață, aceia de a întemeia o familie, și altele dar, înainte de orice datorie indivi­duală, înainte de orice datorie de fa­milie sau de grupare, datoria de a lupta pentru înlăturarea greutăților în aparență strivitoare, dacă nu ne încre­­dem în puterea României celei Noui. -----------0000X0000----------­ Descreșterea ^aiatoîni in Polon­a Varșovia. — In Polonia se poate observa în prezent o îmbunătățire considerat­ă a situatei pieței muncii. Numărul șomeurilor înregistrați a scăzut în ultima lună de la 131.454 la 97.176. Acest număr este cu mult inferior numărului din ace­ași perioadă a a anului trecut. Cauza principală a acestui fe­nomen nefavorabil este animarea de sezon în unele ramuri industriale precum și creș­terea activații în industria clădirilor. Riga.­­ Zilele acestea a avut loc la Riga sub președinția Directorului Departamentu­­lu juridico-administrativ, A. B­rznek, ședi­n­­ța comisiun­i centrale pentru serbările jubi­liare cu prilejul comemorării independenței letone. ------------ooooY'oooo-----------­ ln ju ni s^a-aiurllor Sin Camera maghiara Budapesta, 27. (Rador).­ In ședința de ert a Camerei, deputatul democrat Fabian și-a retractat acuzațiunile pe care le adusese Secretarului de stat din ministerul internelor, Sztranyawski, și a precizat că pe baza unor documente autentice s'a convins acum de inexac­titatea propriilor sale alegațiuni, pre­tinzând că secretarul de stat ar fi aco­perit crime și asasinate. Deputaul Fa­bian a cerut solemn­ertare pentru acu­­zațiunile sale lipsite de temeiu. Secretarul de stat Sztranyavszki a acceptat declarațiunile deputatului Fa­bian arătând că îi dau deplină satis­­facție și în consecință consideră inci­dentul lichidat. ------—ooooV OG 00---------­ Desmințire rfsulu fum Angora 29 (Rador).­­­ D n sursă oficială se desminte știrea publicată la Londra, că bande turcești ar fi atacat trei sate la fron­tiera de Nord a Irakului. gap interni ------Știrile referitoare la împrumut redevenind favorabile, o urcare a­preciabilă a valorilor noastre, a fost resimțită la Bursă. Delegații români, sosiți de la Berlin, au adus cu ei după cât se anunță textul de stingere a li­tigiilor cu Germania. Din modul cum au decurs tratativele generale­ de până acum reese că pentru a se putea realiza împrumutul este nevoe de concursul tuturor băn­cilor de emisiune streine. Credincioși acestui fel de a vedea, noi am atras la vreme atenția gu­vernului asupra faptului că se făcea o greșeală atunci când nu se acorda destulă însemnătate urmărilor favorabile împrumutului nostru pe care tre­buia să le aibă niște tratative cu Germania duse cu toată priceperea și cu tot tactul necesar. Deși lucrurile par a fi apucat o cale bună ceea ce trebue să bucure pe toată lumea, guvernul e dator totuși să vie cu preciziuni. ------ Ministrul Cehoslovaciei la București, a exprimat în numele guver­nului cehoslovac, d-lui V. Brătianu, mulțumiri pentru modul călduros la care națiunea românească a înțeles să ia parte cu sufletul la serbările pentru a­­niversarea a zece ani de la înființarea statului cehoslovac. ------Panamaua petroliferă a fost îngropată în tăcere, întinderea mu­șamalei ce se urmărește să fie totală, arată cât de puțin scrupulos e guver­nul în ceea ce privește interesele naționale atunci când acestea au nenoroci­rea să fie în conflict cu acelea ale oamenilor partidului de la putere. ------Guvernul e decis să scurteze pe cât posibil discuția la Mesaj și să împiedice orice observații ce ar putea fi făcute de unii majoritari rămași încă rebeli. Se anunță deci o discuție la M­esaj, cu jandarmii ca și în alegerile ge­­nerale. Interni ------ Cu prilejul serbărilor comemorării marșului asupra Romei, a fost inaugurată de d. Mussolini, marea șosea ce leagă capitala Italiei cu marea în apropiere de Ostia. Au fost inaugurate de asemenea numeroase opere de utilitate publică, aceasta ca o dovadă că evenimentul sărbătorit a avut ur­mări binefăcătoare pentru progresul și civilizația națiunei italiene. ------Zeppelinul e în drum spre Europa. Mesagiile trimise până acum sunt favorabile. ------ In Franța de sud inundațiile continuă. ------ La alegerile comunale din Bosnia și Herțegovina­, opoziția a ob­ținut 1459 de mandate. Catastrofa fie cale ferată In Bulgaria SOFIA, 30 (Rador).­­ In ga­ra Novoselți, lângă Sofia, tre­nul de călători venind din Plov­div s’a ciocnit cu cinci vagoane de marfă, aflate pe o linie de ga­raj. Vagoanele au fost împinse și au lovit un alt tren, ce venea din Sofia. Trei vagoane au de­raiat Linia a fost însă deblocată în scurt timp. Nu se semnalează nici o victimă. Pagubele sunt destul de mari Călătorii au fost însă timp de câteva clipe în pra­da unei panici extraordinare. Accidentul se datorește gre­șitei manipulări a acelor. t Exiporto­ sovletin in snidere Paris, 20 (Rador).­­ O telegramă din Moscova anunță că exportul din Rusia e în continuă scădere. In primele nouă luni ale anului 1928 ex­portul a fost de 636 tri­lioane ruble, față de 678 în aceeași perioadă din anul trecut. Im­portul a fost de 820 milioane ruble față de 624 în anul trecut. „Miliardele ce s’au dat până acum orașelor fie pentru sco­puri utile, fie în scopuri de înfu­musetare, trebue să meargă de acum înainte în folosul economiei rurale, dacă se dorește evita­rea fenomenelor de criză economică și de decădere demogra­fică, de care suferă atâtea alte tari. „Epoca politicei urbane a­ trecut“. Dacă d. Mussolini ar fi avut numai meritul preconizării acestei noui politici în interesul patriei sale,­­­șa încă situația conducă­torului Italiei ar fi îndreptățită. Depășind rutina politicianismului vechiu, sterp, șovăitor și niciodată corespunzând nevoilor actualității, d. Mussolini rupe cu o tradiție învechită și pășește curagios, la atacarea probleme­lor zilei și la solutioni îndrăznețe. Roadele se văd imediat și ele creează potentatului italian un soclu de ne care cu greu va mai putea îi smuls admirației con­timporanilor săi și gen­eraț­iilor viitoare. Italia neproductivă și înfom­etată de odinioară a devenit una dintre crimele producătoare de grâu în urma acelei faimoase ,,ofensive a grânirii“ condusă de Mussolini.. Expunerea făcută de șeful guvernului Italian la institutul in­­­ternational de agricultură este un imn de preamărire adusă mun­cii Ifidene. Pe când se va­­ fi și la tvd un om al lui Dumnezeu să de­clare ritvKoi „secetei“, — acea­stă pacoste urmare a lenei și ig­norantei ? Săptămâna financiară . Singura categorie socială, de la răz­boi încoace, care a putut rezista la toate intemperiile, a fost aceia a pro­prie­tăței urbane. Toate suferințele ce­lorlalte branșe dela noi, cari au redus, distrugând comerțul și industria, n’au atins până acum ramura proprietății. Chiriile se plăteau cu o regularitate matematică de toată lumea, chiar și de acei cari trebuiau să recurgă la fel de fel de subtilități să facă față chi­riei la timp. Ori­ce chiriaș care întâr­zia cu o zi peste termenul de plată, risca să fie aruncat în stradă. Astăzi criza de numerar a ajuns să filoxereze până și pe proprietari cari până acum nu s’au resimțit de loc. Cine își mai aduce aminte de cuvântul filodermă, introdus în vocabularul nostru după război, când se ofereau sume enorme drept primă, supralicitându-se până la cravașare prețul tuturor chiriilor. As­­tăzi filoderma a ajuns un cuvânt ine­xistent. Nu numai că nu se mai supra­licitează chiriile la cifre de întrecere, dar nici așa cum sunt ele lăsate de la proprietari, nu se pot plăti. Sunt ne­­numărate cazuri pertimamente cunos­cute, unde plata chiriilor nu s’a făcut decât în polițe ? chiriașul neavând bani cu ce plăti. Și atunci aceste po­­­lițe ajung deabea scontate la bănci. ■ Dar mai sunt cazuri și destul de num­eroase aride proprietarul se mie­rv« ni­ște ci*­parte din chirie, consim,­țin­e sa i se platească succesiv restul în rate. După statistica primăriei, ca­sele goale sunt în număr de câteva mii. Desigur că lucrurile se datorează și chiriilor scumpe, insă nu mai puțin adevărat este că mare parte din vină cade și în sarcina crizei grozave de numerar. Deficitul budgetar se ridică astăzi la cifra mărturisită de peste 5 miliarde. Contribuabilul a rămas in restanță cu plățile către stat și statul nu plăește acolo unde are de plăț­it Prin reciprocitatea acestor tergi­­versări, lucrurile merg inii'un con­tinuu regres. Suntem virtualmente în­­tr'un moratoriu tacit. Rămâne acum să avem curajul faptelor­­ sau decretăm moratoriu fățiș, pentru toată lumea, sau găsim soluția practică pusă, a mij­loacelor necesare pentru salvarea pie­ței întregi. Bursa noastră a fost de astă din*3 Parlamentul Camera și Senatul au început el discuția la Mesaj. Discuția urmează în fața incintelor aproape goale. La Cameră a vorbit d. deputat Hentes, cu, ascultat de trei colegi și de al patrulea martir, d. Richard Fran­­sovici.* Se vorbea, ne­­ vicv’rs’e Adunărei de „viguroasa” acțiune pe care... vrei să o înceapă d. Jean Th. Florescu Ar fi vorba ca d-sa să dea drumul la două ziare combative... Nimeni nu crede însă, deși se cu­­nosc și... titlurile noior ziare— * Surde nemulțumiri mocnesc în rân­durile majoritare. — Nu ne ascultă nimeni. Miniștrii ne evită, iar dintre secretarii gene­rali, doar unul ,,e de-ai noștru­”. Cei­lalți, sunt... colaboratori! închee a­­mărât, un combatant majoritar de altă dată. Nici d. Micescu nu se mai vede... D. Moșoiu își face planuri de călăto­rie lungă, fără să se teama de vre-o criză­ de nostalgie politică. Ori­cât tine d-sa la d-nîi Duca, Du­­mitriu și Nistor, — nu întrevede că va afta de dorul lor— La Senat aceiași atmosferă peni­bilă. Perimetre­ au săpat adânci prăpăștii... Șoapte, și reculegere— Conciliabuse și așteptare ca și cum un bolnav, un grav bolnav, e gata să-și dea­ saferii, în incintă. O tăcere profundă, și impresio­nantă. ÎMPRUMUTUL Ce e cu împrumutul? Se face? Nu se face? Delegații noștrii, sosiți de la Berlin, au pornit iar într’acolo. Oficioasele, nu spun nimic. Groa­sele caractere tipografice ale .,Viito­rului” dorm netulburate. Un devotat al budgetului, și al d-lui I. D. Duca, dă ce fată negr­e gânduri. E vorba ca guvernul să plece... După­ împrumut, ori înainte. — ce mai interesează. Chestia e că pleacă. — și repede. Devotatul d'lui Duca, șî mai ales al budgetului, se depărtează, muncit de gânduri negre și de teama zilelor de aceiași ore"­*". intri un regres continuu. Au ajuns Cre­ditele Miniere 1150 ? î. R. D. P. 405 ! Steaua Română 1720? Astra .2100? Reșița 880 ? S. T. B. 1120? S­tea 1050 ? Clădirea 880 ? Credibil Indus­trial 1120? Banca Națională 12­­­50 ? Banca de Credit 1230 ? Blank 1550,­­ooooooooo- SCHR Modernizarea Afganistanelor Londra, 27. (Rador).— Din KabH se anunță că regele Ammanulah com­nuă opera de modernizare a Arc­lanului, împotriva tuturor difice interne. In curând va fi invin­dat un consilier european r­ganizarea finanțelor pub1

Next