Neamul Românesc, noiembrie 1928 (Anul 23, nr. 242-266)
1928-11-01 / nr. 242
DIRECTOR POLITIC N. IORGA Joi 1 WoemsrSe 1928 ________ ft NUL 200».— No. 242 |BONAMENTE: Pe an 600 Lei; Pe șase Luni 300 lei Pentru autorități si institutiuni 1300 Lei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Strana Brezoianu No. 6 (etaj) Telefon : 312/SC DIRECTOR G. TAȘCANI.GEORGESCU Situația O explicație De ce n’aș răspunde întrebărilor „Dreptății , din care un număr îmi cade în mână ? Am avut un „pact“ cu partidul național-țerănist ? In Decembrie 1927, cînd tirania cuiva care nu mai e între noi apăsa peste toți, am cerut unirea opoziției, unire care de atunci resolva chestia. Național-țerăniștii au primit și mai cald generalul Averescu, dar național-țerăniștii, în forma cea mai jignitoare, n’au mai primit. Am avut cîteva conversații: s’a admis participarea, reciprocă la întrunirile de opoziție. Atât. Dacă mai e ceva, să mi se arăte ! Pe atunci, — nu dăunăzi, — am spus Regenței că într’o succesiune normală puterea revine după obiceiu, nu după Constituție, care lasă liberă alegerea Coroanei, partidului mai bine reprezintat în Parlament. Nu cred să mai fie un astfel de examplu al jertfirii de sine, al părăsirii punctului de vedere al partidului care eninea puțină grijă , îndată însă ce mijloace anormale s’au întrebuințat pentru luarea puterii, nu mai puteam păstra acest punct de vedere. Și nu-I puteam păstra când la întrunirile ținute de acest partid, cu participarea amicilor miei, s’au votat, fără consultarea lor, moțiuni în care nu se ținea samă de ceia ce se cuprindea în scrisoarea mea : a lăsa Regența să aleagă, fără egoism de partid care să încerce a i se impune. Am stat trei luni în străinătate. Acolo am aflat de păcatul politic al profanării Albei Iulii, de locul de-a revoluția, de planul marșului la București. Din toată puterea l-am desaprobat. Cum puteam să nu desaprob tot ce a mai urmat: răscolirea tuturor patimilor sociale fără măcar, Ia nouă zecimi din partid, sinceritatea fanatismului ? Pentru aceia joc de politiciani pentru putere, — dar cel mai periculos. Așa stau lucrurile. Partidul național-țărănesc și-a fixat locul în viața noastră politică. La extrema stîngă revoluționară. Eu însă cred că nu face să se tulbure un întreg neam pentru ca un rînd de politiciani să înlăture pe alții pentru ca să se instaleze un regim pe care nimeni nu l-ar mai putea scoate, dat fiind și spiritul și metodele lui. M. O scrisoare a fI ministru de Război D. general Angelescu, ministru de război, a trimis următoarea scrisoare domnului profesor N. Iorga ? Domnule Iorga. Am luat cunoștință de comunicarea ce ați binevoit a-mi face prin „Neamul Românesc“ din 25 Octombrie 1928 și vă mulțumesc cu recunoștință atât pentru solicitudinea pe care ați pus-o totdeauna și continuați a o pune, în ceea ce privește buna prezentare și starea soldatului nostru, cât și pentru faptul că îmi semnalați neregulile condamnabile și surprinzătoare pentru mine, pe care le-ați constatat. Țin să vă aduc la cunoștință că astăzi, datorită eforturilor făcute în ultimul timp, toate Corpurile de trupă, fără nici o excepție, dispun sub raportul îmbrăcămintei și al încălțămintei, de efecte în foarte bună stare, astfel încât nu trebue să se mai vadă niciodată un soldat în zdrențe. Dacă totuși, < -zire nenorocită și atât de dăunătoare prestigiului Oștirei și Statului, continuă în unele locuri, se datorește numai lipsei de conștiință, sau spiritului nenorocit de economie de care sunt animați unii șefi în subordine. Personal am luat, ori de câte ori am constatat această stare de lucruri, aspre măsuri, în contra vinovaților, oricine au fost ei. In consecință, v ași fi foarte recunoscător dacă ați binevoi să-mi semnalați locul și ziua în care ați făcut observațiuni cari au provocat spiritul d-voastră legitim de revoltă, și dacă se poate, unitatea din care ei făceau parte. Primiți vă rog, Domnule Iorga, odată cu expresiunea sentimentelor de admirațiune ce vă păstrez, ca orice bun român, și mulțumirile mele deosebite, pentru dragostea pe care o acordați Armatei. Ministru de războiu General de divizie adjntant ANG Pros ru Pleter», Un strigăt de a armă: Universitățile azvârlă an cu an, în viața organică a tarei, valuri de intelecualî. In majoritate putin pregătiti, dornici mai jofi de viața comodă și sterpă a unei funcțiuni prost si budgetar retribuită, ei se îndreaptă în serie spre vacanțele rare, spre jilțurile desefeite ale arhivelor pline de praf, de mucegai, de serioase perspective baccilare... Considerând un post în nefericitul budget, ca un loc în cine știe ce Paradis regăsit, nostrdantii plini de titluri si de sperantele relative ale unei vieți de ore fixe si de salarizare mizera, azvârlă teancuri de netitit la zece registraturi deodată, umplu cu zeci de eonii sanirografiate, buzunarele accesibile a’e fruntașil or și sub fruntașîor vieteii guvernamentale... Cine nu cunoaște goana aceasta nebună, și simptomatică? Dar câți îi înțeleg substraturile dezolante, meschinăria acestui eftin și lamentabil ideal al actualităței? Negoțul onest nu găsește elemente prețioase, pregătite și bine ratate. Industriei îi lipsesc conducătorii tehnici români, și locurile sunt pe zi ce trece cucerite de elemente străine,care o aduc în munca lor, perseverență și metodă. Tinerimea fuge de la țară amețită de ecourile si de miragiile urbelor pline de aer stricat, de viciu și dezordine. Aproape fiecare oraș mai răsărit are ambiția să arunce și el pe an, sute de postulând la o mizerie sigură și la un permanent dezechilibru budgetar.. Din cele câteva zeci de mii de amatori,. s’au desprins anul acestă printr'un miracol al vremii, opt zeci de candidați la Arhitectură— Dombi să învețe la școala realităt.br. a muncei ordonate, a inițiativei și creației, ei înțeleg să vină într’o carieră în care cea dintâi recompensă e jertfa multor ani de tinerețe. Și se întâmplă că în atâtea facultăți naționale de drept, poi încăpau mii de studenți... Dar cei optzeci, nu pot fi primiți la Școala de Arhitectură. Ei se vor vedea reduși la jumătate. Nu pentru că ar fi locuri puține. Dar deoarece o mentalitate absurdă, nu admite acolo un corp profesoral complect. Un asemenea corp profesoral,complectat, costă douătrei sute mii de lei mai mult pe an... hifelegeti de ce miopii cari o conduc, nu pot admite un astfel de sacrificiu. Li s’ar putea spune că risipesc, eh bravii gospodari cari numai la o primărie bucureșteană de sector, au alocat șeaptesprezece milioane lei pentru automobile, de exercițiul una mie nouăsute douăzeci și opt. Acelaș personaj, meticulos în ..risipa” de la Arhitectură, larg pană la nebunie când e vorba de economiile cu automobilele municipale, își va expune și mâine, indignarea la gazete. Va găsi că pletora de blutocrați, ne sufocă. Va fulgera împotriva neu revederea... părinților. Și anoi, trântit într’un Sedan Snort Lux, oficial, se va duce să ia puțin aer curat la Șosea. Ca să mai uite, obositul domn, de mizeriile carierei de conducător genial al unei țări înapoiate și al unei tinerimi incapabile. Joi 1 Noembrie, ora 9 seara, organizația culoarei de Albastru, de sub preșidenția d-lui dr. Topa ține o consfătuire cu prietenii din secția 5 și 1 periferie în sala Catona Ion din Șoseaua Păduri. 31. f Conferința d-lui Nicolae log; roția României mrestte . Concepții cari trebuesc revizuite . Dreptul din Ungaria nu seamănă cu dreptul de la Paris sau de la Roma. Dreptul de la Paris este drept roman, dreptul de la Roma este un drept în evoluțiune, care ține și de dreptul roman, dar se sprijină și pe alte tradițiuni. Când se vorbește însă despre dreptul de la Budapesta, dreptul acesta însemnează anumite formule medievale. Un caz admirabil, căci se găsesc oameni cari în anul 1928 gândesc întocmai cum gândeau strămoșii lor la 1528. ADEPȚII FORMULELOR Este drept că țara aceasta e foarte desvoltată în unele privințe, în care nici pe departe nu se aseamănă cu ceea ce avea și are încă, într’o măsură mai mică, Ungaria. Ca să vă dau un exemplu, acum câteva zile am cumpărat un volum de istorie contimporană ungurească, ilustrată tot așa de bine ca și cele mai frumoase publicațiuni germane. Vă întreb:in societatea noastră, care este cartea de istorie pentru națiune, — nu numai pentru a plictisi pe elevii din școli, dar pentru a fi cetită de marele public, — cu atâtea podoabe într’însa ? Cum, iarăși unde sunt colecțiile clasicilor noștri ? Unde este Eminescu complect ? Unde este adunarea operilor lui Kogălniceanu ? Dacă am spus că Ungurii au astăzi capul de la 1528, aceasta nu însemnează că nu posedă o mulțime de lucruri pe care nu ni le-am câștigat noi, dar, când e vorba de drept, ei au dreptul conceput ca în școlile de la 1528, și de aci credința lor în formule, care ar putea să creieze viața unei societăți. PĂRERI GREȘITE In privința aceasta, deci, între românii cari au învățat la Budapesta și între acei cari au învățat la alte Universită, în apus, este o mare deosebire. Noi credem că legea nu creiază viața unei societăți, ei cred că formulele, pe cale mistică, sunt în stare să transforme o societate întreagă. Este ceva pe care nu putem să-l înțelegm noi. Se poate vorbi, de pildă de Alba Iulia supt anumite raporturi: se poate vorbi supt raportul bisericii ungurești, de acolo, se poate vorbi supt raportul bisericii făcute de noi, se poate vorbi supt raportul ocupației lui Mihai Viteazul sau al unui moment mai apropiat de momentul în care trăim, încoronarea, dar este un lucru foarte sigur — neconsiderând chestiunea aceasta din punct de vedere de partid — că tot ceea ce s’a petrecut acolo dăunăzi, afară de unii oameni din Vechiul Regat cari alergaseră acolo în credința că li se deschide calea pentru a ajunge la demnități, cine a fost ardelean de modă veche s’a dus acolo ca să vadă facerea unei minuni. Minunea nu s’a făcut, eu socot, însă, că acolo și până la trei ori se poate prinde lumea ca să vadă îndeplinirea minunei. CE Nu POT FACE FORMULELE Rezumând partea aceasta, pe Când noi credem că România Nouă poate să capete bazele ei printr’un sistem de legislatură, și prin partide care au în spinare traista cu mai multe legi votate, dar neexecutate, având dreptul să se considere mai mândre decât alte partide, care au traistă, dar nu a pus încă legile într'însa, frații noștri din Ardeal își închipuie că anumite formule de drept sunt suficiente, pentru ca această Românie să fie o alcătuire așa de solidă, încât nici o prostie dintr’ínsa și nici o ură din afară, să nu o poată zgudui în temeliile sale. (Aplauze). Atunci să i se dea voie cuiva care nu crede în eficacitatea legilor, care nu crede de asemenea nici în minunea formulelor ideologice, capabile de a produce în fiecare moment fenomene extraordinare, să examineze astfel chestiunea , care pot fi bazele României acesteia Noui, pe care noi avem datoria elementară de a le creia, păstra și desvolta până la copii aceștia cari cresc, copii cari au și ei datoria lor în viață, aceia de a întemeia o familie, și altele dar, înainte de orice datorie individuală, înainte de orice datorie de familie sau de grupare, datoria de a lupta pentru înlăturarea greutăților în aparență strivitoare, dacă nu ne încredem în puterea României celei Noui. -----------0000X0000---------- Descreșterea ^aiatoîni in Polona Varșovia. — In Polonia se poate observa în prezent o îmbunătățire considerată a situatei pieței muncii. Numărul șomeurilor înregistrați a scăzut în ultima lună de la 131.454 la 97.176. Acest număr este cu mult inferior numărului din aceași perioadă a a anului trecut. Cauza principală a acestui fenomen nefavorabil este animarea de sezon în unele ramuri industriale precum și creșterea activații în industria clădirilor. Riga. Zilele acestea a avut loc la Riga sub președinția Directorului Departamentulu juridico-administrativ, A. Brznek, ședința comisiuni centrale pentru serbările jubiliare cu prilejul comemorării independenței letone. ------------ooooY'oooo----------- ln ju ni s^a-aiurllor Sin Camera maghiara Budapesta, 27. (Rador). In ședința de ert a Camerei, deputatul democrat Fabian și-a retractat acuzațiunile pe care le adusese Secretarului de stat din ministerul internelor, Sztranyawski, și a precizat că pe baza unor documente autentice s'a convins acum de inexactitatea propriilor sale alegațiuni, pretinzând că secretarul de stat ar fi acoperit crime și asasinate. Deputaul Fabian a cerut solemnertare pentru acuzațiunile sale lipsite de temeiu. Secretarul de stat Sztranyavszki a acceptat declarațiunile deputatului Fabian arătând că îi dau deplină satisfacție și în consecință consideră incidentul lichidat. ------—ooooV OG 00--------- Desmințire rfsulu fum Angora 29 (Rador). D n sursă oficială se desminte știrea publicată la Londra, că bande turcești ar fi atacat trei sate la frontiera de Nord a Irakului. gap interni ------Știrile referitoare la împrumut redevenind favorabile, o urcare apreciabilă a valorilor noastre, a fost resimțită la Bursă. Delegații români, sosiți de la Berlin, au adus cu ei după cât se anunță textul de stingere a litigiilor cu Germania. Din modul cum au decurs tratativele generale de până acum reese că pentru a se putea realiza împrumutul este nevoe de concursul tuturor băncilor de emisiune streine. Credincioși acestui fel de a vedea, noi am atras la vreme atenția guvernului asupra faptului că se făcea o greșeală atunci când nu se acorda destulă însemnătate urmărilor favorabile împrumutului nostru pe care trebuia să le aibă niște tratative cu Germania duse cu toată priceperea și cu tot tactul necesar. Deși lucrurile par a fi apucat o cale bună ceea ce trebue să bucure pe toată lumea, guvernul e dator totuși să vie cu preciziuni. ------ Ministrul Cehoslovaciei la București, a exprimat în numele guvernului cehoslovac, d-lui V. Brătianu, mulțumiri pentru modul călduros la care națiunea românească a înțeles să ia parte cu sufletul la serbările pentru aniversarea a zece ani de la înființarea statului cehoslovac. ------Panamaua petroliferă a fost îngropată în tăcere, întinderea mușamalei ce se urmărește să fie totală, arată cât de puțin scrupulos e guvernul în ceea ce privește interesele naționale atunci când acestea au nenorocirea să fie în conflict cu acelea ale oamenilor partidului de la putere. ------Guvernul e decis să scurteze pe cât posibil discuția la Mesaj și să împiedice orice observații ce ar putea fi făcute de unii majoritari rămași încă rebeli. Se anunță deci o discuție la Mesaj, cu jandarmii ca și în alegerile generale. Interni ------ Cu prilejul serbărilor comemorării marșului asupra Romei, a fost inaugurată de d. Mussolini, marea șosea ce leagă capitala Italiei cu marea în apropiere de Ostia. Au fost inaugurate de asemenea numeroase opere de utilitate publică, aceasta ca o dovadă că evenimentul sărbătorit a avut urmări binefăcătoare pentru progresul și civilizația națiunei italiene. ------Zeppelinul e în drum spre Europa. Mesagiile trimise până acum sunt favorabile. ------ In Franța de sud inundațiile continuă. ------ La alegerile comunale din Bosnia și Herțegovina, opoziția a obținut 1459 de mandate. Catastrofa fie cale ferată In Bulgaria SOFIA, 30 (Rador). In gara Novoselți, lângă Sofia, trenul de călători venind din Plovdiv s’a ciocnit cu cinci vagoane de marfă, aflate pe o linie de garaj. Vagoanele au fost împinse și au lovit un alt tren, ce venea din Sofia. Trei vagoane au deraiat Linia a fost însă deblocată în scurt timp. Nu se semnalează nici o victimă. Pagubele sunt destul de mari Călătorii au fost însă timp de câteva clipe în prada unei panici extraordinare. Accidentul se datorește greșitei manipulări a acelor. t Exiporto sovletin in snidere Paris, 20 (Rador). O telegramă din Moscova anunță că exportul din Rusia e în continuă scădere. In primele nouă luni ale anului 1928 exportul a fost de 636 trilioane ruble, față de 678 în aceeași perioadă din anul trecut. Importul a fost de 820 milioane ruble față de 624 în anul trecut. „Miliardele ce s’au dat până acum orașelor fie pentru scopuri utile, fie în scopuri de înfumusetare, trebue să meargă de acum înainte în folosul economiei rurale, dacă se dorește evitarea fenomenelor de criză economică și de decădere demografică, de care suferă atâtea alte tari. „Epoca politicei urbane a trecut“. Dacă d. Mussolini ar fi avut numai meritul preconizării acestei noui politici în interesul patriei sale,șa încă situația conducătorului Italiei ar fi îndreptățită. Depășind rutina politicianismului vechiu, sterp, șovăitor și niciodată corespunzând nevoilor actualității, d. Mussolini rupe cu o tradiție învechită și pășește curagios, la atacarea problemelor zilei și la solutioni îndrăznețe. Roadele se văd imediat și ele creează potentatului italian un soclu de ne care cu greu va mai putea îi smuls admirației contimporanilor săi și generațiilor viitoare. Italia neproductivă și înfometată de odinioară a devenit una dintre crimele producătoare de grâu în urma acelei faimoase ,,ofensive a grânirii“ condusă de Mussolini.. Expunerea făcută de șeful guvernului Italian la institutul international de agricultură este un imn de preamărire adusă muncii Ifidene. Pe când se va fi și la tvd un om al lui Dumnezeu să declare ritvKoi „secetei“, — această pacoste urmare a lenei și ignorantei ? Săptămâna financiară . Singura categorie socială, de la război încoace, care a putut rezista la toate intemperiile, a fost aceia a proprietăței urbane. Toate suferințele celorlalte branșe dela noi, cari au redus, distrugând comerțul și industria, n’au atins până acum ramura proprietății. Chiriile se plăteau cu o regularitate matematică de toată lumea, chiar și de acei cari trebuiau să recurgă la fel de fel de subtilități să facă față chiriei la timp. Orice chiriaș care întârzia cu o zi peste termenul de plată, risca să fie aruncat în stradă. Astăzi criza de numerar a ajuns să filoxereze până și pe proprietari cari până acum nu s’au resimțit de loc. Cine își mai aduce aminte de cuvântul filodermă, introdus în vocabularul nostru după război, când se ofereau sume enorme drept primă, supralicitându-se până la cravașare prețul tuturor chiriilor. Astăzi filoderma a ajuns un cuvânt inexistent. Nu numai că nu se mai supralicitează chiriile la cifre de întrecere, dar nici așa cum sunt ele lăsate de la proprietari, nu se pot plăti. Sunt nenumărate cazuri pertimamente cunoscute, unde plata chiriilor nu s’a făcut decât în polițe ? chiriașul neavând bani cu ce plăti. Și atunci aceste polițe ajung deabea scontate la bănci. ■ Dar mai sunt cazuri și destul de numeroase aride proprietarul se mierv« niște ci*parte din chirie, consim,ține sa i se platească succesiv restul în rate. După statistica primăriei, casele goale sunt în număr de câteva mii. Desigur că lucrurile se datorează și chiriilor scumpe, insă nu mai puțin adevărat este că mare parte din vină cade și în sarcina crizei grozave de numerar. Deficitul budgetar se ridică astăzi la cifra mărturisită de peste 5 miliarde. Contribuabilul a rămas in restanță cu plățile către stat și statul nu plăește acolo unde are de plățit Prin reciprocitatea acestor tergiversări, lucrurile merg inii'un continuu regres. Suntem virtualmente într'un moratoriu tacit. Rămâne acum să avem curajul faptelor sau decretăm moratoriu fățiș, pentru toată lumea, sau găsim soluția practică pusă, a mijloacelor necesare pentru salvarea pieței întregi. Bursa noastră a fost de astă din*3 Parlamentul Camera și Senatul au început el discuția la Mesaj. Discuția urmează în fața incintelor aproape goale. La Cameră a vorbit d. deputat Hentes, cu, ascultat de trei colegi și de al patrulea martir, d. Richard Fransovici.* Se vorbea, ne vicv’rs’e Adunărei de „viguroasa” acțiune pe care... vrei să o înceapă d. Jean Th. Florescu Ar fi vorba ca d-sa să dea drumul la două ziare combative... Nimeni nu crede însă, deși se cunosc și... titlurile noior ziare— * Surde nemulțumiri mocnesc în rândurile majoritare. — Nu ne ascultă nimeni. Miniștrii ne evită, iar dintre secretarii generali, doar unul ,,e de-ai noștru”. Ceilalți, sunt... colaboratori! închee amărât, un combatant majoritar de altă dată. Nici d. Micescu nu se mai vede... D. Moșoiu își face planuri de călătorie lungă, fără să se teama de vre-o criză de nostalgie politică. Oricât tine d-sa la d-nîi Duca, Dumitriu și Nistor, — nu întrevede că va afta de dorul lor— La Senat aceiași atmosferă penibilă. Perimetre au săpat adânci prăpăștii... Șoapte, și reculegere— Conciliabuse și așteptare ca și cum un bolnav, un grav bolnav, e gata să-și dea saferii, în incintă. O tăcere profundă, și impresionantă. ÎMPRUMUTUL Ce e cu împrumutul? Se face? Nu se face? Delegații noștrii, sosiți de la Berlin, au pornit iar într’acolo. Oficioasele, nu spun nimic. Groasele caractere tipografice ale .,Viitorului” dorm netulburate. Un devotat al budgetului, și al d-lui I. D. Duca, dă ce fată negre gânduri. E vorba ca guvernul să plece... După împrumut, ori înainte. — ce mai interesează. Chestia e că pleacă. — și repede. Devotatul d'lui Duca, șî mai ales al budgetului, se depărtează, muncit de gânduri negre și de teama zilelor de aceiași ore"*". intri un regres continuu. Au ajuns Creditele Miniere 1150 ? î. R. D. P. 405 ! Steaua Română 1720? Astra .2100? Reșița 880 ? S. T. B. 1120? Stea 1050 ? Clădirea 880 ? Credibil Industrial 1120? Banca Națională 1250 ? Banca de Credit 1230 ? Blank 1550,ooooooooo- SCHR Modernizarea Afganistanelor Londra, 27. (Rador).— Din KabH se anunță că regele Ammanulah comnuă opera de modernizare a Arclanului, împotriva tuturor difice interne. In curând va fi invindat un consilier european rganizarea finanțelor pub1