Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)
1929-01-01 / nr. 1
is\ Disciplina presei j Tocmai fiindcă are un așa de mare ISÎTH Îndcă îndreaptă, și uneori crează, opinia publică, din care iese parlamente și guverne, răsboaie și împăciuiri și, mai la urmă, tot ce se ține de fața individuală și socială de astăzi, presa, conștientă de marele ei rol, trebuie să simtă și o mare răspundere. O disciplină îi este necesară. D. președinte al Camerei credea că ea poate să vie din afară. Toate disciplinele din afară sânt însă zadarnice. Are valoare numai aceia pe care nî-o impunem noi înșine. Presa noastră are o societate și un sindicat. In vremi de strâmtoare prin acestea lucrează ea întru apărarea drepturilor ce i se atacă. De ce n’ar funcționa oare aceste organe pentru a înfrâna, înfierând și eliminând din corporație, pe acei cari practică șantajul ca și pe acei cari cultivă injuria. Fiindcă orice ideie și orice om se pot judeca. Dar în forme care corespund cu nivelul cel mai înalt al unei societăți, singurul la care poate râvni, tocmai fiindcă înseamnă așa de mult, presa. N. IORGA Guvernul ; räspunderiie meraliior Toată lumea știe și recunoaștem, că partidul national-țărănist datorează popularitatea sa, promisiunilor de tot felul, făcute în timpul oporimei,atunci când Țara suferea de ne urma nedreptătilor, jafurilor în averea publică și crestei concepții de politică administrativă și economico-financiară a liberalilor, de cari se plângeau partizanii d-lui Maniu. In situația aceea tulbura, când ne guverna corupția și imoralitatea unită cu nepriceperea, din care cauză o nemaipomenită criză morală și materială ne copleșia pe toți, partidul național țărănist a apărut în fața poporului cu talismanul mântuirei: „îngroșați rândurile noastre, dacă vreți ,să formăm o forță care să poată dărâma să traere la răspundere pe liberali și să întronăm o eră nouă de dreptate legalitate și prosperitate economică”. Acesta era, în osontii, refrenul tuturor discursurilor corifeilor partidului al cărui exponent este actualul guvern, ca să nu mai pomenim de celelalte promisiuni demagogice, precum: o nouă împroprietărire islazuri, păduri, etc. propovăduite de micii electori prin toate unghiurile Țării. In aceste împrejurări si cu astfel de promisiuni, era natural pa populația Țării si în special țărănimea, să se ducă acolo unde i se făcea promisiuni în sensul dorințelor ei si astfel, în alegeri, national-tărănistii au primit voturile, grafie refrenului corespunzător acestei Stuaii: ..să-i vedem și pe ăștia”. Acum când înalta Regență a dat guvernul partidului d-lui Manut, iar alegătorii i-au dat votul în baza promisiunilor din opoziție oamenii luminați nu vot crede în înfăptuirea promisiunilor demagogice —pe cari nici cei ce le făceau în opozție nu îndrăsnesc să le mai repete astăzi —«,dar vrea să știe dacă actualul guvern (care nu pare a mai avea la îndemână heretele ce avea în opoz'ție pentru însănătoșirea economico-monetară a stării, mai menține, din toate oromii«Lunile din opoziție, cel putin chhemairea la răspundere a liberali W. c Guvernul actual care nu are competinta necesară de a face fată măriilor nevoi de cari suferă tara astăzi,ar putea să răscumpere greșala de a-și fi asumat singur așa de mari răspunderi pe umeri săi slabi, înfăptuind cel putin acest deziderat al Tării: tranfferea la răspundere a liberal lor. Toată sufilarea românească ar fii tata să ridice osanale guvernului și ar fi’ița, în parte, greutățile , suferințele crizei economice care bânfme cu atâta furie, dacă ar avea cel putin apeastă satifactie de moral. I. Spre regretul nostru însă, trebuiesă constatăm că guvernul nu este la înălțimea așteptărilor tării, nici din uz de vedere, multumndu-se la acuze pe liberali de necinste si rea administrație etc. în câte o cominiune sau consiliu comunal, numai pentru a putea ajunge la disolvarea lor si fiii artizanii, fără a proceda și pedepsirea vinovatlor conform legilor de represiune , desdăutarea autorităților respective de par srubele suferite ori delictele si reaua lor administratis. După tot noianul de vorbe mari si pompoase, ca: răspunderea si pedepsirea vinovat ion intrarea în legalitate, etc. cu cari national-tărănistii «e-au hărăzt atâtia ani de opoziție dârză, s’ar fi cuvenit să nu se remete aceeasi mijloace de poiticianism nurunt care a coplest până azi Tara : acuzarea adversarilor, politie de necinste numai pentru a le smulge dem rritățile ocupate de ö și a le da partizan .’or si apoi împăcarea, ci ar fi trebuit în mod log c, să asistăm astăzi ’a luarea de sancțiuni car să poată întrevedea întronarea legalității și moralității, în locul ilegalități și imoralității de astăzi. Dacă nu se procedează astfel, însemnează, pur și simplu, reeditarea vechiului clișeu al tolerantelor redutori, având o singură sancțiune: înlocuirea oamenilor unui partid nou trc, la guvern, pentru o bucată de vreme cu oamenii altui partid, adică revenirea la sistemul rotatiunii celor două partide de guvernământ, cu înavutirea partizanilor noutici, pe spinarea avutului nobile. Aci stăi, de altfel, si motivul pentru care, atât liberalii, cât și acum în urmă după ce au luat guvernul national țărăniștii, preconizează sistemul rotatiunii celor două partide de guvernământ, care a adus tării ..prosteritatea” de care ne bucurăm astăzi. Ne ridicăm cu toată puterea si cu toată hotărârea în contra acestui sistem, care a tinut încătușată si viziază toata viata Dorit ca ae nana astazi a României si care a adus desfrâul moral si material pe care îl simțim cu Bătaia de foc pe care a smportat-o acest blând și iertător popora până astăzi, de a citi aproape zilnic în gazete, relatându-se fante precise de fraude în averea publică, falsuri, etc., iar în loc de sancțiuni și restituirea fondurilor defraudate, să asistăm nu și simplu la înlocuirea temporară a autorilor trebue să înceteze. Cerem ca, cel puțin, în toate anchetele oficiale ordonate de guvern în care se vor constata ilegalitățifraude, etc, pe baza căror rezultate se va proceda la înlocuirea oamenlor vechiului regim cu partizanii guvernului, să se ia și măsurile de rigoare dictate de legi pentru pedepsirea făptuitorilor și reintrarea Statului, iudeților și comunelor în avutul lor. In caz contrariu vom constata cu regret comploitatea actualului regim cu oamenii partidului liberal în speranța de a se succeda unii pe alți la guvern și a trage foloase materiale în draua Statului si a cetățenilor, singura justificare a rotatei". GH. V. RADULESCU. —. ooooX oooo--------- Drăcosul toruri*n Varșovia, 29. (Rador). Tribunalul corecțional diin Varșovia a început era judecarea procesului lui George Woyciechowsky, emigrant rus, acuzat că a comis la 4 Mai 1928 un atentat împotriva lui Lizarew, consilier comercial al legației sovietice din Varșovia. Citîti sî 1^änfistizaro* * 1 ^ppino’ Prow**1' Domnule Președinte, domnilor Deputați, îmi pare bine că schimbarea ordinei obicinuite a desbaterilor, a introducerii unor proaste înainte de a se sfârși discuția la Mesaj, a dat prilejul să înlăture întrebare, care întrebare ar putea să vie în mintea celor mai mulți dintre dv; care este atitudinea mea în această Cameră ? Sunt foarte bucuros că nu am nevoi să încep de la început, fiindcă atitudinea pe care am avut-o față de probele de legi, care le-ați prezentat azi dimineață, a putut să vă lămurească. Nic nu mi-ar fi fost mai neplăcut decât ca această cuvântare să fie un subiect de curiozitate, să fie socotiă ca un instrument de intrigă, sau poate să fie prezentată ca un pas înainte făcut în orice direcție. Dacă, după aceste lămuriri prelemnare, m’aș’ opri numai la textul de răspuns la Mesaj, care ni s'a prezintat, eu ar fi trebuit să vorbesc numai foarte puține momente. Nu văd pe nimeni dintre acei cari au trăit viața mea, au purtat lupta mea și au ideile și sentimentele mele, care să aibă ceva contra punctelor pe care le atinge foarte pe scurt raportorul în răspunsul său la Mesaj. PUNCTE MULȚUMITOARE Sunt unele din punctele acestea, care pot mulțumi pe oricine, dar sunt altele dintr’însele, care în special pe mine pot să mă mulțimp afică. Mă mulțumesc întâi, în aest proect de răspuns la Mesagiu, punctele în care eu întâlnesc, câteva din Ideile cari mi-au fost scumpe — continuă a-mi fi scumpe și acum, însă, de câte ori întâlnesc o idee, de atâtea ori caut în dosul acestei idei și pe omul care să o realizeze. Mă pot bucura de o idee și pot continua să caut omul, fiindcă nu ideea creează omul ci, omul, luând ideea din propria lui vară; sau înprumutând-o de aiurea, omul acela îi da adevărata valoare. De exemplu, cum aș putea să nu mă declar mulțumit, atunci când d-voastră vorbim, nu numai de Regele căruia îi datorăm unitatea națională și de vrednica lui tovarășe, care ne-a susținut în momentele cele mai grele, de „mucenici ăi Neamului nostru“, dar în acelaș timp ști de „vrednici" barbari de stat Încrezători în destinele Neamului lor“ ? Eu sunt foarte bucuros, că d-voastră faceți o deosebire, o foarte netedă deosebire, pe care eu o fac cu toată hotărârea condinței mele, între bărbați de stat cari au fost „vrednici", atunci, în timpul războiului, fiindcă au fost „încrezători în destinele neamului lor“ și între aceia cari nu sunt vrednici“, findcă ,n"au fost încrezători în "icsanele neamului lor". Desigur, mă bucur și această manifestație de conștiință din partea Camerii nu poate să nu fie decât din cale afară de zmulțumitoare. POLITICA DE PACE A ROMÂNIEI Mai târziu, când d-voastră vorbiți de „ poltcă de pace a României“, „pol irică tradițională“ — prin urmare nu este vorba de 'dei cari s’au putut năzări într’un moment, în capul unui om dezorientat, dezointat de o ambiție, dezorientat de pasiune și dezorientat de ignoranță — când d-voastră spuneți că această „politică tradițională" este „conformă cu firea poporului nosstru și cu interesele lui permanente“ cum voiți d-voastră ca un istoric, care, este întotdeauna dușmanul improvizărilor, să nu fie mulțumit, că d-voastră vorbiți, nu de lucruri de acestea, care se pot schmba după o zi la alta, politica unui minister sau a altui minister, față de interesele Națiuni noastre? Când d-voastră spunem că această politică e alături de aceia cu cari am luptat în război, alături de dânșii (aplauze prelungite pe băncile majorității), aceasta este o politică „prmanentă“ : pace cu toată lumea, fiecăruia după cum este față de noi. Dar noi sunteți un popor recunoscător și nu putem ura pe aceia, cari, în mijlocul celor mai grele suferinți, ne-au ajutat să ajungem unde suntem și unde, în ciuda oricui, rămânem. (Aplauze prieungite ș îndelung repetate pe băncile majoritarii). DESCENTRALIZAREA Cum voiți d-voastră, ca partea din acest răspuns în care este vorba de „descentralizarea adminstrativă locală“, să nu placă unui om, care crede și acum că nu vom ajunge la nimic, atâta vreme cât vom avea un stat centralizat, cum nu vom ajunge la nimic, atâta vreme cât vom avea un stat descentralizat pe forme abstracte. Statul român trebuie, într’adevăr, în ce privește adminstrațiunea, descentralizat, dar descentralizat, nu pe forme cuprinse într’o anumită lege, ci descentralzat pe regiuni naturale și pe formațiuni organice. (Aplauze pe băncile majorității). Un stat nu croază viață, un stat mănâncă vința. Vara aceasta trebuie să-i fie dată Statului, care altfel este o formulă abstractă de organisme istorice tradiționale în care s’a strâns viața șî viata aceasta se comunică statului; și statul este cu atât mai sigur, cu cât respectă toate vierile din care se hrănește marea lui viață, care domină întreaga raniune pe toți cetățeni acelui stat. (Aplauze pe băncile majorității) CAPITALUL STREIN ȘI iarăși este pentru bine o mulțumre să văd că într’o Camră românească și de oameni al căror sentiment națonal nu îl bănuiesc, — ori și ce fel de colaborare, ori și ce fel de transact^ de acestea, cari au putut să fie impuse de interese electorale, nu mă pot face să bănuesc patriotismul aestei Camere, cum n’am bănuit patriotismul unei uneia din cele zece Camere prin cari am trecut. Dar îmi face plăcere, — să văd,zi, într’o Cameră ale cărei sentimente de sincera și adancă iubire pentru națiune .ș pentru patne nu pot să fie puse la îndoială, când văd spunându-se, că în sfârșit a venit momentul ca și capitarulu străin să i se corde» — dvs. z cel — „egalitate de tratament cu_ cel româesc“. (Aplauze prelungite pe băncii majoritarii). Expresiunea aceasta depășește putnnel ceea ce am vrut să spuneți: a întrebuința once capital, care poate folosi tării este, desigur o datorie, dar facem o deosebre totuși, nu în ceia ce privește politca de stat dar în ceea ca privește sentimentele fiecăruia dintre noi, între capitalul acesta românesc, mare, mic, cum este, care reprezintă munca și agonistta noastră de atâta vreme, reprezintă ceea ce s’a putut smulge de la nevoile vieței fecăriia, pentru a servi la nevoile Statului, și între celăalt pe care-l primim bine, îl tratăm drept, îl întrebuințăm pentru scopurle noastre, dar cu toate acestea păstrăm, în ce privește sentimentele, o deosebire între ceeace este al nostru, între ceea ce va tie din munca noastră de ori și de veacuri, și între ceea ce ne vine de afară pentru a înviora acest organism național. Dar să se spună, cum spuneți dvs. că a venit vrmea să nu respingem capitalul onest străin în folosul capitalului parazitar românesc (aplauze prelungite pe băncile majortății) aceasta este pentru cine o mare mulțumire. Eu am spus totdeauna : capitalul nu-mi pasă de unde vine, îmi pasă lyi se profită. Mai curând decât să păgubească economia națională dintr’un așa zis capital românesc eu prefer să folosească economia (Citiți continuare în pae. II). Desbaterile la Mesa] Discursul d-lui Nicolae Iorga rostit in ședința de la 29 Dec. a Adunării Deputaților — Dupa note stenografice — D. profesor N. Iorga, șeful Partidului National, a rostit Sâmbătă în discuția Mesagiu'»’, — unul din cele mai mari discursuri cu care stau mândrit cândva, și se mândresc oricând, Parlamentele din țările civilizate. II dăm mai jos,—după note stfriografice. NI vom continua în măsura spațiului de care dispunem, pentru ca ctitorii noștri să aibă In complect, această pagină de severă analiza a politicianismului, dar și de înaltă concepe politică. j'i'. ifi interni Faterni Situația ----- Politicianismul ia sate continuă a face victime si, precum e si firesc, când e vorba de oameni simpl, degenerează în încăerări grave cu morți si răniți. Astfel lângă Fălticeni în comuna Ruginoasa s’au încăerat țărăniștii cu liberați. Rezultatul: doi morți si cinci răniți grav. ■-----Făcând declarațurii asupra politicei agrare a guvernului, d. M.Ralache depășindu-și atribuțiile de ministru al agriculturii și făcând o incursiune pe teritoriul d-lui Madgearu de la Indutrie si Comerț a vorbit despre industriile parazitare pe care guvernul le va nimici retrăgându-le protectia legilor. Disparitia acestor industrii, cari trăesc neutru mocensirea câtorva si în dauna intereselor generale va avea un efect bun asupra întregei economii nationale si în deosebi asupra desvoltării agriculturii. Dar, de la vorbă până la fantă e mult,^chiar pentru „oamenii noui”. -----Prin proectul de modificare a legii minelor se dă ministerului de industrie puteri depline în ce privește toate măsurile de ordin minier desființând avizul necesar al comisiiunii respective, care rămâne cu caracter consultativ. E o răspundere prea mare care se atribue ministrului în chestiuni destul de importante pentru avuția națională. Și nu înțelegem în ce scan se face aceasta. Să fie oare inavitabil? Iar dacă e vorba că membrii comisiunei cari,, după legea de azi,singură poate da avizul fac o notioă să zicem liberală, — guvernul e !H>cr să schimbe comisia. Iar nu s’o destințeze lăsând ne ministru fără nici un control! -----D. Victor Antonescu și i-a câștigat un emul care în curând îi va bate recordul în materie de navetă între București și Paris, ed. Lugojanu care, azi, pleacă. în interval de o lună, pentru a treia oară la Paris... -----Cel mai bun dintre primarii pe care îi are biata Capitală ghinionistă a României, d. dr. Minovic e oeate de a fi sacrifcat de către politicianismul național-țărănist. —— Declarațiile șefului delegației maghiare în ci’estiftunea antantelor deschid mari șanse unei înțelegeri depline și apropiate între ambele state. —— Starea regelui Antaliei s’a agravat din nou. ----- Guvernul iugoslav e demisionat —— Un complot fascist la Budanesta. —— Recordul modernismului în materie de raporturi internaționale îl deține Ungaria: palatul legațiunii ungare din Pratra va fi scos la licitație de către datornici. Disolvarea consililor comunale Sub pretextul întocmirii unei legi administrative care să suplinească toate neajunsurile reformei liberale, — și care, fie zis în treacăt, nu va fi, după declarațiile făcute de d. Const. Stere unui ziar, decât o organizare în stil sovietic a gospodăriilor comunale și județene, guvernul Intenționează o lege prin care să disolve toate consiliile comunale și județene în ființă, să numească în locu-!e comisiuni interimare și să proceadă în baza nouei legi administrative ce se va vota în grabă, la nouă alegeri. Impresionat de succesul liberalilor la colegiul restrâns al unor consilii județene și comunale în cari aveau majoritatea, guvernul național-țărănist al d-lui Maniu intenționează să repete procedeurile predecesorilor lor, să-și facă consilii pe sprinceană cari să le asigure cât mai multe voturi la colegiul restrâns de la Senat în viitoarele alegeri generale. Țărăniști naționali urmăresc, pe terenul realităților politice, aponisirea unei înzestrări de partid. Iată la ce se reduce idealismul și ideologia oamenilor noui. Mișcându-se în cadrul realităților, ei se gândesc că popularitatea trece și că prudent este să facă cât mai de grabă alegeri comunale generale spre a rămâne cu o posililitate, darem câtă au avut liberali deunăzi, în cazul unei schimbări de regim. Firește, nu putem tăgădui nimănui dreptul de a-și chivernisi cât mai bine partidul și partizanii. Dar când, în loc de a realiza promisiunile de tot felul, făcute în opoziție și cari îmbrățișau numai interesele obștești, se vine cu legi menite a înzestra partidul în primul rând, oamenii puși pe așa treabă nu se mai pot numii „oameni noul“. Un Kânte popular Leonard, care întrupa simbolul sărbătoarea vieții, s’a stins într’o zi de mare sărbătoare, de universală bucurie, într'o zi de Crăciun, în zorii plini încă de fiori de argint ai clopoțeilor și de ecourile cântecelor tradiționale, departe de scenă și de mediul de festin în care trăise, în căminul părintesc în care se refugiase ca cel mai ristitor fiu din lume. Știrea morții lui s’a aflat repede în Capitală și s’a răspândit, deși în acea zi nu apărea nici un ziar, cu viteza febrilă a transmisiunei verbale în toate straturile ibcaile. Ea a impresionat adânc — și nu numai pe oamenii de teatru și amicii personali, ci mulțimea, în sufletul căreia Leonard trăia ca o radioasă amintire de tinerețe, de avânt, de cântec primăvăratec. S’a născut greer — și misiunea greerului e să cânte. A cântat în nopțile de vară de la parcul Oteteleșeanu și în nopțile de vara a teatrelor. Și-a cântat toată pentru a fermeca pe alții. Și a jucat tinerețea sub farmecul propriei lui melodii, îmbătat de cântecul lui. A cântat și a jucat exact ca greerul din fabula lui Lafontaine. Sub magia de suprafață a cântecului și jocului lui, fetele și-au întrezărit mult visatul Făt-Frumos — unele furate de halucinație l’au văzut aevea în el — adolescenții au prins de aripele pline de calea întâile himere ale dragostei, iar cei maturi și-au amintit cu melancolie și regret iubirile de altă dată, iubirile moarte care renînviau în jocul și cântecul lui. Dar, a venit iarna — iarna timpuriei a vârstei, a talentului și a glasului. Și bietul greere s'a trezit deodată, ostenit, bolnav și sărac. Tocase totul cu emoționantă nebunie și generozitate. Desigur, furnicile care găsiseră în cântecul lui o destindere a egoistei; munci cotidiane, adunaseră, puseseră de-o parte. Asta e doar unica lor menire în trecerea pe această planetă. 1 Greerul s'a stins înainte de a bate la ușa furnice!. Și acum poate cânta pe alte plaiuri — acolo unde melodia constitue o rațiune de a fi, I Sărmanul greer I II! plâng astăzi nu numai flov ar fi șii ■hiL de nebunie ai cântec, ci chiar habitnicele furnici, amintindu-și de clipele de delectare, presărate în monotonia existenței lor, de bietul greere, înghețat acum cu aripile întinse în iarna ce începuse să se aștearnă peste soarta ] tu*» 1 DIODOR Celebri s ® «'iuc 0 noua fabrica de portelan ia Ungaria Budapesta (Ceps). Fabrica de porțean Wesel din Bonn intenționează să creeze în Ungaria o fabrică de porban și a îceput tratativele în această direcție. Fabrca va fi construită la Budapesta iar funcționarea va incepe in anul viitor.ooooooooo S, profesor N. lorta cu ci-na pleacă astă seară la orele 100 cu Simplonul, în străinătate. împrumutul In cercurile noastre nostite se dă ca scur?, «Se astă dată în cheerea împrumutul»9. Banca Frantei, care mai avea unele exitări, ar fi pe punctul sa aprobe avansurile bancherilor. Era ultima piedică pe care Banca Franței o explica pri nesiguranța ecibruuii * rd* getului României pe 1929. Alte cercuri poltice adaugă că în cel mult cincisprezece zile, se vor desăvârși toate pregătirile pentru lansarea împrumutului la Londra și Paris. Operațiile financiare pe care le tratează guvernul vor fi împlite cel mai târzi în patru săptămâni, — până la 15 ianuarie consortul străin va emite prima serie de scrisuri românești pe piețele occidentale. •----------ooooXoooo--------- De ce ? Insă nu se poate intra într’o epocă nouă, fără sarcini noui fără impozite noui!” Așa a declarat ministrul finantelor în comisia bugetară a Camerei. Așadar, nu se poate un regim de legalitate și de c nste (care e și de economie, jafurile rămânând ca un excedent în bugetul Statului) fără biruri noui... De ce? D. ministru de finanțe n’o spune D. Mihai Papovici nu motivează această afirmație. Fiindcă ar fi trebui să spună că regimul legalității (până la noba contrarie) nu implică și pe acela al competențelor. Iar un regim al competențelor ar găsit altceva ca să echilibreze uughtul decât ar fi găsit cel mai bun funcționar comercial: imnozie. nooooooo-------