Neamul Românesc, februarie 1929 (Anul 24, nr. 24-47)

1929-02-02 / nr. 25

m £ OH € £ A I ini­te: Pi ai m Lei­­ » m li­m­u ) 3 LEI ! Strada Brezoianu No­ 6 <efaim ! D •‘««zori:­­ N. GEORGESCU ! Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 8 1 Telefon: NEAMUL ROMÂNESC BintCTO« politic I Samba,a 2 Fft Nur 9xxiV­­ ..................I­I O altă diplomație Avem­ o diplomație care oriunde se remarcă prin calitățile ei de finețe în lumea bună. Une­ori își pune aptitudine de bi­rou și prin talentul de formă care e necesar pentru a face un bun raport. Această diplomație era bună— dacă era buna și atunci — înainte de războiu, când eram un mic Stat înconjurat de respectul datorit unei oștiri reputate și unui buget care, mai u împrumuturi, mai cu artificii, se presinta perfect echili­brat și represinta o monedă acceptată în Uniunea Latină. De atunci.... Dar ce nu s’a mai schimbat de atunci! Suntem o țară mare, dar una din marile țări ale lumii. Dar această țară mare nu mai e înconjurată — de ce s’o ascun­dem? — de prestigiul militar de odinioară, bugetul ei e cu­noscut în toate secretele ,,echilibrării“ lui; un împrumut e ur­mărit cu acea nerăbdare care nu poate decât să îngreuie condi­țiile. Și o formidabilă coaliție ne pîndește totdeauna și ne lo­vește la orice prilej: Unguri, Ruși, Bulgari... La aceasta răspundem cu ce, cu birocratul și cu fantele de salon? Nu se înțelege oare că, printr’o mare premeneală, avem ne­voie de o diplomație activă și de o diplomație culturală? N. IORGA Banalitățile unui intrigant Căutăm mereu în articolul aparút în Viitorul și semnat I. G. Duca, — o idee generoasă, măcar una. Citim de câte zece ori rându­rile și printre ele. Trudă za­darnică. Vreme pierdută. Laude cu toptanul, pentru partidul liberal, nu și pentru d. Vintilă Brătianu. O decolo­rată înșiruire de evenimente. Prezentate prin lentilele unor ochelari totdeauna aburiți, ca să ascundă gândurile scoborâte și planurile inferioare, ale ce­lui mai neîntrecut virtuoz al minciunei. Nici urmă de avânt. O ava­lanșă de socoteli, de calcule, de aranjamente. Nici măcar un fior. O tresă­rire involuntară. Un adevăr, elementar dacă vreți, scăpat în imensa neorânduială a vorbă­riei goale. Nimic, nimic.­­ Ba, să nu exagerăm. D. I. G. Duca, sentențios și prezumțios, examinează atacu­rile adversarilor, ca sa ajungă la concluziile următoare: Că partidul liberal NU E UN PARTID BANCAR. Că el nu se sprijină pe bur­ghezie, ci pe toate clasele so­ciale! Băncile, cointeresările, mi­­nele, nu sunt ale partidului li­beral ? Dar ale cui sunt? Partidul liberal se sprijină pe toate clasele? Pe agricul­tori? Pe funcționari? Pe mese­riași și pe muncitori? Numai d. I. G. Duca era ca­­pabil să iscălească neadevăruri atât de patente, atât de provo­catoare. Numai d. I. G. Duca își putea, asuma răspunderea teribilă a falsificărei unor realități poli­tice evidente. * Dar încheereați să citim, măcar câteva rân­­duri „definitive“. E în orice caz amuzant: „Acuzatorii de astăzi sunt pur­i simplu ridicoli când își în­­chipuesc că pot să subtilizeze van să întunece asemenea fapte epocale și merite istorice. „Adevărul este și rămâne că țărănimea română datorește e­­manciparea ei politică și econo­mică partidului național-liberal și prin urmare partidul care a înscris în istoria lui și a țării o asemenea­ pagina, nu poate fi numit nici partidul burgheziei, nici partidul intereselor ban­care . Banalități epocale, ne­adevăruri istorice. O vor­bărie seacă, un stil de su­ficiență care indignează. Nici o trecere dincolo de ghișeur­ile partidului, ori de ambițiile mărunte. Căutăm de trei zile in vraful de banalități so­­nore ale d-lui duca, un dram de idealism, o idee curată, care să însuflețea­­scă, să înfiereze... Calcule, goliciune, am­bi­ții... Înecate în acelaș to­rent de neadevăruri... De altfel suntem și pre­tențioși. De ce să cerem d-lui I. G. Duca, cea ce nu va fi capabil să dea nici­odată? .................. I­t» ■, I. N­. K­ipp­ e la ordinea zilei în tabăra ță­rănistă a guvernului, de unde au pornit sondări și propuneri indirecte de împăcare. Fostul colaborator al d-lui Vintilă Brălianu e dorit ca să întărească fracțiunea țărănistă din guvern în pr­imejdie de a fi redusă la cea mai simplă ex­pres­ia de către naționali. Rămâne de văzut dacă d-lui dr. Lupu­ îi convine în condițiu­­nile de azi, începerea unor tra­tative cu guvernul, înaintea aceluiaș auditor nu­meros și select, electrizat de ver­bul întraripat și de bogăția de cunoștințe a savantului român, d. Nicolae Iorga și-a continuat prelegerea despre influența fran­ceză în Armenia. Redăm mai jos, după confra­tele „Adevărul“ a doua dare de seamă despre prelegerile d-lui profesor Nicolae Iorga la Sor­bona. Ca și toate țările din veacurile al 13-lea și al 14-lea, cari au fost veacuri grele și frământate, tot astfel și Armenia mică a avut în timpul acela o viată zbuciumată, nesigură și dramatică. De altfel, cum o au țările și in zilele noas­tre, D. Iorga a descris competițiu­­nile din jurul Arm­eno-Ciliciei, luptele acesteia ca să se menție și ca să se întindă — era un stat cu ambițiuni—și situația ei față de Papa și de împăratul ger­man: cei doi factori cari, în vre­mea aceea, aveau dreptul să nu­mească regi. In secolele acelea — o știu­ doar — imperiul ger­man era un imperiu german l­­atin. Combinația aceasta care azi ni se pare așa de bizară era atunci foarte naturală. Ideile pe­cari le avem acum despre rasă, raționalitate, limbă, etc. și cari servesc ca să se ducă feroce ;am­panii de ură. nu existau încă î­n­ schimb, existau urile pe mo­tive religioase. Omenirea n’a dus ciudată lipsă de pretexte de a nu-și iubi aproapele. D. Iorga ne-a arătat că Ar­menia ciliciană a cunoscut toate necazurile timpului. Legăturile cu împărații germani au lăsat oarecari întipăriri teutonice. Dar acestea n’au durat mult. Mon­golii vecini nu puteau să influen­țeze nici ei viața statului ar­mean. Foarte interesanți mongolii a­­ceștia ! Au ceva de poveste. D. Iorga i-a evocat într’o parte a conferinței a doua. Erau atunci la zenitul puterii și, bineînțeles căutau să subjuge totul în calea lor. Regii armeni și ruși din se­colele arătate se târau la picioa­rele hanilor lor. Oameni prac­tici acești kani ! Nu reclamau nu­mai omagii, ci și daruri. Să fi poftit cineva să se prezinte în fața lor fără cadouri. Regii ar­meni au fost, nenorociții, la dis­creția lor. Papa și împăratul german dă­duseră Armeniei coroana regală cu intenția de a face dintr’însa o țară cruciată. In cadrul conferințelor, însă, evenimentele politice cari au a­­vut loc în Armenia ciliciană n’au interes decât în măsura în cari lămuresc cum, grație lor sau prin mijlocirea lor, s’a ajuns la imprimarea influenții și a civili­­zațiunii franceze acolo­ BARONII FRANCEZI ÎN ARMENIA francez al țării. Un caracter nu total, ci parțial. Baronii feudali armeni adoptară nume franceze, îmbrăcăminte franceză, până și limba franceză în coresponden­ța particulară. S’au găsit și mo­­nete de sinteză, cum le-a numit d- lorga, adică monete cari în­truneau și caracterul armean și cel latin. De altfel, pe vremea a­­ceea, monetele nu erau naționa­le. Se utilizau acele cari erau mai răspândite în diferite țări, cari reprezentau o valoare mai general acceptată, cari răspun­deau cu alte cuvinte, mai bine scopului lor de monetă. Numele dregătoriilor armenești deveniseră de asemenea france. ARTA SI LITERATURA Cea mai profundă influentă a fost, natural, in artă, în poezie și literatură. Firește, arta armeno-ciliciană a fost influențată de aceea a țărilor vecine, dar­ — a explicat d. lorga — în sinteza ce s’a sta­bilit și care a făcut ca pictura armenească să aibă o notă a ei se observă originea latino-fran­­ceză. Iconografia armenească, unde se obser­vă originea acea­sta, are un caracter de libertate, de elan și de tandreță care nu există in arta bizantină. Miniaturile armenești de pe vremea aceea au imaginație și humor. Literatura armenească, de a­­semenea produsul a diferite in­fluențe înconjurătoare, are și dânsa, în faza ei sintetică, —­­nota latino-francă de care vor­bim mai sus. Poezia a început să se desvolte în acelaș timp cu miniaturile. Au fost trubaduri armeni. D. lorga a citat exem­plul unuia unde se vede clar in­fluența occidentală. La sfârșit, d. lorga reflectând asupra soartei tragice a poporu­lui armean, care are o istorie așa de extraordinară, a spus că o națiune nu trăește prin numărul de kilometri ce posedă, nici prin tratatele ce par că garantează existența ei, ci prin vitalitatea și prin rezistența ce știe să opune vicisitudinilor soartei. Dacă un popor are vitalitate, poate chiar, cum este cazul armenilor, să-și piardă independența. In cele din urmă însă spiritul va crea din nou forma, adică statul. Numeroșii armeni de față au aplaudat călduros. —w­ ♦ La Sorbona Civilizația franceza in Armenia Conferințele â­iul profesor Nicolae Iorga ncheierea împrumutului d­eclarațiile d-lui Virgil Hadgearu in sfârșit, de data a­­­easta, se par­­e că împru­mutul s'a încheiat. Tele­grama vestitoare a eveni­mentului a sosit în cursul nopții de Miercuri spre Joi; știrea a fost comuni­cată ori dimineață de la Pr­eșed­i­n­ția Consiliului, unde d. Virgil Madgearu, ministrul Industriei și Comerțului și ad-interim la Finanțe, a făcut urmă­toarele declarații presei : — „Titularul departa­mentului finanțelor, di. Mihai Popovici, mi-a tele­­grafiat că aseară a căzut de acord cu bancherii a­­supra tuturor condițiilor împrumutului. „Împrumutul va purta o dobândă de 7%, iar cursul va fi pentru tran­șa franceză de 92, iar pentru tranșa engleză și americană de 88. „Se așteaptă pentru azi comunicările tuturor­­ Tiu­tici paesților asupra co­tei fiecăruia, ca să se fixeze cuantumul total al împrumutului. „In cursul zilei de azi, se va pune la punct tex­tul contractului, care du­­ra toate probabilitățile, va fi semnat mâine“. După informații parti­culare, comisionul împr­u­mutului ar fi de 5.20, ci­fră obicinuită în aseme­nea operații financiare. D. VIRGIL MADGEARU iur­a telegrafia­ d-lui Mi­­hai Popiînsci împuternici­rea necesară semnării convențiilor împrumutu­lui. Imediat după semnare d-tr.­ istițiai Popovicii, I. Lugoșianu și ceilalți membri ai delegației fi­nanciare române vor por­ni spre București, înoată după sosirea ministrului de finanțe se vor aduce in Parlament legile rela­tive la împrumut și sta­bilizare, care se vor vota •­•Gate in aceeași zi. Ultimele comunicări o­­ficioase primite in cursul nopții ne îndrituesc a a­­firma că toate convenți­ile împrumutului se vor semna astă-seară sau cel mai târziu, mâine. D. Mihai Popovici este așteptat să sosească în Capitală pe ziua de 6 sau Februarie. In cursul după amiezei de ori băncile românești care s-au angajat să sub­scrie și ele la împrumut și-au telegrafiat adeziu­nile la Paris. —-------- n » v Expediția Byrd cu aviostul deasupra pasului sud După mari greutăți expediția Byrd a ajuns în partea cea mai de sud a globului pământesc. Nerăb­dători, h’au putut rezista tentati­vei de a sbura pe deasupra regiu­nilor virgine cari se ’ntind, reci și nepătrunse, la sudul bazei de iar­nă a expediției. i . Redăm textul radiogramei pe care a expediat-o un membru al expediției. „Ah, misterul acesta sublim. Trăim sa-1 privim cu amândoi sichii, să înregistrăm toate frumu­­sețile sale, splendide în lumina zi­lei de ș­a­se luni. Cu totu­l alt as­pect va avea când va intra în broa­rea înstelată a celor ș­ase luni de mină. Astăzi, după masă, ne-am luat zborul în supusul nostru avion de­vest. Cinci minute, și vedem în­tinderi pe cari niciodată — după cum știm — nici un om nu le-a contemplat........... Deabia ne smulgem ochii m­ag­­nificului spectacol, pentru a ne consulta instrumentele și obser­văm jocul sbuciumat al busolei. Cauza este vecinătatea atât de apropiată a polului magnetic sud, care se resimte asupra acestor in­strumente sensibile. U­n imens câmp de zăpadă înaintea noastră se întindea un imens câmp de zăpadă­­ pe care, cu siguranță, nimeni nu i-a mai vă­zut. Ghiața de deasupra are o grosime­ de câteva­­ sute­ de metri. Câțiva kilometri, la stânga noas­ _ ______— D. Iorga a arătat că, încă îna­inte de cruciade, au venit în mi­ca Armenie baroni franci dinn Cipru. Influența latină a pornit din Antiochia. Dacă Leon Mag­nificul, marele rege, cum arată adjectivul, ar fi putut conserva Armeniei Antiohia, ar fi putut avea și Ciprul și, deci și Ierusa­limul. Vedeți ce proporții lua statul armenesc și ce ar fi putut urma. Dar din toate acestea nu s’a realizat nimic. Ceea ce s’a realizat, însă, prin antiochizarea Armeniei — vorba d-lui Iorga — a fost caracterul către o presiune formidabilă la marea barieră de ghiața și întin­­zându-se vreo 20 de kilometri. Pentru prima oară avionul zboa­ră atât de departe spre sud. După ce am parcurs 40 de kh­a, zărirăm un fel de braț de mare, care se în­­drepta de la nord spre sud, ca un fiord și care nu era indicat de că­t­e hărți, lată,deci ceva ce putem deja să adaogăm­ la configurația geografică a antarcticului. Am zbu­rat pe deasupra lui admirând grandiosul peisagiu ce se desena. Ce studiu mai frumos, pentru un pictor, decât aceste alburi di­verse, rând pe rând, albăstrui, rose, gălbui. Extremitatea fiordului ,nostru“ se termină într’un amestec gigan­tic de blocuri de ghiață puse, se pare, cel mai departe posind de către­ eforturile enorme și combi­nate ale gerului și ale mărei, toată dinamica polului. Gândim să dam­ numele lui l­indbergh acestui golf ce am des­­coperit. Ar fi însă fără voe­ întoi să ne am­ dimineață, după o consfătuire, care a avut loc la Preșidenția Consi­liului între «f-nii Maniu, Madgearu și D. Burillea­­nu, guvernatorul Băncii Naturale, șeful guvernui­noastre dezorientate, așa că ne î­toarcem spre vas. Ne este imposibil să spunem la ce înălțime ne-am­ ridicat deasu­pra suprafeței gheței, dar noi am cercetat o întindere de trei mii ki­lometri patrați pe care explora­tori, cu săniile lor trase de câini, cu greu ar fi vizitat-o în mai multe săptămâni, S Imnul Polului”. Suflă, astăzi, la sudul barierei, u­n vânt aspru care se joacă la su­prafața gheței. El ridica un nor de pulbere fină de zăpadă, pe cae ne-o arunca în față, înțepă­toare ca niște pumni de ace, în timp ce ne înghiața picioarele și mâinile. In acest vârtej, linia să­niilor se pune în drum către baza noastră. Oamenii trag și ei înhă­mați alături de câini pe care îi încurajaza cu strigăte. Sudoarea se transformă în stalactite de ghia­tă pe fețele lor nerase. Ei scriu imnul polului făcând de două ori pe zi drumul care duce dela va­tare de 12 ktm. Transportăm greu­­tași cari nu s'ar fi crezut nicioda­tă ca vor putea fi transportate pe ghiată. Lucrul a început la 1 Ia­nuarie. Doua zile din cauza cre­­mei extrem de rele, orice activi­tate a fost întreruptă. Dar în ce­lelalte zile 100 de tone de mate­riale au fost aduse la bază, tra­versând această suprafață de ghiață mobilă și trădătoare. Cu toate că astăzi timpul este răs oamenii fac drumul obișnuit: 50 de kilometri în total. Până acum n au pierdut nici un câine, nici un pachet, cu toate ca de mai multe ori o sanie încărcată cu mai bine de 100 kg, a fost răsturnată în pârâiașele cari se formează prin presiune între blocurile de ghiață. Nimeni altcineva decât Norve­gienii nu pot aprecia o muncă de acest gen, căci ei au făcut enorm pentru a ameliora condițiile voia­jurilor polare. Ei bine , cei cari ne întovărășesc sunt pur și sim­ Drepturile femeilor Femeile basarabene, cari, în republica moldovenească și-au avut reprezentanta lor în Sfătul Țarii, au trimis o delegație ca să ceară d-lui Maniu, alături de femeile din Ardeal și de cele din vechiul Regat, depline drepturi civile și politice. E sigur că până în cele din urmă d. Iuliu Maniu nu va putea rezista la asaltul femeilor și se va da biruit. Internă Situația — Până la realizarea „vastului program de construcțiuni“ cu care speră să pună capăt crizei de locuințe, guvernul a trecut cu totul de partea chiriașilor intenționând prelungirea contractelor și anularea tuturor hotărârilor judecătorești de evacuare. — Galații e orașul asupra căruia cad toate pedepsele. După marele șir de incendii cari au distrus cele mai frumoase clădiri, au venit acum inundațiile ca să distrugă o altă serie. Va fi poate și întâmplarea care persecută acest oraș, dar și proasta gospodărie a edeilor­. Și periferiile Bucureștilor sunt inundate. Dreptul senio­­rului.­. . Din cele 42 de milioane cheltuite cu voiajul în Statele­ Unite, cei peste 20 de membri ai comisiunii n’au putut scoate prin colaborare, un studiu cât de mic asupra standardizării. Drept este, că nici n’avea haz astfel..­. In jurul scandalului de la Teatrul Național se construește o adevărată literatură. Polemici critice, vechi rivalități literare cari se deșteaptă, ambiții cari își caută satisfacție-In ce privește rezultatul real, se prevede că vor fi sacrificați- Nu se poate ști însă care partidă va birui. — Șomajul dea proporții. Fabrica „Astra“ din Arad a conce­diat 1000 de lucrători-Această fabrică, având în majoritate capital strein, ar trebui mai în­deaproape cercetată asupra cauzelor concedierii lucră­torilor. Externă — In unele părți ale Iugoslaviei zăpada a atins 8 metri. — Un incident violent între femeile deputate a produs mare ilaritate in Camera Comunelor. — Ex-Kaiserul continuă a se lepăda de orice vină în izbuc­nirea războiului. Minoritarii și pactul Kellogg lingurii și sașii își precizează atitudinea Sesizați de interpretarea ce s’a dat abținerii lor de la discu­ția asupra ratificării pactului Kellog, atât sașii cât și maghia­rii și-au precizat atitudinea D. Hans Otto Roth­ert la Ca­meră în numi­­a sașilor și d. Gyarfaszy în numele partidu­lui maghiar la Senat subliniază faptul că reprezentanții la Par­lament ai celor două grupări minoritare nu pot fi împotriva ratificării pactului Kellogg Proectul ratificării va veni azi în discuția Senatului și cu acest prilej va fi citită de d. Gyarfaszy declarația în nume­le partidului maghiar. De altfel faptul că abținerea a fost relevată în felul știut de ziare, nu a fost tocmai pe pla­cul maghiarilor care răspund astfel : Partidul maghiar își exprimă mi­rarea ca o parte din presa română fară să­ cunoască punctul de vedere al partidului maghiar in această chestiune, încearcă să facă o arma politică din faptul că partidul ma­ghiar nu a luat parte la desbaterile ratificării pactului Kellogg. Partidul maghiar în primul rând nu a fost înștiințat din partea preșe­dinției Camerei, că puciul Kellogg se va ratifica și in acest sens nu i a fost cerută nici o declarație, lucru care se dovedește și din faptul că nici partidul german n a luat parte și nu citit nici o declarație. In al doilea rând, nu se poate în­chipui că partidul maghiar va con­­str­ui o oaza de atac din pactul Kel­logg, care are de scop pacea gene­rală. "contra guvernului.­­—­Politica opoziționistă a partidului maghiar nu se va construi nici azi, nici în viitor pe asemenea baze. Fap­tul că partidul maghiar a fost ab­sent de la ratificarea pactului Kel­logg nu însemnează că partidul ma­ghiar ar avea o atitudine ostilă, nici contra pactului, nici contra gu­vernului. Este ciudat că partidului maghiar i se atribue acuma o importantă po­litică și acele ziare care azi au fantezie, colorează acest incident ne­însemnat, altă dată nu recunoșteau nici existenta politica a partidului“. In comunicat se face o con­fuzie : nu grupării maghiare din Parlament îi s’a atribuit o importanță politică, ci atitudi­­nei manifestată de reprezen­tanții ungurilor față de pactul ce garantează menținerea păcii * Nari agrapi in Basarabia pe tema Pașiclor Vicarul mitropoliei P. s. s. iHoM.e și n­di&rarea sf. sinod Chișinău. — Eri s’a reîntors în localitate P. S. S. Dionisie, Vicarul Mitropoliei. Întrebat de ziariști P. S. S. a declarat: „Cunoscând spiritele mase­lor credincioase ale Basarabiei și cu toată hotărârea legală a Sfântului Sinod, erarhii basa­­rabeni — Mitropolitul Gurie, Visarion Puiu, Episcopul Ho­­tinului și Justinian Episcopul Cetății Albe am făcut opinie separată arătând neajunsurile ce s’ar ivi dacă se va sărbători Paștele la 31 Martie. Sfântul Sinod socotind situația creiata în Basa­rabia a admis următoa­rea soluție: dacă situația lucrurilor în Basarabia se va prezenta astfel încât să nu se poată aplica ho­­tărîrea Sf. Sinod, atunci se va admite a se sărbă­tori la 5 Mai Paștile. Preoțimea basarabeană în­deplinește ordinul Mitropoli­tului Gurie mergând pe calea pascaliei vechi, căci până în prezent Mitropolitul n’a sus­pendat hotărârea dată în ceea­ce privește schimbarea sărbă­­torirei pascaliei. * DELEGAȚII DE SĂTENI SPRE CHIȘINĂU. NOUA ATITUDINE A MITRO­POLITULUI SURIE Chișinău, 31. — Nume­au vrut sa se prezinte azi mitropolitului Gurie. P. S. S. a refuzat să-i primească. Delegații s’au îndreptat spre consisto­­riu, depanând mai multe memorii prin care cer săm­­atorirea Paștelui la 5 Maiu. PARLAMENTARII BASARABENI ȘI CALfe.<wAftUL Parlamentarii bassara­­beni din majoritate, s’au întrunit din nou aseară în camera No. 24, a hotelu­­lului Metro­pol. Discuțiile au fost foar­te aprinse. S’a desbătut chestiunea îmb­ropi­ ielâri­­rei foștilor deputați ai Sfatului jărei și chestiu­nea calendarului. 0 stafie pentru podii magilor an­drei ang, in Ardea CLUJ.­­ Zilele trecute s’a consti­tuit la Arad o comisiune în vederea adunării unui fond pentru ridicarea unei statui în Ardeal a poetului ma­ghiar Andrei Ady. Sunt zece ani de când nemurito­rul poet, care a creat o epocă în li­teratura maghiară, a închis ochii. In vederea adunării fondurilor ne­cesare s’au lansat colecte publice

Next