Neamul Românesc, februarie 1929 (Anul 24, nr. 24-47)
1929-02-02 / nr. 25
m £ OH € £ A I inite: Pi ai m Lei » m limu ) 3 LEI ! Strada Brezoianu No 6 <efaim ! D •‘««zori: N. GEORGESCU ! Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 8 1 Telefon: NEAMUL ROMÂNESC BintCTO« politic I Samba,a 2 Fft Nur 9xxiV ..................II O altă diplomație Avem o diplomație care oriunde se remarcă prin calitățile ei de finețe în lumea bună. Uneori își pune aptitudine de birou și prin talentul de formă care e necesar pentru a face un bun raport. Această diplomație era bună— dacă era buna și atunci — înainte de războiu, când eram un mic Stat înconjurat de respectul datorit unei oștiri reputate și unui buget care, mai u împrumuturi, mai cu artificii, se presinta perfect echilibrat și represinta o monedă acceptată în Uniunea Latină. De atunci.... Dar ce nu s’a mai schimbat de atunci! Suntem o țară mare, dar una din marile țări ale lumii. Dar această țară mare nu mai e înconjurată — de ce s’o ascundem? — de prestigiul militar de odinioară, bugetul ei e cunoscut în toate secretele ,,echilibrării“ lui; un împrumut e urmărit cu acea nerăbdare care nu poate decât să îngreuie condițiile. Și o formidabilă coaliție ne pîndește totdeauna și ne lovește la orice prilej: Unguri, Ruși, Bulgari... La aceasta răspundem cu ce, cu birocratul și cu fantele de salon? Nu se înțelege oare că, printr’o mare premeneală, avem nevoie de o diplomație activă și de o diplomație culturală? N. IORGA Banalitățile unui intrigant Căutăm mereu în articolul aparút în Viitorul și semnat I. G. Duca, — o idee generoasă, măcar una. Citim de câte zece ori rândurile și printre ele. Trudă zadarnică. Vreme pierdută. Laude cu toptanul, pentru partidul liberal, nu și pentru d. Vintilă Brătianu. O decolorată înșiruire de evenimente. Prezentate prin lentilele unor ochelari totdeauna aburiți, ca să ascundă gândurile scoborâte și planurile inferioare, ale celui mai neîntrecut virtuoz al minciunei. Nici urmă de avânt. O avalanșă de socoteli, de calcule, de aranjamente. Nici măcar un fior. O tresărire involuntară. Un adevăr, elementar dacă vreți, scăpat în imensa neorânduială a vorbăriei goale. Nimic, nimic. Ba, să nu exagerăm. D. I. G. Duca, sentențios și prezumțios, examinează atacurile adversarilor, ca sa ajungă la concluziile următoare: Că partidul liberal NU E UN PARTID BANCAR. Că el nu se sprijină pe burghezie, ci pe toate clasele sociale! Băncile, cointeresările, minele, nu sunt ale partidului liberal ? Dar ale cui sunt? Partidul liberal se sprijină pe toate clasele? Pe agricultori? Pe funcționari? Pe meseriași și pe muncitori? Numai d. I. G. Duca era capabil să iscălească neadevăruri atât de patente, atât de provocatoare. Numai d. I. G. Duca își putea, asuma răspunderea teribilă a falsificărei unor realități politice evidente. * Dar încheereați să citim, măcar câteva rânduri „definitive“. E în orice caz amuzant: „Acuzatorii de astăzi sunt puri simplu ridicoli când își închipuesc că pot să subtilizeze van să întunece asemenea fapte epocale și merite istorice. „Adevărul este și rămâne că țărănimea română datorește emanciparea ei politică și economică partidului național-liberal și prin urmare partidul care a înscris în istoria lui și a țării o asemenea pagina, nu poate fi numit nici partidul burgheziei, nici partidul intereselor bancare . Banalități epocale, neadevăruri istorice. O vorbărie seacă, un stil de suficiență care indignează. Nici o trecere dincolo de ghișeurile partidului, ori de ambițiile mărunte. Căutăm de trei zile in vraful de banalități sonore ale d-lui duca, un dram de idealism, o idee curată, care să însuflețească, să înfiereze... Calcule, goliciune, ambiții... Înecate în acelaș torent de neadevăruri... De altfel suntem și pretențioși. De ce să cerem d-lui I. G. Duca, cea ce nu va fi capabil să dea niciodată? .................. It» ■, I. N. Kipp e la ordinea zilei în tabăra țărănistă a guvernului, de unde au pornit sondări și propuneri indirecte de împăcare. Fostul colaborator al d-lui Vintilă Brălianu e dorit ca să întărească fracțiunea țărănistă din guvern în primejdie de a fi redusă la cea mai simplă expresia de către naționali. Rămâne de văzut dacă d-lui dr. Lupu îi convine în condițiunile de azi, începerea unor tratative cu guvernul, înaintea aceluiaș auditor numeros și select, electrizat de verbul întraripat și de bogăția de cunoștințe a savantului român, d. Nicolae Iorga și-a continuat prelegerea despre influența franceză în Armenia. Redăm mai jos, după confratele „Adevărul“ a doua dare de seamă despre prelegerile d-lui profesor Nicolae Iorga la Sorbona. Ca și toate țările din veacurile al 13-lea și al 14-lea, cari au fost veacuri grele și frământate, tot astfel și Armenia mică a avut în timpul acela o viată zbuciumată, nesigură și dramatică. De altfel, cum o au țările și in zilele noastre, D. Iorga a descris competițiunile din jurul Armeno-Ciliciei, luptele acesteia ca să se menție și ca să se întindă — era un stat cu ambițiuni—și situația ei față de Papa și de împăratul german: cei doi factori cari, în vremea aceea, aveau dreptul să numească regi. In secolele acelea — o știu doar — imperiul german era un imperiu german latin. Combinația aceasta care azi ni se pare așa de bizară era atunci foarte naturală. Ideile pecari le avem acum despre rasă, raționalitate, limbă, etc. și cari servesc ca să se ducă feroce ;ampanii de ură. nu existau încă în schimb, existau urile pe motive religioase. Omenirea n’a dus ciudată lipsă de pretexte de a nu-și iubi aproapele. D. Iorga ne-a arătat că Armenia ciliciană a cunoscut toate necazurile timpului. Legăturile cu împărații germani au lăsat oarecari întipăriri teutonice. Dar acestea n’au durat mult. Mongolii vecini nu puteau să influențeze nici ei viața statului armean. Foarte interesanți mongolii aceștia ! Au ceva de poveste. D. Iorga i-a evocat într’o parte a conferinței a doua. Erau atunci la zenitul puterii și, bineînțeles căutau să subjuge totul în calea lor. Regii armeni și ruși din secolele arătate se târau la picioarele hanilor lor. Oameni practici acești kani ! Nu reclamau numai omagii, ci și daruri. Să fi poftit cineva să se prezinte în fața lor fără cadouri. Regii armeni au fost, nenorociții, la discreția lor. Papa și împăratul german dăduseră Armeniei coroana regală cu intenția de a face dintr’însa o țară cruciată. In cadrul conferințelor, însă, evenimentele politice cari au avut loc în Armenia ciliciană n’au interes decât în măsura în cari lămuresc cum, grație lor sau prin mijlocirea lor, s’a ajuns la imprimarea influenții și a civilizațiunii franceze acolo BARONII FRANCEZI ÎN ARMENIA francez al țării. Un caracter nu total, ci parțial. Baronii feudali armeni adoptară nume franceze, îmbrăcăminte franceză, până și limba franceză în corespondența particulară. S’au găsit și monete de sinteză, cum le-a numit d- lorga, adică monete cari întruneau și caracterul armean și cel latin. De altfel, pe vremea aceea, monetele nu erau naționale. Se utilizau acele cari erau mai răspândite în diferite țări, cari reprezentau o valoare mai general acceptată, cari răspundeau cu alte cuvinte, mai bine scopului lor de monetă. Numele dregătoriilor armenești deveniseră de asemenea france. ARTA SI LITERATURA Cea mai profundă influentă a fost, natural, in artă, în poezie și literatură. Firește, arta armeno-ciliciană a fost influențată de aceea a țărilor vecine, dar — a explicat d. lorga — în sinteza ce s’a stabilit și care a făcut ca pictura armenească să aibă o notă a ei se observă originea latino-franceză. Iconografia armenească, unde se observă originea aceasta, are un caracter de libertate, de elan și de tandreță care nu există in arta bizantină. Miniaturile armenești de pe vremea aceea au imaginație și humor. Literatura armenească, de asemenea produsul a diferite influențe înconjurătoare, are și dânsa, în faza ei sintetică, —nota latino-francă de care vorbim mai sus. Poezia a început să se desvolte în acelaș timp cu miniaturile. Au fost trubaduri armeni. D. lorga a citat exemplul unuia unde se vede clar influența occidentală. La sfârșit, d. lorga reflectând asupra soartei tragice a poporului armean, care are o istorie așa de extraordinară, a spus că o națiune nu trăește prin numărul de kilometri ce posedă, nici prin tratatele ce par că garantează existența ei, ci prin vitalitatea și prin rezistența ce știe să opune vicisitudinilor soartei. Dacă un popor are vitalitate, poate chiar, cum este cazul armenilor, să-și piardă independența. In cele din urmă însă spiritul va crea din nou forma, adică statul. Numeroșii armeni de față au aplaudat călduros. —w ♦ La Sorbona Civilizația franceza in Armenia Conferințele âiul profesor Nicolae Iorga ncheierea împrumutului declarațiile d-lui Virgil Hadgearu in sfârșit, de data aeasta, se pare că împrumutul s'a încheiat. Telegrama vestitoare a evenimentului a sosit în cursul nopții de Miercuri spre Joi; știrea a fost comunicată ori dimineață de la Președinția Consiliului, unde d. Virgil Madgearu, ministrul Industriei și Comerțului și ad-interim la Finanțe, a făcut următoarele declarații presei : — „Titularul departamentului finanțelor, di. Mihai Popovici, mi-a telegrafiat că aseară a căzut de acord cu bancherii asupra tuturor condițiilor împrumutului. „Împrumutul va purta o dobândă de 7%, iar cursul va fi pentru tranșa franceză de 92, iar pentru tranșa engleză și americană de 88. „Se așteaptă pentru azi comunicările tuturor Tiutici paesților asupra cotei fiecăruia, ca să se fixeze cuantumul total al împrumutului. „In cursul zilei de azi, se va pune la punct textul contractului, care dura toate probabilitățile, va fi semnat mâine“. După informații particulare, comisionul împrumutului ar fi de 5.20, cifră obicinuită în asemenea operații financiare. D. VIRGIL MADGEARU iura telegrafia d-lui Mihai Popiînsci împuternicirea necesară semnării convențiilor împrumutului. Imediat după semnare d-tr. istițiai Popovicii, I. Lugoșianu și ceilalți membri ai delegației financiare române vor porni spre București, înoată după sosirea ministrului de finanțe se vor aduce in Parlament legile relative la împrumut și stabilizare, care se vor vota ••Gate in aceeași zi. Ultimele comunicări oficioase primite in cursul nopții ne îndrituesc a afirma că toate convențiile împrumutului se vor semna astă-seară sau cel mai târziu, mâine. D. Mihai Popovici este așteptat să sosească în Capitală pe ziua de 6 sau Februarie. In cursul după amiezei de ori băncile românești care s-au angajat să subscrie și ele la împrumut și-au telegrafiat adeziunile la Paris. —-------- n » v Expediția Byrd cu aviostul deasupra pasului sud După mari greutăți expediția Byrd a ajuns în partea cea mai de sud a globului pământesc. Nerăbdători, h’au putut rezista tentativei de a sbura pe deasupra regiunilor virgine cari se ’ntind, reci și nepătrunse, la sudul bazei de iarnă a expediției. i . Redăm textul radiogramei pe care a expediat-o un membru al expediției. „Ah, misterul acesta sublim. Trăim sa-1 privim cu amândoi sichii, să înregistrăm toate frumusețile sale, splendide în lumina zilei de șase luni. Cu totul alt aspect va avea când va intra în broarea înstelată a celor șase luni de mină. Astăzi, după masă, ne-am luat zborul în supusul nostru avion devest. Cinci minute, și vedem întinderi pe cari niciodată — după cum știm — nici un om nu le-a contemplat........... Deabia ne smulgem ochii magnificului spectacol, pentru a ne consulta instrumentele și observăm jocul sbuciumat al busolei. Cauza este vecinătatea atât de apropiată a polului magnetic sud, care se resimte asupra acestor instrumente sensibile. Un imens câmp de zăpadă înaintea noastră se întindea un imens câmp de zăpadă pe care, cu siguranță, nimeni nu i-a mai văzut. Ghiața de deasupra are o grosime de câteva sute de metri. Câțiva kilometri, la stânga noas _ ______— D. Iorga a arătat că, încă înainte de cruciade, au venit în mica Armenie baroni franci dinn Cipru. Influența latină a pornit din Antiochia. Dacă Leon Magnificul, marele rege, cum arată adjectivul, ar fi putut conserva Armeniei Antiohia, ar fi putut avea și Ciprul și, deci și Ierusalimul. Vedeți ce proporții lua statul armenesc și ce ar fi putut urma. Dar din toate acestea nu s’a realizat nimic. Ceea ce s’a realizat, însă, prin antiochizarea Armeniei — vorba d-lui Iorga — a fost caracterul către o presiune formidabilă la marea barieră de ghiața și întinzându-se vreo 20 de kilometri. Pentru prima oară avionul zboară atât de departe spre sud. După ce am parcurs 40 de kha, zărirăm un fel de braț de mare, care se îndrepta de la nord spre sud, ca un fiord și care nu era indicat de căte hărți, lată,deci ceva ce putem deja să adaogăm la configurația geografică a antarcticului. Am zburat pe deasupra lui admirând grandiosul peisagiu ce se desena. Ce studiu mai frumos, pentru un pictor, decât aceste alburi diverse, rând pe rând, albăstrui, rose, gălbui. Extremitatea fiordului ,nostru“ se termină într’un amestec gigantic de blocuri de ghiață puse, se pare, cel mai departe posind de către eforturile enorme și combinate ale gerului și ale mărei, toată dinamica polului. Gândim să dam numele lui lindbergh acestui golf ce am descoperit. Ar fi însă fără voe întoi să ne am dimineață, după o consfătuire, care a avut loc la Preșidenția Consiliului între «f-nii Maniu, Madgearu și D. Burilleanu, guvernatorul Băncii Naturale, șeful guvernuinoastre dezorientate, așa că ne îtoarcem spre vas. Ne este imposibil să spunem la ce înălțime ne-am ridicat deasupra suprafeței gheței, dar noi am cercetat o întindere de trei mii kilometri patrați pe care exploratori, cu săniile lor trase de câini, cu greu ar fi vizitat-o în mai multe săptămâni, S Imnul Polului”. Suflă, astăzi, la sudul barierei, un vânt aspru care se joacă la suprafața gheței. El ridica un nor de pulbere fină de zăpadă, pe cae ne-o arunca în față, înțepătoare ca niște pumni de ace, în timp ce ne înghiața picioarele și mâinile. In acest vârtej, linia săniilor se pune în drum către baza noastră. Oamenii trag și ei înhămați alături de câini pe care îi încurajaza cu strigăte. Sudoarea se transformă în stalactite de ghiată pe fețele lor nerase. Ei scriu imnul polului făcând de două ori pe zi drumul care duce dela vatare de 12 ktm. Transportăm greutași cari nu s'ar fi crezut niciodată ca vor putea fi transportate pe ghiată. Lucrul a început la 1 Ianuarie. Doua zile din cauza cremei extrem de rele, orice activitate a fost întreruptă. Dar în celelalte zile 100 de tone de materiale au fost aduse la bază, traversând această suprafață de ghiață mobilă și trădătoare. Cu toate că astăzi timpul este răs oamenii fac drumul obișnuit: 50 de kilometri în total. Până acum n au pierdut nici un câine, nici un pachet, cu toate ca de mai multe ori o sanie încărcată cu mai bine de 100 kg, a fost răsturnată în pârâiașele cari se formează prin presiune între blocurile de ghiață. Nimeni altcineva decât Norvegienii nu pot aprecia o muncă de acest gen, căci ei au făcut enorm pentru a ameliora condițiile voiajurilor polare. Ei bine , cei cari ne întovărășesc sunt pur și sim Drepturile femeilor Femeile basarabene, cari, în republica moldovenească și-au avut reprezentanta lor în Sfătul Țarii, au trimis o delegație ca să ceară d-lui Maniu, alături de femeile din Ardeal și de cele din vechiul Regat, depline drepturi civile și politice. E sigur că până în cele din urmă d. Iuliu Maniu nu va putea rezista la asaltul femeilor și se va da biruit. Internă Situația — Până la realizarea „vastului program de construcțiuni“ cu care speră să pună capăt crizei de locuințe, guvernul a trecut cu totul de partea chiriașilor intenționând prelungirea contractelor și anularea tuturor hotărârilor judecătorești de evacuare. — Galații e orașul asupra căruia cad toate pedepsele. După marele șir de incendii cari au distrus cele mai frumoase clădiri, au venit acum inundațiile ca să distrugă o altă serie. Va fi poate și întâmplarea care persecută acest oraș, dar și proasta gospodărie a edeilor. Și periferiile Bucureștilor sunt inundate. Dreptul seniorului.. . Din cele 42 de milioane cheltuite cu voiajul în Statele Unite, cei peste 20 de membri ai comisiunii n’au putut scoate prin colaborare, un studiu cât de mic asupra standardizării. Drept este, că nici n’avea haz astfel... In jurul scandalului de la Teatrul Național se construește o adevărată literatură. Polemici critice, vechi rivalități literare cari se deșteaptă, ambiții cari își caută satisfacție-In ce privește rezultatul real, se prevede că vor fi sacrificați- Nu se poate ști însă care partidă va birui. — Șomajul dea proporții. Fabrica „Astra“ din Arad a concediat 1000 de lucrători-Această fabrică, având în majoritate capital strein, ar trebui mai îndeaproape cercetată asupra cauzelor concedierii lucrătorilor. Externă — In unele părți ale Iugoslaviei zăpada a atins 8 metri. — Un incident violent între femeile deputate a produs mare ilaritate in Camera Comunelor. — Ex-Kaiserul continuă a se lepăda de orice vină în izbucnirea războiului. Minoritarii și pactul Kellogg lingurii și sașii își precizează atitudinea Sesizați de interpretarea ce s’a dat abținerii lor de la discuția asupra ratificării pactului Kellog, atât sașii cât și maghiarii și-au precizat atitudinea D. Hans Otto Rothert la Cameră în numia sașilor și d. Gyarfaszy în numele partidului maghiar la Senat subliniază faptul că reprezentanții la Parlament ai celor două grupări minoritare nu pot fi împotriva ratificării pactului Kellogg Proectul ratificării va veni azi în discuția Senatului și cu acest prilej va fi citită de d. Gyarfaszy declarația în numele partidului maghiar. De altfel faptul că abținerea a fost relevată în felul știut de ziare, nu a fost tocmai pe placul maghiarilor care răspund astfel : Partidul maghiar își exprimă mirarea ca o parte din presa română fară să cunoască punctul de vedere al partidului maghiar in această chestiune, încearcă să facă o arma politică din faptul că partidul maghiar nu a luat parte la desbaterile ratificării pactului Kellogg. Partidul maghiar în primul rând nu a fost înștiințat din partea președinției Camerei, că puciul Kellogg se va ratifica și in acest sens nu i a fost cerută nici o declarație, lucru care se dovedește și din faptul că nici partidul german n a luat parte și nu citit nici o declarație. In al doilea rând, nu se poate închipui că partidul maghiar va construi o oaza de atac din pactul Kellogg, care are de scop pacea generală. "contra guvernului.—Politica opoziționistă a partidului maghiar nu se va construi nici azi, nici în viitor pe asemenea baze. Faptul că partidul maghiar a fost absent de la ratificarea pactului Kellogg nu însemnează că partidul maghiar ar avea o atitudine ostilă, nici contra pactului, nici contra guvernului. Este ciudat că partidului maghiar i se atribue acuma o importantă politică și acele ziare care azi au fantezie, colorează acest incident neînsemnat, altă dată nu recunoșteau nici existenta politica a partidului“. In comunicat se face o confuzie : nu grupării maghiare din Parlament îi s’a atribuit o importanță politică, ci atitudinei manifestată de reprezentanții ungurilor față de pactul ce garantează menținerea păcii * Nari agrapi in Basarabia pe tema Pașiclor Vicarul mitropoliei P. s. s. iHoM.e și ndi&rarea sf. sinod Chișinău. — Eri s’a reîntors în localitate P. S. S. Dionisie, Vicarul Mitropoliei. Întrebat de ziariști P. S. S. a declarat: „Cunoscând spiritele maselor credincioase ale Basarabiei și cu toată hotărârea legală a Sfântului Sinod, erarhii basarabeni — Mitropolitul Gurie, Visarion Puiu, Episcopul Hotinului și Justinian Episcopul Cetății Albe am făcut opinie separată arătând neajunsurile ce s’ar ivi dacă se va sărbători Paștele la 31 Martie. Sfântul Sinod socotind situația creiata în Basarabia a admis următoarea soluție: dacă situația lucrurilor în Basarabia se va prezenta astfel încât să nu se poată aplica hotărîrea Sf. Sinod, atunci se va admite a se sărbători la 5 Mai Paștile. Preoțimea basarabeană îndeplinește ordinul Mitropolitului Gurie mergând pe calea pascaliei vechi, căci până în prezent Mitropolitul n’a suspendat hotărârea dată în ceeace privește schimbarea sărbătorirei pascaliei. * DELEGAȚII DE SĂTENI SPRE CHIȘINĂU. NOUA ATITUDINE A MITROPOLITULUI SURIE Chișinău, 31. — Numeau vrut sa se prezinte azi mitropolitului Gurie. P. S. S. a refuzat să-i primească. Delegații s’au îndreptat spre consistoriu, depanând mai multe memorii prin care cer sămatorirea Paștelui la 5 Maiu. PARLAMENTARII BASARABENI ȘI CALfe.<wAftUL Parlamentarii bassarabeni din majoritate, s’au întrunit din nou aseară în camera No. 24, a hotelulului Metropol. Discuțiile au fost foarte aprinse. S’a desbătut chestiunea îmbropi ielârirei foștilor deputați ai Sfatului jărei și chestiunea calendarului. 0 stafie pentru podii magilor andrei ang, in Ardea CLUJ. Zilele trecute s’a constituit la Arad o comisiune în vederea adunării unui fond pentru ridicarea unei statui în Ardeal a poetului maghiar Andrei Ady. Sunt zece ani de când nemuritorul poet, care a creat o epocă în literatura maghiară, a închis ochii. In vederea adunării fondurilor necesare s’au lansat colecte publice