Neamul Românesc, iunie 1929 (Anul 24, nr. 116-140)

1929-06-01 / nr. 116

DIRECTOR POLITIC | N. IORGA I Sâmbătă 1 Iunie >929 ____________ RHÜ1~XX»V. NO. 116 filoneis. Pe an idiái * Pepe im 3011 h Pentru autorități și instituțiuni 1000 l ei Redacția și Administrația BUCUREȘTI niv Ai HhiscpIa f TAȘCĂ fcPireci ©* I. int george&cuw 3 Strada Brezoianu Io. 6 (etaj) | Telelőn 3J2/60 încă o măsură greșită a Sinodului Se cunoaște inițiativa părintelui Roman Ciorogaru de a îndepărta din politica militantă clerul, care e supus autorității episcopilor. In fond, episcopatul are dreptul de a supraveghea felul cum preoții se comportă în luptele politice, cărora trebuie, în locul sălbătăciilor și înșelăciunilor de azi, să le dea un caracter creștinesc de care ne-am felicita cu toții. Dar, ca de obiceiu, în lipsa de măsură care-i deosebește hotărîrile, adunarea episcopilor a sărit dincolo de țintă. Preotul nu va putea măcar să-și pună candidatura fără voia chiriarhului său. Altfel, împotriva lui ar porni o întreagă acțiune pedepsitoare, pe care nu știu dacă o permit legile terți, făcute aiurea decît la Sfîntul Sinod. Și episcopul după ce criteriu va judeca ? Aceasta e întrebarea : după ce criteriu ? El, care-și datorește, fără nicio excepție, scaunul lui politicei de partid. Va admite pe acela care s’a înscris la patronii săi ? Sau — și se pare că într’acolo bat gîndurile sinodalilor combativului Mitropolit ardelean — sau e vorba de un clericalism., pe care cu toții îl vom ști opri ? M. IORGA Legea Corpului Tehnic Organizarea corpului tehnic, in forma sa dată prin legea din 1894 a corespuns pe vremea ei, atât necesităților statului în formațiune pe acea vreme cât și scopului de formare a unui corp select și capabil de ingineri pentru stat, care să prezinte maximul de garanții de capacitate, studii, experiență și seriozitate, în vederea executarei marilor lucrări inginerești, ce s’au făcut in decursul desvoltărei României dinainte de 1916. Chiar în ultimul deceniu premergator războiului, această lege s’a arătat din ce în ce mai accentuat ca insuficcentă și defectuoasă, atât pentru breaslă cât și pentru stat deoarece forma o lege de castă. Mandarinii, atotputernici, au putut grape legei și a tradiției, să domine in mod autocrat breasla inginerească, unde gradele erau mai respectate și mai temute ca cele din armată, din cauza puterei discreționare și ostracizatoare a celor mai mari, favoritismul, servilismul și nepotismul din ultimul timp au făcut să se ridice foarte multe glasuri și foarte multe nemulțumiri contra nedreptăților și a lipsei de criterii serioase în selecționarea și avansarea valorilor tehnice. După războiu țara s-a mărit, necesitățile tehnice au sporit, iar industriile din teritoriile alipite ca și cele născânde fiind destul de variate cereau neîncetat tehnicieni de diferite specialități. Vechea și strălucita Școala de Poduri și Șosele, a fost deci transformată în două Politehnici, una la București și alta la Timișoara, iar Universitățile la rândul lor au creiat Institutele tehnice Universitare. Prin urmare pregătirile tehnice au urmat în mod natural desvoltarea și transformarea țărei, căutând să satisfacă cât mai bine nevoile ei. In schimb însă cu toate că s’a simțit nevoe de transformarea legii corpului tehnic, în concordanță cu noua situațiune și cu toate că în această direcțiune s’au făcut destule studii" și ante proecte de evicenți colegi membri ai Asociațiunei Grale a Inginerilor din România, totuși insuficienta lege a corpului tehnic, a rămas sub forma ei arhaică aducându-i-se numai mici modificări neînsemnate în vederea largirei portiței de intrare și pentru inginerii de alte specialități, decât construcțiile. O fatalitate neexplicabilă a menținut și menține încă această lege în forma sa primitivă cu toate obiceiurile și practicile anterioare și cu toate că țara simte nevoia unei alte legi adaptată împrejurărilor, necesităților și mentalității de azi. Această lege astfel menținută a putut da loc la multe nedreptăți dintre care unele datorite avansărilor fără criterii precise și serioase, lucru ce a făcut ca multe elemente de multă valoare să paraseasca funcțiunile statului și astfel azi să ne găsim în faza unei crize a valorilor tehnice, foarte mult resimțită în administrațiunile tehnice ale statului. Inginerii sunt selecționați și propuși la avansare de o comisiune compusă din inspectori generali, cari in cea mai mare parte nu cunosc nici pe candidați și nici activitatea lor. Șeful cel mai mare al administrației propune inginerii recomandați de șefii direcți, cu toate că de multe ori nici el nu-i cunoaște. Ceilalți membrii ai comisiunei de cele mai multe ori nu cunosc deloc p acești candidați și poate că nici nu au auzit de ei până în acel moment S’au întâmplat cazuri când, cu toate acestea, comisiunea n’a ținut seama nici de recomandările șefului direct, deoarece candidatul nu era agreat de un alt membru mai cu trecere sau că era în calea uui alt candidat favorizat sau recomandat prin alte influențe. Oricine își poate închipui ce valoare prezenta astfel de selecționări și avansări și nu va părea deci curios aflându-se că criteriul comisiunei în cazurile obicinuite când nu sunt influențe și simpatii speciale, se bazează pe notele candidatului ce le-a avut în școala de poduri sau politehnică, cu toate că de la absolvirea școalei a trecut uneori 15—20 ani. Deci, lucru ce nu pare de crezut,— chiar după o viață de muncă și activitate, nu se ia în considerație capacitatea, munca și aportul între doi sau mai mulți candidați, ci valoarea individului se judecă după câteva puncte mai mult sau mai puțin, obținute ia școală acum 20 ani, de candidați cari în multe cazuri nici nu sunt din aceiași serie. Cunosc chiar cazul când cu toate meritele foarte variate a doi candidați a fost promovat la avansare acel ce nu era susținut de șeful său și avea un trecut de <Urmare în pagina II-a) reanfleterirea ...cadrelor funcționărești este urmărită de ministrul de finanțe, care pregătește o modificare a legii pensiilor in sensul reducerii limitei de vârstă. Numai că sporirea numărului pensionarilor în locul cărora vor fi avansați funcționari înseamnă nu economie, ci o apreciabilă încărcare a budgetului. Legea bacalaureatului Discursul fe la Cameră al d-lei profesor N.lorea Lupu notele stenografice LIMBA ROMANEASCA Ca să nu mă întind prea mult, dvs., mai schimbați materiile care sunt cerute. Acesta este ultimul punct de care mă voiu ocupa. Cereți limba și literatura română. Eu cred că este în interesul dvs., al tuturor minoritarilor, să o cunoașteți. Și eu fac tot ce pot, la Vălenii de Munte, ca să facilitez minoritarior, cât mai mult, cunoașterea acestei limbi. Insă, dați-mi voie, este de întrebuințat sistemul pe care îl întrebuințez eu acolo. Acum câteva săptămâni ,a venit la mine o fată din Basarabia, Rusoaică, care nu știa mai nici un cuvânt românește. Niciodată nu am lăsat-o să înțeleagă că acesta este un element de inferioritate, că aceasta trebuie să o umilească. Cine știe bine limba părinților săi, și-a făcut datoria înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, iar, față de dânsul, își face datoria când învață mai multe limbi. Prin urmare, am lăsat-o pe dânsa singură să tragă cu urechea și, încetul cu încetul, a ajuns să-i placă, întâiu, limba și apoi să o învețe, fiindcă i-a plăcut. Iar nu sistemul, care se întrebuințează de atâtea ori: ai să înveți românește, că te tai ! De unde rezultatul că se prinde o adevărată ură în contra unei limbi frumoase și se preface, de multe ori, în antipatie nedreaptă față de o națiune simpatică. Limba și literatura română, da, dar cu măsură, cu foarte multă măsură. Iată, eu aș avea mai multă dispoziție de a da notă mai bună sau mai multă laudă unui elev sau unei eleve, care ar lua o colecție de traduceri, îngrijite, din limba noastră și ar cunoaște perfect caracterul cutărui sau cutărui scriitor al nostru, fie și în limba românească mai încurcată, căci mai târziu tot o învață, decât să știi anii de naștere și de moarte ai scriitorilor noștri, și titlul operelor pe cari nu le-ai citit. Căci, când nu ai altceva decât învățătura pe din afară, ea aduce un sentiment de greutate. In românește „greutate“ se reprezintă prin două cuvinte : „greutate“ și „greață“. „Greață“ nu însemnează altceva decât greutate. Un lucru care ți e „greu“, ajunge să ai „greață“ de el. Merită această frumoasă limbă, această nobilă națiune, să o impună cineva cu topuzul ? Nu! Aici trebuie să fie foarte multă discrețiune- ROSTUL MATEMATICEI In al doilea rând, matematicile. Domnilor, mă iertați, matematica, gimnastica, muzica, acestea sunt lucruri de agrement (ilaritate). Sunt oameni cari înțeleg, sunt oameni, cari absolut nu pot să înțeleagă matematicile. Sunt oameni, cari înțeleg perfect matematicele și, în afară de aceasta, in alte domenii, sunt de o idioție remarcabilă. Eu cunosc un caz. Era un biet bătrân la Botoșani care extrăgea rădăcina pătrată și rădăcina cubică fără să scrie nimic pe hârtie. Avea un cap matematic. Dar cum poți d-ta să faci să atârne viitorul unui om de răspunsul pe care îl dă la matematici sau la limba latină ? INUTILITATEA PROBEI DE LIMBA LATINA O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII . Este la alegere. D. N. IORGA : Vedeți, aci este o alegere de acelea.. Dar, domnilor, dati-mi voie, eu jurcă în această Cameră, plină de oameni culți, nu se găsesc, cu Senatul împreuna, zece persoane care sa cunoască într’adevăr limba latină. Voci de pe băncile majorității . Așa este ! D. N. IORGA : Ce să mai vorbim ! Dar limba latină este cunoașterea declinațiilor și a conjugărilor ? Limba latină înseamnă tot simțul antichității romane. Eu nu zic să nu știi latinește, dar nu poți să faci din cunoștința limbii latine probă la bacalaureat. Ce o să dovedească el la limba latină ? La limba latină să dovedească înțelegerea unui autor, să-și dea părerea lui despre aroma lui Cicerone ? San este vorba de a se juca de-a declinația sau conjugarea sau altfel, dacă nu, îl trimite imediat la trigonometria sferică ? Când a venit d-l Petrovici cu bine, filozofie! dar sunt multe înideile d-sale de a filozofiza totul, evident că toată lumea s’a întrebat, luri de filozofii. Atunci, dați-mi vor să iau filozofia care îmi place mie. Ba, dacă este o filozofie cu totul sceptică atunci eu refuz să dau un răspuns clar. Dar anumite îndreptări în domeniul filozofiei valorează mult mai mult la bacalaureat decât cunoștința formelor exterioare la limba latină sau decât talentul cu totul individual pentru matematici. ALTE MATERII Istoria Românilor și instrucția civică. Eu aș pune, mă iertați, limba, literatura, istoria Românilor împreună. Acestea nu sunt lucruri deosebite : aici în proectul d-stre este întâia limba română, apoi literatura română, în fine istoria Românilor. Nil Se cere un fel de cunoștință totală a poporului majoritar din această țară, care formează un ansamblu și care nu se poate tăia în bucăți. Instrucția civică! Ce este Instruția civică ? Doresc să știu și eu ce este instrucția civică. Dar noi votăm legi, și sunt sigur că foarte puțini dintre noi sunt aceia, cărora, dacă li s’ar cere să aibă o cunoștință exactă a tuturor resorturilor vieții publice de la noi, ar putea să răspundă. Dar mai bine să nu ai instrucția civica și să ai sentimentul civic, iar sentimentul civic se va căpăta atunci când, în Cameră, nu vor fi scene ca acelea de ieri, când la Alba-Iulia, nu vor fi îmbulzeli ca acelea de acum câtăva vreme, când gazetele noastre nu vor avea să înregistreze aceia ce înregistrează în fiecare moment în eroica asasinatelor, divorțurilor, etc. Instrucția civică o dă însăși viața societății. Instrucția civică nu este o materie moartă, pe care să o întrebi la bacalaureat, întrebi biata față de șaisprezece ani, cu gândul la toți fluturii și la toate păsările din lume, să-ți spue la instrucția civică cum se fac alegerile la consiliul județean S (ilaritate). Pentru Dumnezeu! In sfârșit, științele naturale sau fizico-chimice. Dacă înțelegeți acele lucruri admirabile pe care le înțelegea un Humboldt când a scris „Cosmos“, dacă înțelegeți viața întreagă a naturii în sufletul ei, atunci va fi bine. Dar dacă va fi silit omul ca la științele chimice să prezinte toate formulele de combinații a corpurilor, atunci când în capul lui nu se pot combina materiile trebuitoare ca să treacă examenul, rău! este o cruzime. . REZOLVARE DE APARENTA Eu am credința, și eu aceasta încheia, că facem foarte mult zgomot și mâncăm o mulțime de bani ai țării în jurul unor rezolvări de aparentă a unei probleme greșite în baza ei însăși și termin cu dorința ca oameni, ca actualul ministru al Instrucțiunii, ca atâția din colegii miei, care își dau seama în ce har ne găsim ca învățământul — știu eu un martor, de acum două zile, pe care îmi place să nu-l numesc ca să nu jenez pe nimeni —, termin, va să zică, cu credința că aceștia vor înțelege că nu avem de cârpit lucruri vechi și rele, ca trebuie să avem curajul de a da jos până la capăt toată șandramaua — și a dv., minoritarii, în ceia ce privește programa ; și vieția dv. învățământul n’are acea libertate, pe care o cer timpurile noastre. D. HANS OTTO ROTH : Avem programa de stat D. N. IORGA: In spirit, aveți încă spiritul acela, ca și noi și ca și Francezii și Englezii, spiritul secolul XVIII-lea, vechiul spirit iezuit, cu tot protestantismul dv. și Cu toată ortodoxia noastră, — am credința că se vor găsi oameni cu ochii deschiși, văzând neted în zare, cari vor creia noua clădire, care, clădirea aceasta nouă, va fi toată lumină și iubire (aplauze) Sfârșit Ceea ce se petrece cu proiectul legii administrative e o curată halima. După ce de zeci de ori ziarele guvernului au anunțat că s-a dat forma „definitivă« acestui proiect, azi îl vedem trecut prin congresul sufeprefecților, pentru ca mâine să fie reluat din nou în discuția unui comitet și dat apel d-lor Valra și Mirt © pentru o ultimă redactare a lui. Aceste peregrinări ale nenorocitului proiect al trădătorului Sfere denotă sfesoridratarea din sânul giuvernului, care im are pudoarea și tăria de a înlătura pur și simplu un proiect despre care guvernanții își dau totuși seama că se va fi fatal. înaintări foile de nulitate Mai mulți funcționari deja finanțe ne scriu : Toate avansările făcute în ministerul de finanțe, atât în serviciul central, cât și cel exterior de la 3 ianuarie 1924, sunt izbite de nulitate, întrucât nu s-au făcut, conform prevederilor statutului, care la art 46 din lege sună: „Tablourile de înaintări sunt publice Ele vor fi publicate în Buletinele Administrațiilor publice unde există și în Monitorul Oficial“. Nu numai că nu au fost publicate în „Monitorul Oficial“, dar nici tablouri nu s-au făcut. Avansările făcându-se după bunul plac. De la 1 Ianuarie, 1924 nu s'a publicat nici un tablou în „Monitorul Official“. Prin urmare, mai mulți ani în șir, înaintările s-au făcut fără a se respecta prevederile statutului. Cine poartă vina acestor nereguli? Interni Situația — Conferința economică polono-română s’a terminat fixînduse o viitoare conferință pentru sfîrșitul lui iunie la Varșovia. — In județul Vîlcea s’au descoperit mari fraude în dauna statului: păduri ale statului au fost tăiate clandestin, — evident, cu complicitatea organelor ministerului de domenii. — Academia va ține azi ședință pentru proclamarea premiilor anuale. — Guvernul a trimis organelor oficiale ordinul de a respecta dispoziția de a se ține deschise cîrciumile la sate în zilele de Duminică și sărbătorile legale. Guvernul crede că revenind asupra primei dispozițiuni, contrare acesteia, nu-și va înstreina nicio simpatie printre țăranii Cu prețul unor concesiuni cari constituesc un act de imoralitate. — Marele sisteman francez d. Jean Perrin va sosi săptămâna viitoare în Capitală. — Studenții de la electrotehnică au decis să se abțină de la examene în caz cînd nu li se va recunoaște dreptul de a fi asimilați cu inginerii absolvenți ai Politehnicei. — Funcționarii comerciali se agită pe chestiunea repausului duminical a cărui respectare integrală și strictă o pretind. — E vorba să se suprime vizele la pașapoarte cari scos anual din țară aproape 200 de milioane lei. Externă — Harul parilion „Le Temps” a trecut în altă proprietate.* un consorțiu de financiari și industriași. — E vorba să se vină cu o lege prin care să se acorde un ajutor efectiv invalizilor de război. Alcgcrile din Anglia lrigii au câștigat 21 mondate Primele rezultate Londra, 30. — Primul rezultat s-a dat după miezul nopții, din orașul Oxford, unde conservatorii au învins cu 40.600 voturi; liberalii au obținut 8600, iar laburiștii 4700. In orașul industrial Bury, conservatorii au învins cu 40.800 voturi împotriva 30.175 voturi obținute de laburiști și 7160 de liberali. In portul Great Yarmouth din estul Angliei, liberalii au învins cu 31.470 voturi, împotriva 11.750 voturi ale conservatorilor și 5347 ale laburiștilor. Acesta este primul succes al liberalilor. La Cheltenham, conservatorii au obținut 50.300 voturi, liberalii 8500, iar muncitorii 5000. In orașul industrial Barnsley, în nordul Angliei, au învins laburiștii care au obținut 21.800 voturi , liberalii au obținut 12.500, iar conservatorii 6700 voturi. Londra 3 (Rador). — Până aseară la orele II și jumatate, rezultatele alegerilor legislative simt următoarle : 10 conservatori, S laburiști, urs liberal, 4 independenți. Conservatorii pierd șarse locuri și liberalii unul. Laburiștii câștigă patru locuri, independenții două și liberalii* unul. In aceste rezultate, se cuprinde și alegerea candidaților fără concurenți din ziua si © SO fii mai cer» * Londra, 31. (Rador). La ora 1 noaptea, rezultatul alegerilor este următorul: Aleși 34 conservatori, 45 laburiști, 8 ILefali, patru independenți. Laburiștii câștigă 21 mandate, liberalii cinei, independenții 2. Conservatorii pierd 21 manie și liberalii 3. D-nîi Insfein, ministrul de justiția și Henderson, sub secisiarea ministerul ele interna, au fost bătuți în alegeri. D. L. Mermau, solicitor general, a fost reales.i B-nii Neville Chamberlaint ministru higienei și GunUfiew Lister, miniștruil comerțului, au fost realeși, însă d-l Steel ® Maitland, ministrul muncii a fost înfrânt. Leaded! laburiști, Arthur, Henderson și Clynes, ca și lea«* sterii liberali Sir John Simon și Sir Herbert Samuel, au fost fi aleși. ■ 1 Oliver Baldwin, fiul primului ministru și candidat laburist a fost ales. 1 In circumscripția de votare Quest Birmingham, d-1 Austen Chamberlain, ministrul de externe, a fost ales cu 16.819 voturi, împotriva candidatului laburist Willey, care a întrucuit 16.819 voturi, adică numai cu o majoritate de 43 voturi*/ Hidroavioane italiene la Constanța O escadră de hidroavioane italiene va vizita, în cărând portul Constanța. Călătoria escadrei italiene este o călătorie de instrucție, așa cum s’a făcut și anul trecut. La Constanța se fac pregătiri pentru primirea aviatorilor italieni. 0 mare greva la $cita Berlin, 31. (Rador). — Din Sofia se anunță că 25.000 lucrători de la manufacturile de tutun ale Statului, s’au pus în grevă. Combaterea tuberculozei Un timbru poștal pentru asistența tuberculoșilor Problema, combaterii tuberculozei e la noi de o mare și covârșitoare importanță, de o continuă actualitate, deoarece nu se face aproape nimic pentru a i se găsi soluții. Soluții există în alte țări dacă nu complecte, dar suficiente pentru a o reduce așa de mult, încât în aceste țări se întrevede timpul apropiat, când tuberculoza va rămâne o boală a trecutului. Remediul specific, serul sau vaccinul pe care cologiștii îl caută la laboratoarele lor ca pe o piatră filozofală a terapeuticei moderne nu e încă găsit. Fără el, printr’o întreagă gamă de măsuri de asistență s’a ajuns la rezultate așa de strălucite, încât marele ftiziolog englez Robert Philip, la un congres internațional de tuberculoză, a putut să exclame că boala scade vertiginos așa încât dispariția ei aproape totală nu va întârzia prea mult. Lupta continuă aprigă și îndârjită în Danemarca, Anglia, Statele Unite — cele trei țări tipice prin triumfurile obținute — pentru a desăvârși victoria. E ca într’un războiu când un strateg, un comandant abil, a obținut o victorie. El nu se mulțumește să rămână pe poziții ci strânge inamicul de aproape pentru a-l face să capituleze definitiv. Franța, care până în anii dinaintea marelui război avea organizații rudimentare, își complectează armamentul antituberculos deși a ajuns să-și împânzească tot teritoriul cu o mare rețea de instituții pentru asistența bolnavilor. In administrațiile publice se introduc măsuri de igienă, se examinează funcționarii tuberculoși, o ultimă circulară apărută zilele trecute se referă la asanarea ministerului de finanțe. Citind această circulară, prin asociații de idei, m’am dus cu gândul la localul ministerului nostru de acelaș resort, unde cu câțiva ani în urmă, am făcut o anchetă. Ministrul se îngrozise de numărul mare de funcționari tuberculoși. Când răsfoia dosarele care trecuseră prin mâinile funcționarilor, dintr’un sentiment de apărare personală, foarte legitimă își da seama că risca să respire din filele lor prăfuite, microbi pe cari, cu degetele muiate in cea mai autentică salivă purtătoare de bacili, funcționarul, în cazul când era tuberculos, îi lăsase ca o semnătură a mizeriei lui fizice și ca o dovadă a boalei care-l rodea și-l distrugea. Condițiile în care funcționarii lucrau, îngrămădiți în camere mici și neîncăpătoare, fără aer și fără lumină creau mediul necesar pentru ca boala ei se redeștepte, când era ascunsă undeva în organism și să se propage de la bolnavi la cei dinprejurul lor. Am găsit un birou lugubru, cu o reputație sinistră, din care, într’un număr relațiv mic de ani, mi s’a afirmat că au murit opt funcționari tuberculos’ Ancheta mea n’a avut nici o urmare. Ministrul nu a găsit, cât era de mare vistiernic, fonduri pentru emanarea localului, care continuă ca și atâtea alte localuri din administrațiile noastre publice, să fie o pepinieră a tuberculoși. Germania, așa de bine echipată pentru stăvilirea tuberculozei încă din anii dinainte de război, caută sa-și dea acum o lege pentru țara întreagă — unele din statele federate o au deja — care acolo însă va fi aplicată și nu va rămâne numai pe hârtie. Dispensarele, după această lege, nu se reduc la rolul de simple birouri de înregistrare, ci devin organe active pentru asistența bolnavilor. Italia, în care după război, numărul sanatoriilor a sporit considerabil, a adoptat o lege specială de asigurare socială pentru tuberculoși. La noi lupta, contra tuberculozei stagnează. Legea pentru combaterea tuberculozei, în care masuri complecte de asistență au fost introduse, e inexistentă deoarece i s-a omis bugetul pe care comisia care o alcătuise, de acord cu oficialii de atunci de la ministerul sănătății, îl întocmise în amănuntele lui. Nimeni nu protestează. Bolnavii și cei din familiile lor, deși interesați în cauză, medicii chiar prin definiție propovăduitori de igienă și păstrători de sănătate nu se mișcă pentru a cere aplicarea legei. Un aliniat al ei anunță instituirea unui buget printr-o legiferare specială.. De mai mult de trei ani, de când legea e votată, angajamentul acesta, care leagă deopotrivă pe ministrul sănătății și pe cel de finanțe, n’a fost adus la îndeplinire. Societatea pentru profilaxia tuberculozei, se sbate în greutăți enorme. Bugetul ei e derizoriu, contribuția oficială așa de mică rămânând invariabil aceiași de ani întregi, deși cheltuelile au sporit. Colaborarea particularilor, oricât de înțelegători s’ar arăta la apelurile noastre, este și ea mult prea neîndestulătoare. Programul de acțiune al Societății rămâne de aceia în mare parte neîmplinit. Ea trebue să se reducă la rolm de animatoare pentru a trei zi conștiințele adormite. E un rol in grat și pentru că strigătul de alarmă al celor cari o conduc, riscă să indispună pe atâția vinovați în indolența lor dar și pentru că suna în pustiul indiferenței și nepăsării celor mai mulți. Tuberculoza nu așteaptă însă. Ea se folosește că e lăsată în bună voe să-și continue pustiirile și cotropi toate, pe fiecare zi ce trece face nooi victime. Fonduri trebue să fie găsite din inițiativa particularilor, deoarece cooperația oficialilor în târzie așa, de mult. / * «3T. S. IRIMESCUI (Va urma)