Neamul Românesc, iulie 1929 (Anul 24, nr. 141-167)
1929-07-02 / nr. 141
Marți 2 Iulie 1929_______________ ___________ANUL XXIV. — MO. 141 DIRECTOR POLITIC N. IORGAI1 PentTU autorități și instituțiuni 1000 Lei mmm: Pe ai b90 Lei * Pe ?case Lom 300 Lei 3 LEI ni ii... . mir iiiiiiiiimh -.^riRFețlircția și Administrația ' BUCUREȘTI m â^Ștadf Brezoianu Ho. 6 (etaj) O 3 Telefon 312/60 f G* TAȘCA srediwrj.. N. georgescu E vorba de o acțiune a opoziției unite pentru ca pe tema legii administrative, din care nu pot lipsi prostiile teoretice la modă astăzi, să se aducă schimbarea regimului. Se prezintă formule , demersuri la Regență, retragere din Parlament... Cum îndemnuri, prin oameni politici de deosebite ranguri, ni s’au făcut și nouă și cum ținem mult ca lucrurile în ce ne privește pe noi să fie clare, iată declarația care ni se impune. Am fost contra chemării la putere a partidului naționalițărănesc și n’avem nici un motiv s’o regretăm. Am fost contra chemării lui pentru multe motive, dintre care principalul a fost că în jurul unei ideologii duble, țerăniste și ardeleniste, se făcea — și se face — tot politicianismul care ne distruge. Pentru acelaș motiv sîntem contra oricării acțiuni care, pentru oricare motiv, întrebuințează vechile metode ale politicianismului spre a ajunge la putere în folosul unui grup de profesioniști ai politicei sau ai celuilalt. Atîta avem de zis, — și vom scăpa astfel de intervențiile clandestine. N. IORGA Nu ne lăsăm întrebuințați In jurul declarațiilor contelui Bethlen Declarațiile contelui Bethlen continuă a fi obiectul discuției în toate cercurile politice și în presa europeană. In general e comentată în diferite feluri declarația primului ministru ungar că guvernul său a reținut poporul maghiar de la o acțiune aventuroasă, acțiune care este în inima și simțirea acestui popor dornic de a se repara nedreptățile făcute prin tratatul de la Trianon. Nimeni nu crede in spusele contelui Bethlen, pentru că o recentă declarație a partidului socialist ungar arată precis sentimentele adevărate ale poporului maghiar : el nu cere acțiune armată împotriva statelor succesoare ci, din contră, protestează împotriva campaniei revizioniste și cere ca statul maghiar să se desvolte sub scutul păcii și al bunelor relațiuni cu toți vecinii. Faptul că guvernul ungar a publicat din motive de ordin politic intern un text al răspunsului trimis României care nu e cel adevărat, arată duplicitatea contelui Bethlen și nesinceritatea asigurărilor pacifice din nota semnată de el. Opinia publică românească privește cu rezerve declarațiile Ungariei, convinsă că tonul conciliant al notei nu indică decât o încercare de a [UNK] propere de Franța, unde contele Bethlen crede că va putea găsi în viitor prietenie și sprijin. Inevitabila prăbușire Nu va trece mult și o schimbare de regim în condițiuni liniștite se va produce, iar opinia publică va întâmpina viitorul guvern cu aceiași căldură cu care a salutat guvernul de astăzi, înscăunat după o învierșunată luptă politică, dacă nu anarhică, prin făgăduelile ce le făcuse țării. Caracteristica nouei schimbări de regim, atât de timpurie, este de atribuit greutății d-nului Iuliu Maniu de a se fi pătruns de nevoile noastre actuale, cât și de a fi împărtășit aspirațiunile legitime ale poporului, pentru care s'a făcut chemat să-l guverneze; Legiferarea pripită și aventuroasă, în scopul de a se consolida partidul prin satisfacerea mai mult a intereselor unor partizani, decât a interesului obștesc ; mania de a desființa legiuirile existente ; puțina bunăvoință de a cerceta și complecta lipsurile legiuirilor existente, cercetând astfel interesul public, la care adăugându-se apoi lipsa de dragoste, bunăvoință și bun simț la discuția legilor a actualului său Parlament, simplu birou de înregistrare, ce d-l Maniu a înțeles să-l alcătuiască, așa precum l-a alcătuit, este în prim loc una din cauzele ce duc la prăbușirea guvernului. Mai departe, opoziția reducându-și rolul său de control, atât de important ca și acțiunea de guvernământ, la rolul de sfătuitor, rol neținut în seamă de guvern, este iarăși netăgăduit a se vedea de ce acțiunea acestui guvern a devenit absolut infructuoase și plină de eșecurile pe care zi cu zi le înregistrează. In cât graba ce pune guvernul de a-și istovi programul său de guvernământ, împilator în cea mai mare parte prin impozitele ce mereu le pune pe spinarea țării, de la sine se înțelege că se găsește pe punctul de a-și lua rămas bun de la putere, puțin interesându-i ce moștenire lasă în urmă-i. Negreșit se cuvenea țării un guvern de reparațiune socială și ea care așteptase schimbarea de regim, aplaudase frenetic alegerea guvernului domnului Maniu. Și aplaudând guvernul d-lui Maniu la putere, țara uita că pentru a se închega definitiv forma modernă a statului nostru, înainte de orice, omul de stat, care să-i folosească, câtă a fi bărbatul care o viață întreagă a urmat aceiași linie dreaptă și neșovăelnică pentru urmărirea și realizarea idealului său politic. De la un astfel de bărbat opinia publică poate să vadă cel multul pe care numai dânsul îl poate da. Că între judecata poporului, isvorâtă din manifesatrea votului electoral și între aceia a factorilor răspunzători de destinele țării, mai presus, dacă este a se ține seamă de voința poporului, nu este mai puțin adevărat că verificându-se acest imperativ, prin roadele ce poporul le culege astăzi, este vremea ca de Sus să se încerce cu oamenii care au dat dovezi, așa de strălucite de devotament și abnegație, încât au refuzat solicitări și combinațiuni splendide ce li s’au făcut, și aceasta numai pentru a-și păstra neprihănit un crez politic, datorită căruia, la vreme de nevoie, țara să folosească. A. VENIAMIN Zarul... ...a fost aruncat. D. Iuliu Maniu va depune proiectul legii administrative, care, în forma lui actuală are toate șansele să nu devină lege. Adunându-ne pentru întâia oară în orașul pe care împrejurările l-au făcut centrul vieții ardelenești, în locul romanticului Sibiu, așa de elegant în singurătatea sa, în locul harnicului Brașov, plin de atâtea amintiri românești, în locul patriarhalelor orașe românești Făgărașul, Orăștia, Sas-Sebeșul și Blajul glorios pentru cultură, întâia noastră datorie e să ne gândim la frumosul pământ românesc care cu atâta prietenie ne primește. Aici, unde și statuia mărețului rege din fața bisericii istorice, clădită de Sași pe vremuri, amintește că sub orice formă de limbă, de nume, sânge românesc se întâlnește atât de des în trecutul Ardealului, trebuie ca orice manifestare publică a noastră să afirme că, puși prin număr, muncă și suferință în fruntea tate, a căror activitate mai ales culturală nu poate fi recunoscută, lăudată și ajutată în destul, suntem aici pentru atâta timp cât va fi un pic de vlagă în vitalitatea acestei națiuni. LUPTA NECESARA Ieri lozinca era lupta : lupta necesară. Pe câmpul de luptă cu armele, pe câmpul polemicei cu pasiunile, pe câmpul culturii cu valorile opuse. In lumea întreagă imensa majoritate a omenirii cere o destindere. Nu una prin înecarea într’un fel de vulgar materialism de confundare și scufundare. Ci prin cunoașterea reciprocă, în fundul căreia e convingerea unor popoare până ieri favorică totuși, orice ne-ar despărți, suntem oameni, supuși acelorași mizerii, tinzând către aceleași culmi, colaborând, de voie, de nevoie, la aceiași mângâiere și alinare, cu atât mai mult, când, născuți subt acelaș cer, hrăniți din acelaș pământ, desmierdați de aceleași armonii ale naturii, avem în urma noastră apărarea, de strămoșii noștri reuniți în fața sacrificiului, a aceluiaș pământ. Trebue ca în ființa unora dintre noi să trăiască prea mult vechiul antropoid cu fălcile tari pentru ca acestei doctrine blânde, în adevăr creștine, să-i stea în față aceia a necesității distrugerii între sine a nobilelor elemente aparținând rasei albe și acelei elite a ei care e familia albă. O CONCEPȚIE ETICA Atâta e de făcut aici ca și de jur împrejurul nostru ! Strălucirea unei vieți de suprafață nu poate înșela pe nimeni asupra primitivismului de jos, oricât alături de aceste condiții înapoiate ar fi cele mai bune inimi și cele mai frumoase aplecări către artă. Aceste daruri dumnezeești, trebuie cultivate cu îngrijire și aceasta cere atâta timp încât nu mai e loc pentru harță și atâta iubire încât de focul ei pot seca și cele mai adânci izvoare ale urii. In aceiași concepție etică se pot uni toate națiile acestei țări, ale țării celei mari pe care au creat-o neînlăturabilele porunci etnice și istorice. Nota dominantă trebuie să vie firește de la poporul celei mai iertătoare omenii. Pentru această misiune așa de mare el trebuie să se pregătească în mijlocul său însuși. I se cere o perfectă unitate sufletească pentru a putea pretinde ca pe baza ei să se exercite o influență. Nu poate fi pentru poporul românesc un mai puternic metod de slăbire decât trezirea unor nenaturale sentimente de clasă atunci când cei de sus vin necontenit din afluxul spre lumină și putere al celor de la temelie. Nu poate fi ceva mai nenorocit la o nație care își străbate necontenit moșia de la un capăt la altul și care, având Munteni și Moldoveni în Ardeal, are Ardeleni la Mangalia și la Călărași, decât să-și creeze conștiințe regionale. Nu poate fi ceva mai pierzător decât să se spuie Românului că e unul din elementele unor mase oarecare vrednice de a stăpâni fiindcă e multă gloată laolaltă și capete nu mai trebuie. ROLUL LIGEI Cum totul sunt încă aderenții acestui crez, cum sunt din păcate școli unde el se predică, Liga Culturală, săraca și cenușereasa unei societăți de sfidători îmbogățiți și de nerușinați oameni de afaceri, cea care din mila, cu greu stoarsă, a Statului român — să zicem doar a d-lui ministru de Finanțe M. Popovici — abia are cu ce acoperi ruina proaspătă a palatului clădit pentru sufletul nației toate, păstrează un rol care nu e în pretențiile de azi, ci în neuitatele merite de ieri. Aici și aiurea, lucrând totdeauna fără mijloacele unor subvenții de Stat, care pot aservi la partide, ea va lua toiag de cale pentru desăvârșirea operei morale de care atârnă orice. Țăranii o înțeleg. Secții nouă ni se adaugă, încheind aceste cuvinte, părintește le salut. Dacă alții vorbesc către dânșii ca partizani, noi li vom vorbi necontenit ca oameni unor iubiți frați români. Și, înălțându-i astfel peste interese și pasiuni, vom înălța însăși țara. Liga Cultorala la Clăi S-a ridicat în Senat o chestiune pe care ministerul nostru de externe a ignorat-o. Cu prilejul vizitei hidroavioanelor italiene la Constanța, guvernul de la Moscova a protestat împotriva faptului că s-a acordat, de către comisiunea interaliată a Strâmtorilor, liberă trecere avioanelor italiene. A protestat Rusia, care ea însăși este infractoare în ce privește vasele ei de război din Marea Neagră, cele mai multe — și cele mai mari — ne fiind declarate conform tratatului de la Laussane. Conflictul cu Italia va veni, după toate probabilitățile, in fața Ligii Națiunilor, Italia prevalându -se de faptul că Rusia nu respectă convenția de Laussane. România, direct interesată în ce privește asigurarea apărării ei, va trebui să se sesizeze cerând și ea Ligii Națiunilor ca să lămurească situația Rusiei care întreține în apele Mării Negre vase de război armate, dintre cele mai puternice, împotriva stipulațiunilor internaționale la care guvernul sovietic a aderat și în baza cărora el însuși a protestat împotriva Italiei. internă Situația — Se crede că Banca Națională va scădea scontul. — Știrea despre sporirea tuturor impozitelor a produs o rea impresie în opinia publică, toată lumea așteptându-se să vadă mai iuții realizându-se efectiv economii bugetare. — In Ardeal se înregistrează în ultimele zile numeroase tâlhării la drumul mare. — E vorba să se modifice legea încurajării industriei nationale in sensul retragerii unor avantaje printre cari suprimarea reducerilor de transport pe c. f. — Se lucrează la repartizarea fondului de 500 milioane destinat din împrumut pentru lucrări agricole. — Verificările gestiunii „Monitorului Oficial" n'au ajuns până acum la nici o concluzie. — La comisiunile de bacalaureat sau făcut schimbări in urma demisiunilor mai multor președinți. Se observă in general printre profesori o tendință de a refuza să facă parte din comisiunile de bacalaureat. Externi .— La Budapesta, s'a făcut o mare manifestație de simpatie pentru Polonia. — Mari uragane au pustiit numeroase localități din Africa. Diferend franco-american f PARIS. 30. (Rador).. . Agenția Havas anunță din Washington că refuzul Americei de a acorda Franței amânarea cerută, nu este însoțit de nici un comentariu dezagreabil, impresia generală este de simpatie, cu toate acestea se crede că Franța nu ar putea admite să i se pue cuțitul de gât, atunci când ea cere termen ca să studieze acordurile considerate de America juste și generoase, ba chiar ca reprezentând concesiuni importante. Viata ucenicilor O anchetă a mfa literulal muzcii Ministerul muncii, în dorința de a da uceniciei noui directtve, în conformitate cu condițiunile moderne de educare și de pregătire a muncitorilor, a hotărît întocmirea unei monografii în care să se vadă felul cum Ai.ciTiv.nx i.^xixixu^Tstc. CxxTxOștxn,cîc profesionale și de cultură generală, viața sa în atelier, precum și întrebuințarea timpului său liber. Pentru întocmirea acestei monografii s-a redactat un chestionar, într-o formă cat mai simplă și mai clara. Totuși, pentru că unele chestiuni ar putea fi neîndestulător de precise, ministerul dă și o serie de lămuriri, cari vor trebui consultate la complectarea chestionarului. Monografia se referă la toate categoriile de întreprinderi industriale : mari, mijlocii, mici și de domiciliu, unde sunt întrebuințați ucenici. In ceea ce privește gruparea industriilor, ținând seamă de greutățile ce le prezintă în industria modernă o clasificare după materia primă întrebuințată, din cauza amestecului materiilor de fabricație, Ministerul socotește că gruparea industriilor după mărimea lor, prezintă o deosebită importanță pentru ancheta de față. In adevăr, recrutarea, pregătirea și perfecționarea ucenicului diferă de la întreprinderea mare; la cea mică, condițiile de viață nu sunt aceleași iar obligațiile morale și materiale ale întreprinderilor față de ucenic, variează de asemenea după mărimea întreprinderii. Dar pentru că nu se poate preciza unde se sfârșește marea industrie și unde începe mica industrie, pentru interesul chestiunei, întreprinderile sunt grupate după numărul salariaților și anume : In întreprinderile cu peste 100 salariați. In întreprinderi cu peste 50 — 100 salariați. In întreprinderi cu peste 25 — 30 salariați. In întreprinderi cu peste 5 — 25 salariați. In întreprinderi la domiciliu. Vor fi cercetate atât Întreprinderile particulare cât și cele de stat. Chestionările vor fi complectate cu informații privitoare la nota caracteristică a localității sau regiunei, atât în ceea ce privește numărul de întreprinderi mari sau mici, cari predomină, cât și în ce privește producția industrială. Nefiind vorba de o statistici, în sensul unei numărători a ucenicilor sau a muncitorilor, și nici de a stabili raporturile unora față de ceilalți, ci de a folosi datele culese și de a înfățișa cu ajutorul lor ucenicia, datele vor trebui culese cu precizie, anchetatorul asigurându-se de sinceritatea răspunsurilor și adresându-se persoanelor cele mai calificate. Suspendarea procesului fostului ministru Czechowicz Varșovia 30, (Rador). Tribunalul de stat a decis în procesul fostului ministru de finanțe Czechowicz, ca să se suspende procedura, până ce Dieta va statua asupra sumelor cu cari fostul ministru a depășit bugetul. Deciziunea tribunalului s’a luat în unanimitate. Grecia nu accepta planuri Young Atena 30, (Rador) . Guvernul a protestat la Comisia reparațiunilor, împotriva planului Young. I trăitoaruL pdui Zah. D. Florian , secretar general al ligi culturale Bellinilor delegați, încheiem un an de sforțări ximordinare făcute de Comiteul Central al Ligii pentru a găsi fondurile necesare pentru terminarea părții din palatul Ligii bcepută acum trei ani. Loteria, pe al cării rezultat am putat cu multă încredere — având în vedere experiențele fălite cu altă ocazie—, nu mi-a dat nci măcar o parte din fonduri necesare, beneficul net cuvenit Ligii (circa un milion și Iva) nereprezentând 6 la sută ei. In valoarea totală a construe■Dacă am ajuns la cele pste zece milioane pe care le-am băgat până astăzi in clădire, aceasta se datorește în primul rând președintelui nostru și apoi câtorva membri ai Comitetului, cari, ca niște albine harnice, au adunat subvenții de la diverse instituțiuni — cărora le aducem și aici mulțămirile noastre, precum și împrumutului ce l-ar fi făcu la Cassa de depuneri. Conform aprobării congresului dela Târgoviște am încercat să încheiem un alt împrumut de opt milioane la Creditul Urban din București. Din cauza unor dificultăți de ordin tehnic a multor formalități ce ni s’au cerut, dar mai ales din cauza faptului că din acest împrumut nu am fi realizat efectiv decât circa patru milioane, a trebit să renunțăm penru moment la acest proiect. încă din iarna anului trecut am tratat cu ministeriul instrucțiunii închirierea a trei etaje ale palatului Ligii pe o durată mai lungă, pe care ministerul voia să le întrebuințeze pentru căminurile studențești. Contractul ce l-am fi încheiat ar fi putut să nu producă banii necesari penru continuarea lucrărilor. Aceleași dificultăți de ordin contabil, și mai ales reaua stare economică generală de astăzi, ne-au împiedecat să ducem la bun sfârșit aceste tratative. Acestea sunt numai o parte din demersurile și stăruințele ce le-am făcut pentru obținerea mijloacelor bănești necesare palatului. Ar fi prea lung și prea greu să vă dăm cu de-amănuntul tot ceva,ce a încercat Comitetul Central în aceasă direcție. Pentru anul acesta, grație tot stăruințelor și intervențiilor d-1 un președinte al Ligii, dispunem de ceva fonduri cu care am reînceput lucrările și credem că până în toamnă vom putea pune acoperișul definitiv și termina încă cel puțin un etaj. Deoarece posedăm tipărite câteva sute de mii de bilete ale loteriei Ligii, am aprobat propunerea ce ni s’a făcut — fără nici un risc pentru noi — de a se pune în vânzare o a doua serie de bilete de loterie, pentru care vom face o tragere suplimentară la sfârșitul anului acestuia- Sperăm că, și cu concursul d-voastră, vom mai putea strânge, și pe această cale, o parte din banii necesari construcției. Toate aceste frământări de ordin material nu ne-au împiedecat însă, ca și în alți ani, să nu îndeplinim datoriile față de Ligă. Am continuat strânsele legături culturale cu aceleași societăți românești de cultură pe care le cunoașteți ca luând parte de atâția ani la manifestările și congresele noastre. Am sărbătorit după putință, zilele mari ale neamului nostru, ziua de Sf. Mihail și Gavril, patronii Ligii, când am pomenit, ca în fiecare an pe marele Voevod Mihai, și am luat parte, prin președintele nostru, la aniversarea a zece ani de la unirea tuturor Românilor într’o singură țară. Lipsa de fonduri disponibile care, toate, trebuie să meargă la construirea palatului nostru, ne-a împiedecat să facem tipăriturile de propagandă și luminare a masselor pe care le-am fi voit, așa cum am procedat în alți ani. Totuși am rupt din puținul ce aveam pentru a tipări calendarul nostru anual, pe care îl cunoașteți. Deasemenea merită să amintim și anul acesta, miunea fără de preget pe care doi din membrii Comitetului nostru o duc pentru buna reușită a cursurilor „Universității populare“ din Vălenii de Munte, alături de un comitet de doamne, membre ale Ligii, care nu se dau înapoi de la nimic pentru ca studenții și auditorii cursurilor să poată avea locuință și hrană pentru un preț mai mult decât modest. După cum știți prea bine activitatea noastră culturală se rezimă pe activitatea d-voastră, a secțiilor.De aceia, dacă privim cu multă întristare secții altă dată înfloritoare și active dispărând sau tânjind fără urmă de activitate, nu pare bine când vedem ca sunt altele care muncesc și nu facem o datorie, amintindu-le în fața d-voastră. In cursul anului trecut am înregistrat cu bucurrie înființarea a numeroase secții rurale ,în comunele Mircea-Vodă (Ialomița), Vulcan (Hunedoara), Broșteni, Bujoreni (Vâlcea), Dedulești (Argeș), Șosea (Fălticeni), Diacova și Dereneu (Orhei), Cociulia (Calini), Govora-sat (Vâlcea), Obârșia nouă C Romanații Sâmnic (Argeș), precum și secția, mai importantă pentru noi din toate punctele de vedere, din Ghiorgheni (Crac), In Cărați (Bacău) și Brezoiu (Vâlcea) au luat din nou ființă două secțiuni ale Ligiiîncepem scurta expunere a activității secțiilor cu secția București, care trebuie dată ca exemplu pentru sprijinul ce ne dă prin munca membrilor săi. Credem că e destul să amintim numai ciclul de cinsprezece conferințe foarte cercetate ce s’au ținut, biblioteca deschisă în noul local și șezătorile însoțite de producții muzicale și radio — donat de o membră devotată, d-na Elena Colonel Ciovică, precum și festivalul etnografic dat de comitetul de doamne al acestei secții în folosul construirii palatului nostru. (Va urma)