Neamul Românesc, august 1929 (Anul 24, nr. 167-190)
1929-08-01 / nr. 167
1 DIRECTOR POLITIC , N. IORGA I Joi 1 August 1929 ______ ____________ANUL XXIV, — NO. 167 pamute, Pt m00 Lei - Pen . 300 Lei Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 3 LEi v Redacția și Administrația BUCUREȘTI ~ Strada Brezoiana No. 6 (etaj) Telefon 312/60 Directori: * Remigescu Retragerea d-lui Poincaré Fostul președinte al Republicei franceze, șeful până ieri al Guvernului Franciei poate să aibă dușmanii ideilor sale politice și sociale și mai ales pe dușmanii din afară ai intereselor țării sale. Dar nu va fi în toată lumea nici un suflet simțitor care să nu fie mișcat de condițiile în care o grea boală răsărită pe neașteptate îl face a părăsi frânele puterii. Rareori un om a cheltuit mai discret toate puterile sale, excepționale în acet caz, pentru singurul bine al țării care l-a născut. D. Poincaré a putut fi membrul unui partid, el a putut purta numele uneia din formațiunile politice care-și dispută dreptul de a conduce Franța, dar în orice act al său e un nesfârșit devotament pentru țară care întrece tot ce poate da calculul politic și pasiunea partizanului. Trecînd peste tot ce se ține de dînsul mai strîns, acest om de un constant și neobosit eroism s’a dat întreg interesului francez pe care a ajuns să-l vadă singur înaintea ochilor. Noi, ca prieteni ai Franciei lui iubite, avem să-i mulțămim călduros pentru tot ce ni-a dat el în cele mai grele împrejurări din războiu și de după războiu. Și de aceia, dar și pentru că înțelegem întreaga nobleță a acestei vieți, simțim o strîngere de inimă, cînd după o ultimă desperată sforțare, Raymond Poincaré părăsește scena. NI. IORGA Disputa financiară Incontestabil că stăm prost din punct de vedere financiar și economic și că situațiunea de azi este mai mult decât îngrijitoare. Fiecare din cele două partide poltice național-țărănesc și liberal își aruncă unul celuilalt răspunderea situațiunei desnădăjduite de azi. bitre șefii acestor partide, d-nii Maniu și Vintilă Brătianu, s’a deschis o polemică în parlament și continuată în presă. Primul aruncă cu drept cuvânt toată răspunderea situațiunei de azi asupra politicei nefaste a d-lui Brătianu, care a lăsat bugetele statului zise echilibrate, cu deficite anuale continui ajunse în total la respectabilul deficit de 18 miliarde, — deficit ce nu putea fi prevăzut și cunoscut mai dinainte. D-i Brătianu arată că greșelile cad asupra partidului național-țărănesc care a înglobat în deficit și sumele datorate din timpul războiului, a celor cheltuite cu înzestrări noi, deficitul C. F. R., etc. și că acest partid care se lăudase în opoziție cu soluțiuni salutare, — refuzând guvernul național, — nu este stăpân pe situație și nu poate ține piept evenimentelor financiare și economice. Că face risipă și nu procedează la economii. Dacă este adevărat că politica strâmtă și neprevăzătoare a partidului liberal, — cu oameni de casă, — nu concepea nimic în țară decât prin interesele ghișeurilor băncilor liberale și cu ajutorul corifeilor partidului de afaceri. Dacă este adevărat că acest partid care a avut în mână, atât timp destinele tarei, nu a înțeles rosturile vremurilor și interesele tărei și nu a căutat, prin orice chip valorificarea bunurilor, — nu pe hârtie ci în realitate, cu orice capital național sau strein, — valorificare care ar fi mărit producția și ar fi dat posibilitate să împlinească bugetul statului, să dea de lucru populației, care apoi ar fi putut plăti impozitele, iar beneficiile valorificărilor ar fi acoperit și dobânzi și amortismente, astfel că după un număr de ani să revie de drept statului fără nici un sacrificiu. Dacă este adevărat că acest partid a căutat să acapareze totul pentru partizanii partidului său și a frânat orice inițiativă și încercare interioară sau exterioară cari să fie in afara intereselor liberale sau ar fi periclitat prin concurență finanța liberală. Dacă este adevărat că acest partid a lucrat contra intereselor statului când a împiedecat crearea de industrii și uzini mari, de întreprinderi și exploatări importante cu capital străin, care nu căutau la noi să acapareze politica statului, de care se desinteresau complect, și căutau numai o siguranță și un randament rațional capitalului ce aportau. Dacă este adevărat că acest partid nu vedea în capitalul străin, decât un acaparator politic și economic, care să tindă din America sau Anglia să domine politica interioară a țărei. Dacă este adevărat că acest partid nu a putut sau nu a vrut să vadă adevăratele interese generale ale nației și să înlesnească importarea capitalului anonim, care nu cere decât să fie asigurat contra confiscărei sau a legilor de neurmărire, deci contra pierderei lui. Dacă avem o dovadă evidentă despre aceasta, constatând că în Ungaria unde capitalul străin abundă, fără să poată avea sau să tindă a avea vreo influență poltică și totuși dobânda nu trece de 68% pe an în opoziție cu ceea ce se petrece la noi unde dobânda trece de 24—36% pe an. Dacă este adevărat că acest capital străin nu putea fi adus la noi, unde randamentul este mai mare— din cauză că legile fabricate de partidul liberal nu-i dădeau siguranță. Nu este mai puțin adevărat că și partidul național-țărănesc care în cei 10 ani de opoziție s’a prezentat opiniei publice ca perfect cunoscător al situațiunilor, cu soluțiuni radicale și sigure pentru ameliorarea stărei în care ne-a transpus politica vintilistă, cu introducerea dreptăței și echităței, cu programe vaste și studiate, cu legături externe sigure și cari să reverse asupra tării binefacerile civilizației ; — azi veniti la putere și după 8 luni de guvernare, nu au putut domina situatiunea și nu numai că nu au dat dovadă că sunt pregătiți pentru guvernare, dar nici nu s’au priceput măcar a opri dezastrul spre care ne-a îndreptat politica nefastă, interesată și strâmta a partidului liberal. Toată activitatea, toată energia și toată atențiunea au îndreptat-o spre legiferări, dintre care cele mai multe puteau fi amânate. Au început, în loc să aplice soluțiuni practice și economii extreme, — cheltueli vaste cu serbări, chiar(Sfârșitul în pagina II-a) Prefectul IM ...poliției Capitale! va «la mâine 1 August un nou examen de capacitate : prevenirea sau reprimarea eventualelor tulburări comuniste pregătite pentru această zi. De 3a Cameră Piscursurile fi-lm prof N. Iorga La InstilDtul electro-technic. La legea contabilitapi După notele stenografice D. ST. CICIO POP, președinte : d-l profesor Iorga are cuvântul. D. N. IORGA : D-le președinte, nu mă gândesc câtuși de puțin să mă plâng de faptul că n’a venit în discuția Camerei până acum proectul de lege din inițiativă particulară care privește pe absolvenții Institutului electrotehnic de la universitatea din București. Este și o greșală a acelora cari m’au rugat să prezint acest proect că intr’un moment mi-au declarat că sunt înțeleși cu dv. Astăzi însă ei declară din nou că nu sunt înțeleși cu guvernul, și prin urmare, eu încă odată vă rog ca în zilele ce mai aveți libere să binevoiți a acorda acestor oameni, cari și-au trecut examenele, și pe cari îi cer o mulțime de întreprinderi, mai ales pentru serviciul de chimiști, să binevoiți a le acorda printr’o eventuală modificare a legii corpului tehnic, dreptul de a-și valorifica cunoștințele lor. Mi-ar părea foarte rău, dacă cuvintele acestea nu ar găsi nici un ecou pe banca ministerială, însă vă pot lăsa și ultima adresă a absolvenților acestui institut, cari atrag atenția că, dacă nu se rezolvă acum, dacă se lasă până la toamnă rezolvarea acestei chestii, pentru dânșii decurg o mulțime de neajunsuri. Intenția, pe care o are d-l ministru al Instrucției de a uni Școala Politehnică cu Institutul electrotehnic, nu este în vederile Universității, — aceasta trebuie să o spun. Toată această concepție de a strânge școlile superioare împreună cu Universitatea noi nu o voim. Și, pe lângă aceasta, dacă o astfel de fuziune ar satisface pe studentă viitori, ea nu poate satisface pe absolvenții, cari, în chipul cel mai hotărît, cu toată dreptatea, reclamă ceea ce se cuvine după diploma pe care o au. ATITUDINEA GUVERNULUI: NICI DREAPTA NICI POLITICA Eu știu, că vorbesc în zadar. Cu toate acestea, fată de studenții mei, fată de cei cari au trecut prin Universitatea mea, față de opinia publică și față de dreptate, eu protestez împotriva faptului că până la închiderea sesiunii nu s'a putut găsi, și fată de dreptatea lor, și, puțintel, și față de atitudinea așa de cavalerească, pe care am avut-o față de d-voastră, nu s’a putut găsi măcar mijlocul de a satisface o cerere a mea într’un domeniu de o așa de puțină importanță și aceasta numai pentru a mulțumi pe câțiva oameni, cari se găsesc în fruntea unei anumite categorii de ingineri și pe cari îi veți găsi politicește totdeauna împotriva d-voastră. Nici politic nu este ceea ce faceți. DUPĂ CUVINTELE MINISTRULUI D. N. IORGA : D-le președinte, d-lor deputați, au căpătat absolvenții o asigurare, pe care nu o aveau până acum, aceia ca, într’o forma în adevăr neobișnuită, dându-li-se un fel de diplomă retrospectivă, vor fi cuprinși și ei în Corpul Tehnic. Declarația d-lui ministru nu înlătură, însă, anumite plângeri ale lor, pe care d-l ministru le va putea afla după însăși petiția lor, pe care o am înaintea mea, în care se cuprinde că zăbava până la toamnă, atinge ceea ce consideră acești funcționari că este dreptul lor. Dar d-l mnistru nu era aci, când •am •starMtf n rtarlîj rijfÎP. §1 Plâîll V(3î1)legea, la toamnă, o să trebuie să fac din nou această declarație, în numele Universității pe care aiurea decât în Parlament o reprezint, și anume : Universitatea este contra acestei fuziuni între Școala Politehnică și Institutul electro-tehnic. Acțiunea d-lui ministru, în calitate de ministru, este, fără îndoială, mai tare decât Universitatea. Dar mai mulți profesori sunt totdeauna mai tari decât unul singur, chiar dacă acela este ministru. Prin urmare, în toamnă, noi vom declara că, păstrând toată liniștea în Universitate și toată buna cuviință și tot respectul datorit autorității superioare, noi vom declara că, în planul de reformă al învățământului, sunt câteva lucruri pe care nu le concepem nici într’un chip : adăugirea la Universitate a unei școli speciale, cu profesori recrutati in alte conditiuni, inferioare celor dela Universitate, pe cari deși îi iubim foarte mult, nu-i putem primi, în calitate de colegi cu exact aceleași drepturi. In al doilea rând, fiindcă vine vorba, în treacăt, noi ni am putea primi nici Consiliul superior al Universităților, prezidat de ministru și având ca secretar pe directorul învățământului superior, care mi se pare un funcționar care își arogă drepturi, pe cari nu ar trebui să le pretindă și, mai ales, — decanii mi-au declarat aceasta — că nu vom primi, niciodată, verificarea conturilor de către cenzorul Universității, numit de ministru, fie și dintre profesori. Țin însă de acum să comunic d-lui ministru, — are atâtea luni înainte — că acestea sunt lucruri pe cari noi nu le Voim și nu dorim nimic mai mult, decât aceia ce un profesor de Universitate, ajuns ministru al instrucțiunii, atunci când se va întoarce în mijlocul colegilor săi, să aibă un titlu mai mult la iubirea lor. La legea contabilității D. N. IORGA : D-le președinte, d-iar deputat!, azi diminează am venit în momentul când d-l ministru de finanțe își prezintă proectul. Eu doriam să spun câteva cuvinte pe care atunci chiar, potrivit cu regulamentul, nu le-am putut spune, dar nu să se spun acuma aici ,îmi face plăcere că se prezintă in Cameră un proect deplin motivat (aplauze prelungite, îndelung repetate). Un proect adânc studiat și care corespunde în adevăr nevoilor țării (aplauze prelungite, îndelung repetate). Scandalul care se face de zeci de ani cu banul public trebue să înceteze. Acest scandal însă nu poate fi oprit de acei care au beneficiat din această risipă a banului public (aplauze prelungite, indelung repetate). D-lor deputați, fără nici o preocupație de partid, țin să spun cu toată limpeziciunea, că este un proect care caută să arate cu de-amănuntul care este averea țării, este un proiect care caută să o păzească de aproape, este un proiect care aruncă întreaga răspundere a banului care se mânuește asupra tuturor mânuitorilor banului public, este în sfârșit, un proiect care răzbună o societate întreagă de lungile și meritatele ei suferințe (aplauze prelungite, îndelung repetate), și prin urmare oricât ar fi de neplăcute cuvintele mele succesorilor pe care vi i pregătiți, acela care nu a avut deja dv. în toată cariera lui politică nici a zecea parte din ceea ce i se cuvenea pentru ideile care vi le-a dat, pentru popularitatea pe care v’a pregătit-o, răscolind pentru prima oară massele populare, vă spune astăzi că sunteți, in acest domeniu pe un drum bun și vă felicită. (Aplauze prelungite, îndelung repetate, strigăte de bravo pe bancile majorității). Un articol din legea reorganizării ministerelor votată în ultima ședință a parlamentului desființează pur și simplu statutul funcționarilor care, in tema acelui articol, poate fi suspendat. In momentul de față nici un funcționar al statului fie el aricit de vediu în carieră, și oricît de valoros, nu mai poate fi sigur de ziua de mîine. Un guvern pătimaș și fără simțul legalității, fără conștiința răspunderii ar putea deschide de azi o prigoană împotriva tuturor funcționarilor __ arătați ca simpatizînd cu alte partide politice, îndepărtându-i pe toți din serviciul statului, _ «prind numai pe aceia cari i s’au arătat favorabili _și complecându-se numărul cu partizanii politiei și cu agenții clubului respectiv. Părerea unei părți a opoziției e că guvernul d-lui Maniu tocmai așa are de gând să procedeze. Noi nu credem. Dimpotrivă, suntem convinși că în chestiunea licențierii funcționarilor se va proceda după o normă strict respectată în sensul concedierii mai întâi a diurniștilor, apoi a celor mai noui funcționari budgetari fără titluri, apoi a celor mai noui cu titluri, oprindu-se în ordinea riguros observată acolo unde se complectează numărul celor destinați sacrificiului. Numai așa se va putea evita orice critici și orice motive de agitație împotriva procedeurilor guvernului. Și suntem convinși că așa va face. Internă Situația — Sonda incendiată de la Morom a făcut nouă victime, o explozie a ucis cinci oameni și a rănit alți câțiva. — Fiecare zi își are accidentul ei de automobil, pe șoseau Sovata Tg. Mureș un autobuz a căzut într-o prăpastie rănind grav 15 persoane. — Legea administrativă a fost promulgată.Aplicarea ei se va face treptat. — Socialiștii au început a ține întruniri. Sunt primele semne de trezire după o atât de lungă amorțire. Numai că aproape toți fruntașii socialiști au fost mai ieri comuniști. Au fost, — și nu mai sunt ? — Regele Mihai e la Mamaia. — Se semnalează atacuri banditești în toate colțurile țării. Sărăcia, — sau altceva îndeamnă pe oameni să ia calea codrului ?j — Micii industriași și comercianți sau adunat la o întrunire spre a aviza asupra mijloacelor de remediere a crizei financiare. Externă — Noul cabinet francez prezidat de d. Briand este compus din toți membri fostului cabinet. Rădical-socialiștii refuză colaborarea cu noul guvern. In Anglia patronii fabricilor din industria bumbacului și-au închis fabricile. O jumătate de milion de lucrători țesători au rămas pe drumuri. Problema renană Germania nu a îndeplinit condițiil de batariiii de pace Controversele relative la evacuarea anticipată a Rhenaniei se urmează în presa germană și cea engleză în condițiuni cari nu sunt de natură să lumineze chestiunea. Se caută, cu evidență,, să se creeze o ..opinie“, mai înainte ca chestiunea să fie abordată de zisa conferință a guvernelor, căutându-se a se argumenta, din unele părți, în favoarea pretinsului drept al Germaniei de a reclama evacuarea imediată și fără condițiuni. Acest drept nu există, căci art. 431 al tratatului de la Versailles, care se invocă spre a se susține teza de la Berlin, stipulează că trupele de ocupațiune vor fi retrase imediat ^dacă, înainte de expirarea perioadei de 15 ani, Germania satisface în totul stipulațiunile tratatului de față“. Ori cuvintele nu mai au nici un sens, ori cele de mai sus însemnează că Reich-ul nu va avea dreptul de a pretinde retragerea trupelor de ocupație decât atunci când va fi îndeplinit pe deaîntregul obligațiunile sale, ceace nu va fi cazul decât dacă, prin comercializarea părții rezervate reparațiunilor propriu zise, se va fi achitat complet și efectiv. Oricât s'ar solicita texte și s'ar invoca argumente de ordin general, cari sunt in opoziție cu spiritul și litera tratatului de la Versailles, evacuarea anticipată a Renaniei rămâne subordonată regulamentului definitiv al reparațiunilor. Laburiștii englezi își fac mult rău când incearcă să împace lucrurile prin teza retragerii imediate a trupelor britanice pe cari, spune ei, imprudent le-au susținut când erau In opoziție, combătând politica externă a lui Chamberlain. Astăzi se știe că, deși considerându-se că nu ar fi nici o obligațiune pentru Marea Britanie să mențină trupele în Renania atâta timp cât trupele franceze și belgiene rămân, oare totuși sincera dorință de a ajunge la un acord în ceace privește , o evacuare simultană. I se atribui , chiar intențiunea de a ridica această chestiune încă din primele ședințe ale apropiatei conferințe, ceace e greu de presupus, întrucât adoptarea definitivă a planului Young , și crearea unei comisiuni de conciliațiune și de constatare sunt condițiunile precise ale problemei retragerii trupelor, după cum rezultă clăi din rezoluția de la Geneva din<? Septembrie 1926. Această rezoluție a fost adoptată de reprezentanții cei mai autorizați ai guvernelor interesate, și leagă în mod egal pe toți cei ce au subscris-o. Ori, la cererea Germaniei, relativă la evacuarea Renaniei, s-a răspuns prin deciziunea de a se încredința unui comitet de experți studiul regulamentului reparațiunilor și de a se crea o comisiune de conciliațiune și de constatare a cărei misiune va fi, natural, să veghem zona renană demilitarizată Cancelarul Miller a subscris această rezoluție, care fixează, în realitate, adevăratul și singurul program al apropiatei conferințe. Germania însă se complac în a crea opinie de opunere contra acestui program. Se agită ideia că trebue ca, în contra oricărei dispozițiuni de natură să micșoreze suveranitatea germană în zona renană demilitarizată, cabinetul imperiului trebue să lupte cu cea mai mare energie înlăturând orice proect care comporta o ,,umilință‘‘ inacceptabilă pentru poporul german. In sprijinul tezei lor, ei afirmă că „Germania dezarmată nu poate în nici un caz să amenințe Franța. Argumentul este slab și fals. Nu e vorba de o umilință adusă Germaniei, e vorba de garantarea executării tratatelor de pace. Iar dacă Germanii, cari anul trecut au semnat acordul de la Geneva, aceptând comisiunea de control și conciliațiune, anul acesta caută să înlăture această condițiune, contând întru aceasta pe câteva complezențe internationale, sä se știe că se vor lovi de opunerea neînduplecată a opiniei publice franceze. O altă curiozitate a parisului, e desigur „Fetich-ul“, cochetul bar de noapte între Pigalle și Blanche. La Fetich se pot vedea cele mai frumoase femei din Paris și cele mai bune dansatoare. Deși mai ascuns decât celelalte localuri, Fetich-ul nu este nici pe departe învăluit în misterul și Întunericul Petite chaumier-ului. La ușă te întâmpină prima femeechasseur în Paris. Tunsă à la Garton, îmbrăcată băetește chasseurul acesta de sex femenin îți lasă impresia unui băiețaș de 14—15 ani. Localul e cochet și se aseamănă prin polWalsco $a ștmoaieră și popori. Aici, vedetele sunt femei, cu nume și cu alură de bărbați, îmbrăcate în smokinguri impecabile, tunse băețește, atitudinile, mersul și gesturile lor sunt bărbătești. Bărbații în acest local sunt cu totul ignorați. Domnesc femeile. Lor li se face curte, ele sunt invitate la dans, și cu ele se încinge cheia și petrecerea. Bineînțeles că și aici localul e plin numai de americance bogate și dornice de aventuri de tot felul. „George“, un tânăr (adică o tânără) înalt, zvelt, cu trăsături energice și frumoase, se așează la o masă vecină, alături de două doamne. Le cere țigări, șampanie și bani. Viața e scumpă, nevoile sunt mari. In timp ce vorbește cu doamnele cari îl ascultă, amuzat ,George" vedeta localului, privește enervat și neliniștit spre o masă din celălalt colț al sălii, înconjurat de patru persoane de ambele sexe „André“ vorbește și râde zgomotos. George suferă pentru că ,André“ e prietenul lui nedespărțit. La dans, André strânge mai tare talia unei Doamne și o privește cu ochii languroși. George își urmărește prietenul cu ochii plini de gelozie și de ură. Nu s’a obișnuit încă cu trădarea. Sunt proaspăt sosiți în acest local spre care o prietenă i-a îndemnat să vie. Dacă nu printre ei, atunci sunt clienții care provoacă regulat scandaluri. Poliția a intervenit de mai multe ori. Localul a fost mai multe luni închis din cauza unui omor săvârșit de către o vedetă a Fetichului, împotriva unei prietene. Pensionarele Fetichului atrag multă lume pentru frumsețea, grația și distincta lor. Vorbesc toate La perfecție patru,cinci limbi și se comportă ca cei mai remarcabili gentlemeni. Chiar când sunt în toiul scandalului, ținuta lor e tot demnă și cuviincoasă. La un concurs de frumusețe și eleganță masculină, desigur că trupa Fetichului ar ieși învingătoare. RUE DE LAPPE... ...O străduță îngustă, întortocheată și întunecoasă de lângă Place de Bastilly. Nu sunt decât baruri, unde se fac în fiecare seară vestitele balmusette. Jumătate bar, jumătate salon de dans, aceste butici prin atmosfera lor lugubră și misterioasă îți fac frică de cum intri. Aici e locul unde întâlnești apașul și michineta autentică. După o zi de muncă istovitoare, michineta mănâncă ceva în grabă și vine să-și găsească prietenul la bal unde dansează până aproape de ziuă. Un pian automat execută valsuri charleston și blak botton, partenerul plătește câte 25 cenți de cap și dansul începe. Străinii cap se avent ruzează prin aceste locuri sunt foarte prudenți și nu angajează niciodată o micinetă. Tinerii din aceste locuri nu știu prea multe. Din cingătoarea lor, cuțitul sau pumnalul nu lipsește niciodată și sunt sute, cazurile când străinii de tot felul au fost găsiți omorâți sau răniți, prin mașină sau colțuri de străzi din apropiere. Dansul cel mai gustat firește e dansul tradiționalist al apașilor atât de des imitat pe scenele noastre. Nu există imitație în această materie, pentru că lipsește specificul, ritmul, viața și interpretarea autentică din întunecoasa și lugubra roe de Lappe. Dar câte colțuri tainice, și câte lucruri ciudate nu sunt în Parisul de zi și de noapte, în Parisul spre care ca un magnet ne simțim toți atrași. E o curea ce ni se întinde și pe care o urmăm cu ochii Închiși. O cursă trepidantă, nebună și sinistră în acelaș timp dar care ne dă prilejul să înregistrăm și să vedem tot ce cărțile ne-au spus până atunci, impresii intarziate PARIS... „felien”... Pic de Lapppe... Numeroase incendii provocate de caiduri Londra, 30. (Rador). — Din Ottamia, se anunța că din cauza marilor clădiri, s’au produs numeroase incendii la păduri, incendii cari au luat foarte mari proporțiiri. Grație măsurilor luate însă, s’a ajuns la circumscrierea incendiiilor. O măsură foarte utilă, luată împotriva lătarei incendiilor, este patrularea de avioane, care semnalează imediat locul unde se averșe incenidul. Situația este considerată foarte serioasă, întrucât din cauza secetei, pădurile au devenit ca iasca, aprinzându-se imediat. Populația caută scăpare de marea căldură ce domnește, prin băi escurșii în auomobil, etc. Treizeci de persoane au încetat din viață , din tww.a inAoIa.t.i.ilor.