Neamul Românesc, septembrie 1929 (Anul 24, nr. 191-214)

1929-09-01 / nr. 191

DIRECTOR POLITIC H. IORGA Duminecă­i Sept. 1929____________ seN^l XXIV.­­ no. 191 MMMle­­n aa aia wi ■ Pe sease lobi 300 Le Pentru autorități și instituțiuni 1000 lei 3 LEI tredacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu Ho. 6 (etaj) Telefon 312/60 Directori:1 „ie face tineretul ? ” O persoană care n’ar trebui să facă politică se interesa într’o convorbire de „ce face tineretul ?”. Gândul îl prindeți: oare acest tineret n’ar putea el să fie întrebuințat pentru cine știe ce aventură prielnică persoanei care n’ar trebui să facă politică ? Nu știu ce o fi răspuns cine a fost întrebat. Dar, de­și ne­întrebat, răspunsul îl dau eu, care cunosc împrejurările. Tineretul s’a convins că a fost înșelat de acei cari aveau nevoie de bandele intelectuale pentru bucătăria lor de partid sau personală. El își dă seama că, a doua zi chiar după ce au consimțit să servească anume ambiții și interese, acei cari uneltiseră în mijlocul tinerilor au uitat și i­asele mari și făgăduielile frumoa­­s­e’.c Tineretul se apropie de starea de spirit din 1906, cînd el avea un singur crez: cultura națională romînească și-și dădea sama că la cluburile respective nu se găsesc principalii ei re­presi­ntanți Iată „ce face tineretul”. N. IORCA Sfaturi potire elfi! In no. 195 al ziarului Univer­sul. D-l C. I. Brătianu scrie un articol sub titlul ,,Guvernul și Capitalul străin“. In acest arti­col se vede destul de clar că d-sa ca și întreg partidul liberal trăesc ca și până acum în nesin­­ceritate, ascunzându-se sub de­gete și nu au vrut, — căci nu pot crede că nu au putut, — să vadă situața dezastroasă de azi, ca un rezultat al politicei exclu­siviste, interesate și de izolare liberală. Azi văd și orbii că nu se mai poate face nimic în această țară fără aportul capitalului strein, ce urmează a fi atras la noi sub forma exclusivă de capital și în vederea unei remunerații corec­te. Poate fi sigur d-l Brătianu că nici un capitalist strein nu va avea pofta de a-și risca capitalul de dragul vre­ unui amestec în politica țarei românești, — mai ales sub forma în care a fost con­dusă de liberali, — și nu va cău­ta măcar să se amestece în poli­tica țarei care nu îl intere­sează de cât sub raportul sigu­ranței capitalului investit. Deci prima și ultima grijă a capita­lului strein va fi: siguranța și remunerația. Nu este bine și nici patriotic să ne înșelăm pe noi înșine. Tot capitalul din tara noastra —, ca­pital în întregime de nuanță li­berală* — este cu totul insufi­cient pentru a veni în ajutorul industriei și comerțului și nici vorbă să ne mai gândim la des­­voltarea lor și la noi investițiuni. Industria și comerțul care mai rezistă azi, sunt subvenționate de capital strein­eftin și pe ter­men lung, înțelegem prea bine grija par­tidului liberal, — care deține fi­nanța pieței, — față de o invazie a capitalului strein, de­oare­ce dobânzile vor scade, iar consilii­le de administrație formate din politicianii subvenționați, nu vor mai putea incasa acele formida­bile tantieme, rezultatul dobân­zilor uzurate de 22—36%, — do­bânzi cari au cauzat dezastrul și sărăcia de acum, •— falimentele ș șomajul în desvoltare. Era de așteptat un asemenea rezultat! Care industrie și care comerț cinstit pot suporta astfel de do­bania exagerate, când beneficiul total nu trebue să treacă de 15— 20%. Și trebuește ținut în seamă celelalte cheltueli ca impozite fis­cale și comunale, transporturi, taxe vamale directe și indirecte, cifra de afaceri, lux, pierderi, mitueri, intervențiuni, etc­ D-l Brătianu reproșează actua­lului guvern că negljează orice silință de a stimula și încuraja și capitalul național. Lucrul a­­cesta îl putea face partidul libe­ral! L’a făcut? Capitalul național reproșează altora ceia ce ei nu au făcut? Capitalul național tre­buește în primul rând să fie ef­tin și moral, iar munca nu poate fi stimulată fără capital. Capi­talul în țară este cu totul insu­ficient și extrem de scump. Cel mai eftin se prezintă sub forma de camătă, — însuși statul face camătă, — și atunci ne între­băm, cu ce stimulăm munca? Cu vorbe? Cu promsiuni deșar­te ? Dacă era posibilă stimularea muncei fără capital, — după sis­temul comunist, — de ce nu au pus-o în practică liberalii? Sau de ce nu au dat posibilitatea gâ­sirei capitalului în țară care să fie în realitate și eftin? Ce au făcut partidul și guvernul libe­ral în decurs de zece ani, cât au guvernat, pentru stimularea mun­cei agricole, muncei industriale și comerciale. Vorbe, promi­siuni, palavrageală cu emfază a miniștrilor de umplutură. Unde sunt faptele? Că guvernul actual, nu a făcut până în prezent de­cât o legife­rare care răstoarnă complect le­giferările strâmte și interesate ale partidului liberal care avea tendința de etatizare la extrem și transformarea statului în co­merciant și industriaș prost, — — este adevărat! Aceste legife­rări însă erau necesare pentru a da posibilitate capitalului strein să vie la noi pentru investițiuni și valorificări. Până în prezent aceste capitaluri dătătoare de lu­cru și stimul la muncă, nu a pu­tut îndrăzni să se aventureze la noi de­oarece știau că nu au si­guranța și că vor cădea în ghia­­rele băncilor național liberale și sub scutul de neînlăturat al pro­fitorilor partidului liberal. De ce să nu căutăm deci acest capital strein, când cel național nu este suficient? Noi cari am trăit și trăim în această țară ca (Sfârșitul în pag. 11-a) Nil se confirmă: ... știrea semnării acordului îm­prumutului olandez de un miliard lei pentru finanțarea recoltei. E adevărat că împrumuți se tra­tează de către d. Mihai Popovici dar tratativele se află încă în faza principială. Moartea prin înec a primei victime de la Ștrand unde mă găseam chiar în momentul când tânărul fusese scos din apă neînsuflețit, întins și mor­folit ca o cârpă, de mâinile a zeci de oameni din public, ca­re credeau că poate îl vor rea­duce la viață, în lipsa medicu­lui, strigat de toată lumea și neapărând de nicăeri, m’a im­presionat adânc. Cum cauza acestei nenoro­ciri era proasta construcție a Ștrandului am dat câteva lă­muriri teh­nice în „Neamul Românesc“ dela 22 iulie, pro­punând și soluțiunile de în­dreptare a acestei groape cu apă ce vrea să fie cel mai mare bazin din lume. Nu m’am preocupat de­loc de partea igenică, a cărui lipsă dacă nu produce nenorociri imediate și violente, poate însă produce o contagiune în masă. INDIGAȚIUNI URMATE Văd acuma, dintr’un articol apărut în „Ilustrațiunea Ro­mână“ în ziua de 15 August, semnat Jenny Demetrescu — care pare să fie în curent cu intențiunile administrației Ștrandului, că planul meu a fost însușit și modificările vor urma la primăvară. Ba­d. Du­­mitrescu, în justificarea modi­ficărilor întrebuințează chiar frazeologia subsemnatului. Cum am a face cu niște oa­meni care, în interesul aface­­rei, nu provoacă căutarea ce­lei mai bune soluții, dovadă concepția actuală, însă sunt foarte înțelegători, și nu ezită a folosi idei ce nu-i angajează după părerea lor, material­mente la nimic, în interesul publicului, mă simt dator a da și lămuririle de ordin igienic. Proprietarii Ștrandului tre­­bue să știe că un Ștrand la ma­lul mării sau la cel al unei ape curgătoare este cu totul altfel decât unul alimentat cu apă de la conductă sau cu apă subterană. O TECHNICA SPECIALA Această deosebire impune o­­ teh­nică specială și mai multe dificultăți unui Ștrand cu ali­mentare mecanică. Căci apa, la primele se pri­menește de la sine în mod con­tinuu, numărul cabinelor nu se mai calculează, putând fi oricât de mare, iar plaja nu cere nici o preocupare. Fluxul și refluxul mărei, valurile pro­vocate de furtună, ca și revăr­sările după fiecare ploae, ale apelor curgătoare, spală și re­­unpește plaja. La un Ștrand artificial, lip­sit de aceste avantaje natu­rale, trebue să intervie teh­­­nica spre a da un nisip vecinic curat și o apă mereu înaltă. Căci altfel se infectează foarte ușor, în 12 ore chiar . Plaja prin sputa și necurățe­niile, uneori microbiene, ale corpului, iar apa prin grăsi­mile, necurățeniile și sudoarea corpului. EDUCAȚIA PUBLICULUI? S’a spus că din cauza lipsei de educație a publicului, s’ar fi găsit la analiza apei o foarte mare cantitate de urină. Chiar dacă publicul ar fi com­­pus numai din lorzi, și tot s’ar găsi această cantitate. Căci și sudoarea este tot urină. Și dacă un om, după o su­­dație solară completă elimină în bazin cel puțin un sfert de litru de sudoare, și dacă so­cotim că un om face această operație, între soare și bazin, de trei ori, și dacă admitem, după numărul cabinelor 5000 de vizitatori pe zi, ne dă în 12 ore aproape 4000 litri de urină. Cantitate suficientă, prin ea însăși, nemai­socotind fermen­tația solară, spre a infecta apa din prima zi. Deci primenirea apei se im­pune la fiecare 12 ore. Din punct de vedere renta­bil este o imposibilitate. Trebcue deci căutat mijlocul ca pe de o parte grăsimile dela suprafață să fie eliminate con­tinuu, depozitele dela fiind să f­ie colectate și scoase fără a goli bazinul, iar pe de alta parte apa să fie, o parte, cam o treime mereu scursă și înlo­cuiții, cu apă proaspătă iar res­tul purificată, așa că la fie­care trei zile canalul golește o cantitate egală cu volumul bazinului. DIFICULTĂȚI DE ÎNLĂ­TURAT In afară de apă, plaja nu poate fi un simplu maidan umplut cu nisip de carieră și­­ lipsită de orice posibilitate de curățire. Terenul trebue siste­­­MM SaRft JMMfft M HIMBI MIMMHMMUi Bm­ IlB 11" "■ 11 Imafic împărțit și utilat cu mij­loacele necesare spre a pro­­joacele necesare spre a pre­zenta publicului un nisip fin, curățat în fiecare zi de impu­ritățile lăsate de ziua prece­dentă. Toate aceste dificultăți pot fi ușor înlăturate de un ade­vărat specialist, care nu lu­­cr­ază printr-o imitație in­conștientă, ci pornește întot­deauna la studierea dificultă­ților, dând fiecăreia soluția strict adecvată necesitatei. Cu o asemenea rezolvare un Strand artificial, fără a putea egala pe unul la malul mării, este mai igenic decât unul la la malul unei ape curgătoare, care se turbură după fiecare picae și devine inutilizabilă dacă nu sunt prevăzute filtre de curățire. Apoi folosirea bazinului ca și a plajei pune o serie de pro­bleme secundare care dacă nu sunt în legătură absolută cu igiena, rezolvarea lor constitue atâtea mijloace de satisfacție, și deci un puternic mijloc de atracție pentru public. Le vom avea toate acestea anul viitor ? Dacă nu la cel dela șosea, cel puțin la cele vre­o 5—6 ce se proectează a­lse clădi. " #­­ SP. CESANEANU 7k­ctualitSfi­nilgena Ștrandurilor artificiale 0 interesantă ei princip a unui aviator român Paris, 50 (Rador).­­ Căpitanul ava­tor Dragomir, din rezervă, a încer­cat ori o celulă care încorporată la scaunul din carlinga avionului, poate sa se detașeze în mod automat, ori­care ar fi poziția aparatului și să scoboare fără pericol, cu ajutorul u­­nei parașute până la pământ. Experiența aviatorului român ®-a fă­cut ere pe aerodromul Buc, al Casei lárman, situat la Tissy le Noble din apropierea Parisului, reușind perfect Această celulă poate să fie tot așa de bine aplicată pe toți pasagerii avioa­nelor de transport, ca și piloților din aviația militară. Procedarea guvernului d-l­ui Maniu in ce pri­vește scoaterea la pensie a funcțonarilor statului dă de gândit. Din sursă oficială ziarele au publicat mai mul­te tablouri de funcționari ai ministerului de finan­țe destinați a fi scoși la pensie. Printre aceștia sunt oameni CARI N’AU ÎMPLINIT NNC­A VÂRS­TA DE 50 DE ANI și pe cari guvernul voește să-i pensioneze pentru motivul că au trei­zeci de ani de serviciu. Le­gea pensiilor de acum douăzeci de ani a fost modificată tocmai pentru motivul că pe baza ei ieșeau la pensie funcționari abia trecuți de vârsta de 40 de ani și cari erau întreținuți de stat timp de aproximativ 30 de ani pe când calculul legii pensiilor admite 6—8 ani de pensie. Vedat fiind că odată cu înmulțirea numărului funcționărilor* și deci și al pensionarilor se mergea la un faliment sigur al Casei pensiilor, legea s’a modificat intro­­ducSnte pu-se un spor de ani de serviciu și o limită de vârstă mai mare. Interesele guvernului — hotărât nu ale țării­­— cer acum să se revină la vechiul sistem creindu-se din nou pensionari cari să trăiască în sarcina statului câte un sfert de veac și să pregătească di­ficultăți grele bugetului statului in viitor. Guvernul să dea aminte, înainte de a comite și această greșală. Interni Situația Furtună neobișnuită de pe Marsă Neagra a provocat și un naufragiu: o corabie s’a înecat cu tot echipagîul­ângă Mangalia. — Mâine reîncep negocierile româno-polone pentru în­cheierea acordului comercial. — Gurile Dunării amenință cu o complectă împotmolire. — Un funcționar superior ceferist a descoperit că Ungaria ne datorează o sumă uitată de 11 miliarde lei, bani cari de zece ani nu au mai fost reclamați. — Congresul avocaților se va deschide la Brașov la 8 Sep­tembrie. — Se semnalează nouă incendii păgubitoare în regiunile petrolifere. — Măsuri tot mai drastice pentru încasarea impozitelor. — Și debitanții R. M. S. se adună în congres. Externă — In Spania se va monopoliza de către stat vânzarea au­tomobilelor, cum se face cu petrolul. — La Paris a avut loc o frumoasă manifestație romă­nească cu prilejul aniversării intrării în războiu a României.­­ Se instituesc noui anchete în afacerea sec. de gaz metan (Sfârșitul în pagina II-a) Mir Cilii­­­ii Cernicul „DUHUL VIEȚII BISERICEȘTI”. — STAREȚUL „PAISIAN“ GHEORGH­E. - PROTASIE ȘI MACA­­RIE,-BOTEZUL UNUI RABIN CARE SE FACE MONAH. - O OPERA CATEHETICA. IE f și acum să rezumăm in cateva cuvinte acest duh de adevărata viață bisericească și culturală ce s'a dovedit și la Cernica, o singură dată până astăzi — în­tre anii 1781-1850. Atât de însemnată a fost via­ța de cuvioșie de muncă lumi­nată a starețului ,,paisian“ Gheor­ghie, începând de la 1781, încât nu numai că s’a civilizat pustie­tatea și s’a alcătuit obștea cea minunată, dar scrierea manus­criptelor Cernicăi atunci s’a în­ceput. Din lumea monahală a trans­­criitorilor, a răsărit acel Prota­­sie ieromonahul, care ne-a lăsat sfatul său, — povățuiri în ver­suri unice în literatura noastră monahală. E singurul monu­ment literar de acest fel la noi. La finea cărții noastre­ ,Sceni­cii starețului Paisie în mănăsti­rile Cernica și Căldărușani“ (p. 144 -169) am­ tipărit această cân­tare monahală, după manuscri­sul Academei Române cu nr. 1823, un model de scriere fru­­moasă, cirilică. Minunata și u­­nica alcătuire în versuri cuprin­de 12 stări și este fără îndoială la înălțimea momentului cultu­ral pe care-l reprezintă la Cerni­ca. Mai departe, călugării elevi de astăzi să analizeze bine viața și munca maelui ,,paisian“ din acea vreme, Macarie gramaticul. E cel mai de frunte cărturar al Cernicăi. Știa greaca și latina și tălmăcia cu ardoare scrierile Sfinților Părinți- După Mitropo­litul țării, acest modest cărturar era socotit al doilea în cinste, el ,,prea cuviosul didascăl, iubitor de înțelepciune, noul ctitor, si et­nie prea ales“. In cartea citată mai sus, am rezumat extraordi­nara sa activitate literară, parte tipărită, parte rămasă în nenu­mărate manuscripte care te în­spăimântă prin mulțimea și ma­rimea lor. Macarie se mulțămia cu o biată chilioară (manuscri­sul Academiei­ Române, 2050 f 20), el. ,,marele dascăl întru tăl­măcirea Scripturilor“, care înfă­țișează prin acele nenumărate și felurite tălmăciri întreaga noa­stră cultură religioasă de la si­nea sec. XVIII. Celălalt Macarie, mai tânăr, al­cătuitorul psaltirii­ ei românești, zice și el despre Macarie Grama­ticul, în 1823, că a tălmăcit atât de bine textele, încât noi româ­nii ,,mai cu rânduială, mai cu înțelegere și mai cu Îndestulare le avem (cărțile) decât alte limbi vecine“ (Diaconul N. M. Popescu, în „Biserica Ortodoxă Română“ pe Dec. 1915 p. 970). In afară de momentul gospodăresc al Arhi­mandritului Gheorghie, de cel poetic al ieromonahului Protasie și de cel cărturăresc al bătrânu­lui Macarie, „paisienii“ dela Cer­nica ne-au dat momentul moral neîntrecut de pe vremea starețu­lui Calinic. Dacă dela Cernica ie­șise fericitul întru pomenire Che­sarie al Buzănului dacă manus­criptele de aici se trimeteau la atâtea mănăstiri mai mici, apoi în persoana starețului Calinic, care conduce Cernica peste 30 de ani, — dorul de cultură se unește în chip minunat cu cel de sfințenie- Mii de cărți și de manuscripte frumos legate (câte însă se vor fi mistuit!) poartă pecetea sfintei mănăstiri și ins­cripția: ,,este a Cernicăi, să nu se instreineze“. Cetească iubito­rul de trecut înalt bisericesc a­­cea minunată viață a starețului Calinic, scrisă de Arhimandritul Anastasie Baldovin, un ucenic al său. (,,Bis. Ort. Rom.“ an­ XXII p. 1015 și urm). Plângerea sa, asemenea cu a marelui Ve­niamin. Diata sa din 1866, în sfârșit mănunchiul de Povățuiri pentru obștea Cernica sfaturi pe cât de frumoase pe atât de as­pre, și va vedea cu îndestulare că acest stareț Calinic, care nu lasă în urma sa decât „sfinte cărți“ și o amintire de sfânt, re­prezintă cel mai înalt moment cultural-moral de la Cernica , o datorie în adevăr sfântă pentru începătorii Seminariului monahal de astăzi mai întâi să cunoască aceste momente și apoi să se însuflețească de înțelesul Politica iugoslava consfătuirile de la meci. Delegația iugo­­slava la Geneva Belgrad, (Ceps). — Regele Ale­xandru al Iugoslaviei se află de câteva săptămâni la reședința sa de vară din Bled, împreună cu întreaga familie regală. Acolo se concentrează în prezent întrea­ga viață politică de stat a Iugos­laviei. Regele Alexandru nu în­cetează în activitatea lui politi­că, care devine tot mai intensă. Aproape în fiecare zi au loc nu­meroase audiențe la suveran. In ultima săptămână au avut loc la Bled, unde au sosit aproape toți miniștri din Belgrad, importan­te consfătuiri asupra probleme­lor referitoare la politica inter­nă și externă a Iugoslaviei. O foarte mare importanță s-a acordat în opinia publică au­dienței la rege a ministrului ad­­interim la externe, dr­ Kumanu­­di. La această audiență s au ho­tărât definitiv asupra compozi­ției delegației iugoslave, care va participa la sesiunea de toamnă a Ligii Națiunilor. Șeful delega­ției va fi ministrul de Externe dr. Marinkovici, care va pleca la Geneva direct din Haga, iar mem­bru delegației dr. Mazuranici fost ministru de Comerț și dr. Gosar membru al Consiliului Su­perior legislativ­ In Jugoslavia se acordă sesiunei actuale a Li­gii Națiunilor, o importanță ex­traordinară. Precum se știe, reprezentantul Iugoslaviei va fi ales ca delegat al Micei Antante în Consiliul Li­gi. Acest loc l-a ocupat în pri­mul rând Cehoslovacia, apoi Ro­mânia și în prezent a venit rân­dul Iugoslaviei. Intrarea Jugoslaviei în Consi­liul Ligii Națiunilor are tocmai în acest moment o importanță specială pentru politica externă iugoslava. In Jugoslavia predo­mină convingerea că bulgarii se vor strădui la Geneva, ca Liga Națiunilor sau Marile Puteri să mijlocească în chestiunile liti­gioase dintre Iugoslavia și Bul­garia. Se mai crede că la bul­gari chestiunea mijlocirii joacă un rol secundar, planul princi­pal fiind revizuirea tratatelor de pace- Iugoslavia va respinge lo­lol tainic și mântuitor. Să știe apoi că în 1870, când un bătrân — Casian Cernicanul — apăsă pe hârtie condeiul și scrise Istoriile sfintelor M­tiri Cernica și Căl­­dărușani, în paginile sale bă­trânești el pecetluia durerea unei vremi apuse în fața „prefaceri­lor politice“ care se prelungesc până la noi. Cine va dezlega pece­ții © și va da vieață și graiu du­hului „paisian“ de odinioară ? Sau, mai clar, de nu se va lucra in acel duh, opera începută va fi numai Încercare și artificiu. Cultură și literatură bisericeas­că dau în vremea din urmă Fa­cultățile de Teologie și Semina­­riile. Observe însă oricine cu luare aminte și va constata că aceste centre culturale nu ne vor putea da nicodată literatura monahală și a sf. Părinți așa cum o vedem reprezentată în mile de cărți și manuscripte de la Cernica și de la alte M­a­ri- Mo­nahii tălmăcitori și transcriitori simțiau „adevărata și cereasca filosofie a călugăriei“ (Ms. Acad. Române 163 f. 1—10) în ostrovul Cernicăi, pe care il numiau „os­trovul spăseniei“. Cât de folosi­toare ar fi pentru poporul nos­tru, în mare parte mistic, o ata­șă în mod hotărât orice tendință de o asemenea natură. Raportu­rile Iugoslaviei față de Bulgaria sunt clare. Până când Bulgaria nu se va declara de acord cu li­chidarea proprietăților, cari se întind de o parte și de alta a gra­niței Bulgaro-iugoslave și nu va admite crearea zonei moarte în ambele părți, la o distanță de 10 km. de la graniță, nu va putea fi vorbă nici de ratificarea conven­ției de la Pirot, și nici de alte tra­tative. In același timp Iugosla­via stărui în punctul de vedere că conflictul Bulgaro-iugoslav trebue să fie aplanat prin trata­tive directe. Din acest punct de vedere s’au declarat de altfel și Marile Puteri, cari au recoman­dat la Sofi trattive diercte-In consiliul Ligii Națiunilor, Jugoslavia va avea și alte proble­me. Se va împotrivi eventual in­tenției ungare de a aduce politica revizionistă înaintea forului in­ternațional. La consfătuirile de la Bled s-a discutat mult și asupra atitudi­nei Iugoslaviei față de planul Young. Iugoslavia la fel ca și alte sta­te mici are interese la compensa­ții suplimentare. La Haga și-a exprimat principial asentimen­tul cu primirea plănuiții Young, după ce a obținut promisiunea că i se vor face înlesniri. O altă chestiune externă iugo­slavă, care are a fi rezolvată in timpul cel mai apropiat, este începerea tratativelor cu Vatica­nul în vederea concordatului. Du­pă cu­m se anunță aceste tratati­ve vor începe pe la mijlocul lui Septembrie la Belgrad. In acest scop a fost chemat la Belgrad mi­nistrul Iugoslaviei la Vatican, Simlol, care se află în concediu în Elveția. Sunt speranțe că de astădată tratativele cu Vatica­nul se vor încheia cu succes. Du­pă încheerea concordatului se va rezolva definitiv în Iugoslavia, chestiunea Bisericii catolice, ca­re formează una din cele mai complicate probleme ale politi­cei Interne și externe iugoslave de literatură! Și totuși în Semi­­narii și Facultăți nu se realizea­ză, dacă ne gândim că monahii nu sunt lăsați a fi măcar spiri­i­tuali, iar preoții de mir, când au o cultură superioară, nu rare ori îi auzi că se pronunța împo­triva Seminariilor monahale­ Pe vremea starețului Gheor­­ghie, era la Cernica atâta jertfă și atâta ideal, încât nu lipsia, nici momentul cultural de ordin misionar. Un rabin, vestitul Neo­fit, ,,mare dascăl al neamului iu­daicesc“, se botează și se face monah, în acest ,,sfânt ostrov al Cernicăi“. In 1792, el sfârșește aci lucrarea sa apologetică-mi­­sionară: Grăunte de muștar. In introducere, el găsește admirabi­le cuvinte pentru monahii noș­tri. Pe starețul Gheorghie îl a­­seamănă cu luna și cu stelele. Se știe că în 1803 a apărut renu­mita scriere a lui Neofit, Infrun­tarea Jidovilor. Ce viață îmbuna­tățită, din toate punctele de ve­dere, era atunci la Cernica, dacă un rabin se botează aci, admiră obștea, îmbracă haina monahală și devine un misionar el însuș ! Atât de mulți evrei și eretici se

Next