Neamul Românesc, septembrie 1929 (Anul 24, nr. 191-214)
1929-09-01 / nr. 191
DIRECTOR POLITIC H. IORGA Duminecăi Sept. 1929____________ seN^l XXIV. no. 191 MMMlen aa aia wi ■ Pe sease lobi 300 Le Pentru autorități și instituțiuni 1000 lei 3 LEI tredacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu Ho. 6 (etaj) Telefon 312/60 Directori:1 „ie face tineretul ? ” O persoană care n’ar trebui să facă politică se interesa într’o convorbire de „ce face tineretul ?”. Gândul îl prindeți: oare acest tineret n’ar putea el să fie întrebuințat pentru cine știe ce aventură prielnică persoanei care n’ar trebui să facă politică ? Nu știu ce o fi răspuns cine a fost întrebat. Dar, deși neîntrebat, răspunsul îl dau eu, care cunosc împrejurările. Tineretul s’a convins că a fost înșelat de acei cari aveau nevoie de bandele intelectuale pentru bucătăria lor de partid sau personală. El își dă seama că, a doua zi chiar după ce au consimțit să servească anume ambiții și interese, acei cari uneltiseră în mijlocul tinerilor au uitat și iasele mari și făgăduielile frumoase’.c Tineretul se apropie de starea de spirit din 1906, cînd el avea un singur crez: cultura națională romînească și-și dădea sama că la cluburile respective nu se găsesc principalii ei represintanți Iată „ce face tineretul”. N. IORCA Sfaturi potire elfi! In no. 195 al ziarului Universul. D-l C. I. Brătianu scrie un articol sub titlul ,,Guvernul și Capitalul străin“. In acest articol se vede destul de clar că d-sa ca și întreg partidul liberal trăesc ca și până acum în nesinceritate, ascunzându-se sub degete și nu au vrut, — căci nu pot crede că nu au putut, — să vadă situața dezastroasă de azi, ca un rezultat al politicei exclusiviste, interesate și de izolare liberală. Azi văd și orbii că nu se mai poate face nimic în această țară fără aportul capitalului strein, ce urmează a fi atras la noi sub forma exclusivă de capital și în vederea unei remunerații corecte. Poate fi sigur d-l Brătianu că nici un capitalist strein nu va avea pofta de a-și risca capitalul de dragul vre unui amestec în politica țarei românești, — mai ales sub forma în care a fost condusă de liberali, — și nu va căuta măcar să se amestece în politica țarei care nu îl interesează de cât sub raportul siguranței capitalului investit. Deci prima și ultima grijă a capitalului strein va fi: siguranța și remunerația. Nu este bine și nici patriotic să ne înșelăm pe noi înșine. Tot capitalul din tara noastra —, capital în întregime de nuanță liberală* — este cu totul insuficient pentru a veni în ajutorul industriei și comerțului și nici vorbă să ne mai gândim la desvoltarea lor și la noi investițiuni. Industria și comerțul care mai rezistă azi, sunt subvenționate de capital streineftin și pe termen lung, înțelegem prea bine grija partidului liberal, — care deține finanța pieței, — față de o invazie a capitalului strein, deoarece dobânzile vor scade, iar consiliile de administrație formate din politicianii subvenționați, nu vor mai putea incasa acele formidabile tantieme, rezultatul dobânzilor uzurate de 22—36%, — dobânzi cari au cauzat dezastrul și sărăcia de acum, •— falimentele ș șomajul în desvoltare. Era de așteptat un asemenea rezultat! Care industrie și care comerț cinstit pot suporta astfel de dobania exagerate, când beneficiul total nu trebue să treacă de 15— 20%. Și trebuește ținut în seamă celelalte cheltueli ca impozite fiscale și comunale, transporturi, taxe vamale directe și indirecte, cifra de afaceri, lux, pierderi, mitueri, intervențiuni, etc D-l Brătianu reproșează actualului guvern că negljează orice silință de a stimula și încuraja și capitalul național. Lucrul acesta îl putea face partidul liberal! L’a făcut? Capitalul național reproșează altora ceia ce ei nu au făcut? Capitalul național trebuește în primul rând să fie eftin și moral, iar munca nu poate fi stimulată fără capital. Capitalul în țară este cu totul insuficient și extrem de scump. Cel mai eftin se prezintă sub forma de camătă, — însuși statul face camătă, — și atunci ne întrebăm, cu ce stimulăm munca? Cu vorbe? Cu promsiuni deșarte ? Dacă era posibilă stimularea muncei fără capital, — după sistemul comunist, — de ce nu au pus-o în practică liberalii? Sau de ce nu au dat posibilitatea gâsirei capitalului în țară care să fie în realitate și eftin? Ce au făcut partidul și guvernul liberal în decurs de zece ani, cât au guvernat, pentru stimularea muncei agricole, muncei industriale și comerciale. Vorbe, promisiuni, palavrageală cu emfază a miniștrilor de umplutură. Unde sunt faptele? Că guvernul actual, nu a făcut până în prezent decât o legiferare care răstoarnă complect legiferările strâmte și interesate ale partidului liberal care avea tendința de etatizare la extrem și transformarea statului în comerciant și industriaș prost, — — este adevărat! Aceste legiferări însă erau necesare pentru a da posibilitate capitalului strein să vie la noi pentru investițiuni și valorificări. Până în prezent aceste capitaluri dătătoare de lucru și stimul la muncă, nu a putut îndrăzni să se aventureze la noi deoarece știau că nu au siguranța și că vor cădea în ghiarele băncilor național liberale și sub scutul de neînlăturat al profitorilor partidului liberal. De ce să nu căutăm deci acest capital strein, când cel național nu este suficient? Noi cari am trăit și trăim în această țară ca (Sfârșitul în pag. 11-a) Nil se confirmă: ... știrea semnării acordului împrumutului olandez de un miliard lei pentru finanțarea recoltei. E adevărat că împrumuți se tratează de către d. Mihai Popovici dar tratativele se află încă în faza principială. Moartea prin înec a primei victime de la Ștrand unde mă găseam chiar în momentul când tânărul fusese scos din apă neînsuflețit, întins și morfolit ca o cârpă, de mâinile a zeci de oameni din public, care credeau că poate îl vor readuce la viață, în lipsa medicului, strigat de toată lumea și neapărând de nicăeri, m’a impresionat adânc. Cum cauza acestei nenorociri era proasta construcție a Ștrandului am dat câteva lămuriri tehnice în „Neamul Românesc“ dela 22 iulie, propunând și soluțiunile de îndreptare a acestei groape cu apă ce vrea să fie cel mai mare bazin din lume. Nu m’am preocupat deloc de partea igenică, a cărui lipsă dacă nu produce nenorociri imediate și violente, poate însă produce o contagiune în masă. INDIGAȚIUNI URMATE Văd acuma, dintr’un articol apărut în „Ilustrațiunea Română“ în ziua de 15 August, semnat Jenny Demetrescu — care pare să fie în curent cu intențiunile administrației Ștrandului, că planul meu a fost însușit și modificările vor urma la primăvară. Bad. Dumitrescu, în justificarea modificărilor întrebuințează chiar frazeologia subsemnatului. Cum am a face cu niște oameni care, în interesul afacerei, nu provoacă căutarea celei mai bune soluții, dovadă concepția actuală, însă sunt foarte înțelegători, și nu ezită a folosi idei ce nu-i angajează după părerea lor, materialmente la nimic, în interesul publicului, mă simt dator a da și lămuririle de ordin igienic. Proprietarii Ștrandului trebue să știe că un Ștrand la malul mării sau la cel al unei ape curgătoare este cu totul altfel decât unul alimentat cu apă de la conductă sau cu apă subterană. O TECHNICA SPECIALA Această deosebire impune o tehnică specială și mai multe dificultăți unui Ștrand cu alimentare mecanică. Căci apa, la primele se primenește de la sine în mod continuu, numărul cabinelor nu se mai calculează, putând fi oricât de mare, iar plaja nu cere nici o preocupare. Fluxul și refluxul mărei, valurile provocate de furtună, ca și revărsările după fiecare ploae, ale apelor curgătoare, spală și reunpește plaja. La un Ștrand artificial, lipsit de aceste avantaje naturale, trebue să intervie tehnica spre a da un nisip vecinic curat și o apă mereu înaltă. Căci altfel se infectează foarte ușor, în 12 ore chiar . Plaja prin sputa și necurățeniile, uneori microbiene, ale corpului, iar apa prin grăsimile, necurățeniile și sudoarea corpului. EDUCAȚIA PUBLICULUI? S’a spus că din cauza lipsei de educație a publicului, s’ar fi găsit la analiza apei o foarte mare cantitate de urină. Chiar dacă publicul ar fi compus numai din lorzi, și tot s’ar găsi această cantitate. Căci și sudoarea este tot urină. Și dacă un om, după o sudație solară completă elimină în bazin cel puțin un sfert de litru de sudoare, și dacă socotim că un om face această operație, între soare și bazin, de trei ori, și dacă admitem, după numărul cabinelor 5000 de vizitatori pe zi, ne dă în 12 ore aproape 4000 litri de urină. Cantitate suficientă, prin ea însăși, nemaisocotind fermentația solară, spre a infecta apa din prima zi. Deci primenirea apei se impune la fiecare 12 ore. Din punct de vedere rentabil este o imposibilitate. Trebcue deci căutat mijlocul ca pe de o parte grăsimile dela suprafață să fie eliminate continuu, depozitele dela fiind să fie colectate și scoase fără a goli bazinul, iar pe de alta parte apa să fie, o parte, cam o treime mereu scursă și înlocuiții, cu apă proaspătă iar restul purificată, așa că la fiecare trei zile canalul golește o cantitate egală cu volumul bazinului. DIFICULTĂȚI DE ÎNLĂTURAT In afară de apă, plaja nu poate fi un simplu maidan umplut cu nisip de carieră și lipsită de orice posibilitate de curățire. Terenul trebue sisteMM SaRft JMMfft M HIMBI MIMMHMMUi Bm IlB 11" "■ 11 Imafic împărțit și utilat cu mijloacele necesare spre a projoacele necesare spre a prezenta publicului un nisip fin, curățat în fiecare zi de impuritățile lăsate de ziua precedentă. Toate aceste dificultăți pot fi ușor înlăturate de un adevărat specialist, care nu lucrază printr-o imitație inconștientă, ci pornește întotdeauna la studierea dificultăților, dând fiecăreia soluția strict adecvată necesitatei. Cu o asemenea rezolvare un Strand artificial, fără a putea egala pe unul la malul mării, este mai igenic decât unul la la malul unei ape curgătoare, care se turbură după fiecare picae și devine inutilizabilă dacă nu sunt prevăzute filtre de curățire. Apoi folosirea bazinului ca și a plajei pune o serie de probleme secundare care dacă nu sunt în legătură absolută cu igiena, rezolvarea lor constitue atâtea mijloace de satisfacție, și deci un puternic mijloc de atracție pentru public. Le vom avea toate acestea anul viitor ? Dacă nu la cel dela șosea, cel puțin la cele vreo 5—6 ce se proectează alse clădi. " # SP. CESANEANU 7kctualitSfinilgena Ștrandurilor artificiale 0 interesantă ei princip a unui aviator român Paris, 50 (Rador). Căpitanul avator Dragomir, din rezervă, a încercat ori o celulă care încorporată la scaunul din carlinga avionului, poate sa se detașeze în mod automat, oricare ar fi poziția aparatului și să scoboare fără pericol, cu ajutorul unei parașute până la pământ. Experiența aviatorului român ®-a făcut ere pe aerodromul Buc, al Casei lárman, situat la Tissy le Noble din apropierea Parisului, reușind perfect Această celulă poate să fie tot așa de bine aplicată pe toți pasagerii avioanelor de transport, ca și piloților din aviația militară. Procedarea guvernului d-lui Maniu in ce privește scoaterea la pensie a funcțonarilor statului dă de gândit. Din sursă oficială ziarele au publicat mai multe tablouri de funcționari ai ministerului de finanțe destinați a fi scoși la pensie. Printre aceștia sunt oameni CARI N’AU ÎMPLINIT NNCA VÂRSTA DE 50 DE ANI și pe cari guvernul voește să-i pensioneze pentru motivul că au treizeci de ani de serviciu. Legea pensiilor de acum douăzeci de ani a fost modificată tocmai pentru motivul că pe baza ei ieșeau la pensie funcționari abia trecuți de vârsta de 40 de ani și cari erau întreținuți de stat timp de aproximativ 30 de ani pe când calculul legii pensiilor admite 6—8 ani de pensie. Vedat fiind că odată cu înmulțirea numărului funcționărilor* și deci și al pensionarilor se mergea la un faliment sigur al Casei pensiilor, legea s’a modificat introducSnte pu-se un spor de ani de serviciu și o limită de vârstă mai mare. Interesele guvernului — hotărât nu ale țării— cer acum să se revină la vechiul sistem creindu-se din nou pensionari cari să trăiască în sarcina statului câte un sfert de veac și să pregătească dificultăți grele bugetului statului in viitor. Guvernul să dea aminte, înainte de a comite și această greșală. Interni Situația Furtună neobișnuită de pe Marsă Neagra a provocat și un naufragiu: o corabie s’a înecat cu tot echipagîulângă Mangalia. — Mâine reîncep negocierile româno-polone pentru încheierea acordului comercial. — Gurile Dunării amenință cu o complectă împotmolire. — Un funcționar superior ceferist a descoperit că Ungaria ne datorează o sumă uitată de 11 miliarde lei, bani cari de zece ani nu au mai fost reclamați. — Congresul avocaților se va deschide la Brașov la 8 Septembrie. — Se semnalează nouă incendii păgubitoare în regiunile petrolifere. — Măsuri tot mai drastice pentru încasarea impozitelor. — Și debitanții R. M. S. se adună în congres. Externă — In Spania se va monopoliza de către stat vânzarea automobilelor, cum se face cu petrolul. — La Paris a avut loc o frumoasă manifestație romănească cu prilejul aniversării intrării în războiu a României. Se instituesc noui anchete în afacerea sec. de gaz metan (Sfârșitul în pagina II-a) Mir Ciliiii Cernicul „DUHUL VIEȚII BISERICEȘTI”. — STAREȚUL „PAISIAN“ GHEORGHE. - PROTASIE ȘI MACARIE,-BOTEZUL UNUI RABIN CARE SE FACE MONAH. - O OPERA CATEHETICA. IE f și acum să rezumăm in cateva cuvinte acest duh de adevărata viață bisericească și culturală ce s'a dovedit și la Cernica, o singură dată până astăzi — între anii 1781-1850. Atât de însemnată a fost viața de cuvioșie de muncă luminată a starețului ,,paisian“ Gheorghie, începând de la 1781, încât nu numai că s’a civilizat pustietatea și s’a alcătuit obștea cea minunată, dar scrierea manuscriptelor Cernicăi atunci s’a început. Din lumea monahală a transcriitorilor, a răsărit acel Protasie ieromonahul, care ne-a lăsat sfatul său, — povățuiri în versuri unice în literatura noastră monahală. E singurul monument literar de acest fel la noi. La finea cărții noastre ,Scenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani“ (p. 144 -169) am tipărit această cântare monahală, după manuscrisul Academei Române cu nr. 1823, un model de scriere frumoasă, cirilică. Minunata și unica alcătuire în versuri cuprinde 12 stări și este fără îndoială la înălțimea momentului cultural pe care-l reprezintă la Cernica. Mai departe, călugării elevi de astăzi să analizeze bine viața și munca maelui ,,paisian“ din acea vreme, Macarie gramaticul. E cel mai de frunte cărturar al Cernicăi. Știa greaca și latina și tălmăcia cu ardoare scrierile Sfinților Părinți- După Mitropolitul țării, acest modest cărturar era socotit al doilea în cinste, el ,,prea cuviosul didascăl, iubitor de înțelepciune, noul ctitor, si etnie prea ales“. In cartea citată mai sus, am rezumat extraordinara sa activitate literară, parte tipărită, parte rămasă în nenumărate manuscripte care te înspăimântă prin mulțimea și marimea lor. Macarie se mulțămia cu o biată chilioară (manuscrisul Academiei Române, 2050 f 20), el. ,,marele dascăl întru tălmăcirea Scripturilor“, care înfățișează prin acele nenumărate și felurite tălmăciri întreaga noastră cultură religioasă de la sinea sec. XVIII. Celălalt Macarie, mai tânăr, alcătuitorul psaltirii ei românești, zice și el despre Macarie Gramaticul, în 1823, că a tălmăcit atât de bine textele, încât noi românii ,,mai cu rânduială, mai cu înțelegere și mai cu Îndestulare le avem (cărțile) decât alte limbi vecine“ (Diaconul N. M. Popescu, în „Biserica Ortodoxă Română“ pe Dec. 1915 p. 970). In afară de momentul gospodăresc al Arhimandritului Gheorghie, de cel poetic al ieromonahului Protasie și de cel cărturăresc al bătrânului Macarie, „paisienii“ dela Cernica ne-au dat momentul moral neîntrecut de pe vremea starețului Calinic. Dacă dela Cernica ieșise fericitul întru pomenire Chesarie al Buzănului dacă manuscriptele de aici se trimeteau la atâtea mănăstiri mai mici, apoi în persoana starețului Calinic, care conduce Cernica peste 30 de ani, — dorul de cultură se unește în chip minunat cu cel de sfințenie- Mii de cărți și de manuscripte frumos legate (câte însă se vor fi mistuit!) poartă pecetea sfintei mănăstiri și inscripția: ,,este a Cernicăi, să nu se instreineze“. Cetească iubitorul de trecut înalt bisericesc acea minunată viață a starețului Calinic, scrisă de Arhimandritul Anastasie Baldovin, un ucenic al său. (,,Bis. Ort. Rom.“ an XXII p. 1015 și urm). Plângerea sa, asemenea cu a marelui Veniamin. Diata sa din 1866, în sfârșit mănunchiul de Povățuiri pentru obștea Cernica sfaturi pe cât de frumoase pe atât de aspre, și va vedea cu îndestulare că acest stareț Calinic, care nu lasă în urma sa decât „sfinte cărți“ și o amintire de sfânt, reprezintă cel mai înalt moment cultural-moral de la Cernica , o datorie în adevăr sfântă pentru începătorii Seminariului monahal de astăzi mai întâi să cunoască aceste momente și apoi să se însuflețească de înțelesul Politica iugoslava consfătuirile de la meci. Delegația iugoslava la Geneva Belgrad, (Ceps). — Regele Alexandru al Iugoslaviei se află de câteva săptămâni la reședința sa de vară din Bled, împreună cu întreaga familie regală. Acolo se concentrează în prezent întreaga viață politică de stat a Iugoslaviei. Regele Alexandru nu încetează în activitatea lui politică, care devine tot mai intensă. Aproape în fiecare zi au loc numeroase audiențe la suveran. In ultima săptămână au avut loc la Bled, unde au sosit aproape toți miniștri din Belgrad, importante consfătuiri asupra problemelor referitoare la politica internă și externă a Iugoslaviei. O foarte mare importanță s-a acordat în opinia publică audienței la rege a ministrului adinterim la externe, dr Kumanudi. La această audiență s au hotărât definitiv asupra compoziției delegației iugoslave, care va participa la sesiunea de toamnă a Ligii Națiunilor. Șeful delegației va fi ministrul de Externe dr. Marinkovici, care va pleca la Geneva direct din Haga, iar membru delegației dr. Mazuranici fost ministru de Comerț și dr. Gosar membru al Consiliului Superior legislativ In Jugoslavia se acordă sesiunei actuale a Ligii Națiunilor, o importanță extraordinară. Precum se știe, reprezentantul Iugoslaviei va fi ales ca delegat al Micei Antante în Consiliul Ligi. Acest loc l-a ocupat în primul rând Cehoslovacia, apoi România și în prezent a venit rândul Iugoslaviei. Intrarea Jugoslaviei în Consiliul Ligii Națiunilor are tocmai în acest moment o importanță specială pentru politica externă iugoslava. In Jugoslavia predomină convingerea că bulgarii se vor strădui la Geneva, ca Liga Națiunilor sau Marile Puteri să mijlocească în chestiunile litigioase dintre Iugoslavia și Bulgaria. Se mai crede că la bulgari chestiunea mijlocirii joacă un rol secundar, planul principal fiind revizuirea tratatelor de pace- Iugoslavia va respinge lolol tainic și mântuitor. Să știe apoi că în 1870, când un bătrân — Casian Cernicanul — apăsă pe hârtie condeiul și scrise Istoriile sfintelor Mtiri Cernica și Căldărușani, în paginile sale bătrânești el pecetluia durerea unei vremi apuse în fața „prefacerilor politice“ care se prelungesc până la noi. Cine va dezlega peceții © și va da vieață și graiu duhului „paisian“ de odinioară ? Sau, mai clar, de nu se va lucra in acel duh, opera începută va fi numai Încercare și artificiu. Cultură și literatură bisericească dau în vremea din urmă Facultățile de Teologie și Seminariile. Observe însă oricine cu luare aminte și va constata că aceste centre culturale nu ne vor putea da nicodată literatura monahală și a sf. Părinți așa cum o vedem reprezentată în mile de cărți și manuscripte de la Cernica și de la alte Mari- Monahii tălmăcitori și transcriitori simțiau „adevărata și cereasca filosofie a călugăriei“ (Ms. Acad. Române 163 f. 1—10) în ostrovul Cernicăi, pe care il numiau „ostrovul spăseniei“. Cât de folositoare ar fi pentru poporul nostru, în mare parte mistic, o atașă în mod hotărât orice tendință de o asemenea natură. Raporturile Iugoslaviei față de Bulgaria sunt clare. Până când Bulgaria nu se va declara de acord cu lichidarea proprietăților, cari se întind de o parte și de alta a graniței Bulgaro-iugoslave și nu va admite crearea zonei moarte în ambele părți, la o distanță de 10 km. de la graniță, nu va putea fi vorbă nici de ratificarea convenției de la Pirot, și nici de alte tratative. In același timp Iugoslavia stărui în punctul de vedere că conflictul Bulgaro-iugoslav trebue să fie aplanat prin tratative directe. Din acest punct de vedere s’au declarat de altfel și Marile Puteri, cari au recomandat la Sofi trattive diercte-In consiliul Ligii Națiunilor, Jugoslavia va avea și alte probleme. Se va împotrivi eventual intenției ungare de a aduce politica revizionistă înaintea forului internațional. La consfătuirile de la Bled s-a discutat mult și asupra atitudinei Iugoslaviei față de planul Young. Iugoslavia la fel ca și alte state mici are interese la compensații suplimentare. La Haga și-a exprimat principial asentimentul cu primirea plănuiții Young, după ce a obținut promisiunea că i se vor face înlesniri. O altă chestiune externă iugoslavă, care are a fi rezolvată in timpul cel mai apropiat, este începerea tratativelor cu Vaticanul în vederea concordatului. După cum se anunță aceste tratative vor începe pe la mijlocul lui Septembrie la Belgrad. In acest scop a fost chemat la Belgrad ministrul Iugoslaviei la Vatican, Simlol, care se află în concediu în Elveția. Sunt speranțe că de astădată tratativele cu Vaticanul se vor încheia cu succes. După încheerea concordatului se va rezolva definitiv în Iugoslavia, chestiunea Bisericii catolice, care formează una din cele mai complicate probleme ale politicei Interne și externe iugoslave de literatură! Și totuși în Seminarii și Facultăți nu se realizează, dacă ne gândim că monahii nu sunt lăsați a fi măcar spiriituali, iar preoții de mir, când au o cultură superioară, nu rare ori îi auzi că se pronunța împotriva Seminariilor monahale Pe vremea starețului Gheorghie, era la Cernica atâta jertfă și atâta ideal, încât nu lipsia, nici momentul cultural de ordin misionar. Un rabin, vestitul Neofit, ,,mare dascăl al neamului iudaicesc“, se botează și se face monah, în acest ,,sfânt ostrov al Cernicăi“. In 1792, el sfârșește aci lucrarea sa apologetică-misionară: Grăunte de muștar. In introducere, el găsește admirabile cuvinte pentru monahii noștri. Pe starețul Gheorghie îl aseamănă cu luna și cu stelele. Se știe că în 1803 a apărut renumita scriere a lui Neofit, Infruntarea Jidovilor. Ce viață îmbunatățită, din toate punctele de vedere, era atunci la Cernica, dacă un rabin se botează aci, admiră obștea, îmbracă haina monahală și devine un misionar el însuș ! Atât de mulți evrei și eretici se