Neamul Românesc, octombrie 1929 (Anul 24, nr. 215-239)
1929-10-01 / nr. 215
DIRECTOR POLITIC N. IORGA Marți 1 Octombrie 1929 HHUL XXIV. Ho. 215 iiMfMt: n si IM Lei ■ ie pe lui 300 Le. Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 3 LEI JIBNw ^ Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu Ho. 6 (etaj) Telefon 312/69 Directori: CONGRESE Am mai adăpostit un congres, acela al criticei de teatru și musicale. Nu va fi desigur acela în care să ne putem valorifica prin ce am produs noi. Cu timp e de cinci aceste genuri există aici ? Din zilele acelui Nicolae Filimon, căruia, pentru critica musicală, ar trebui, cu acest prilej, să i se comemoreze activitatea la vechiul ziar „Naționalul“ de prin 1860. Dar putem arăta streinilor, In destul curata Sinaie, împodobită cu cel mai mare cadru de natură, că nu suntem așa cum ne presintă dușmanii noștri, ci un popor cum se cade, muncitor și cu gust la orice, pe care doar l-au nenorocit mai toate guvernele pe care le-a avut. Oaspeții obișnuiți a-șî plăti congresele, vor rămînea apoi recunoscători unei țări unde totul li se oferă gratis și din belșug, cu singura rugăminte să nu fim uitați de a doua zi. Rămîne un lucru: ca, după ce vom fi văzut oameni cari fac mai bine ce facem noi cum dă Dumnezeu, să căutăm a ne ridica la nivelul acelor pe cari i-am găzduit un moment. Nimm >t încurajarea muncei naționale : „ în fiecare an congresele Asociației Generale a Inginerilor din România în discuțiunile avute și moțiunile emise, a arătat și a atras atențiunea asupra necesității, — la noi, — de a se proteja elementul național înucrările făcute, mai ales de Stat și în industrii. Dezideratele repetate au rămas până în acest an fără ecou. Acum probabil că chestiunea a devenit acută, deoarece presa a dat alarma. Elementele străine importate, năvălesc la noi acaparând locuirile destinate românilor. Cu toate că avem suficiente și variate elemente tehnice de cea mai mare valoare, totuși curectul este creiat pentru elementele străine care în cea mai mare parte sunt elemente slabe. Elementele solide, nu-și părăsesc țara și nu vin la noi ele cât la cazuri cu totul excepționale. Neîncrederea de azi în elementele tehnice românești — cu toate exemplele numeroase ce vedem,— este datorită în mare parte politicianismului care nu cunoaște destul de bine nici problema și nici soluțiunea ei. Ori de câte ori a existat o criză tehhnică, întotdeauna s’a cerut tehnicianului român să îngoste și să normalizeze, fără ii sau cu sume insuficiente, nu se cereau credite, erau refuzate pe motiv de lipsă de fonduri. Tehnicianul român neputând lucra și valorifica cunoștințele și experiența sa fără fonduri, s’a recurs la tehnicianul străin, odată cu căutarea de capital. Tehnicianul strein cu toate că e mai scump și mai slab, totuși era primit și îi se punea la dispozițiune fondurile erau refuzate celui român. „ Sunt foarte numeroase cazurile atât la Stat cât și la particulari. Acolo însă, — cazuri destul de rare, — unde s’a pus la dispoziția tehhnicianului român fondurile, rezultatele au fost cu mult superioare celor ale tehnicianilor streini. Dintr’un sentiment neexplicabil elementului român nu îi se dă toată încrederea ce o merită, și nu îi se pune la dispoziție posibilitățile de realizare. In acest mod elementele autohtone nu se pot afirma. Statul este cel mai mare vinovat în această chestiune, deci el este obligat să ia măsurile de îndreptare. Statul este deci dator să se sesizeze de moțiunea specialiștilor și să pornească la legiferarea de protecție a muncei naționale, atât de neglijate până în prezent, a muncei manuale și intelectuale de toate categoriile. Suntem siguri că procedând astfel, țara va câștiga și economicește și moralicește, deoarece fondurile vor rămâne în țară și nu se vor exporta, populația românească va avea de lucru și se va putea afirma, arătând ce poate românul când este lăsat să lucreze. Aceasta se impune cu atât mai mult acum, când șomajul există și când suntem nevoiți a exporta brațe. C E. GABRIELESCU Inginer Acționarii... ... soceității „Reșița” au convocat o întrunire de protestare împotriva conducerii acestei instituții, conducere care înțelege să plătească tantieme și lefuri, dar nu și dividende D. Madgearu va avea și d-sa cuvântul In această chestiune. In dreapta și în stânga portalului intrărei, câte două arcade cu tablouri de mosaicuri colorate pe fond de mosaic de aur, susținute de graiuri de coloane în marmoră verde, trandafirie striată cu aur, viorie și de colonete de serpentină. Deasupra, după un balconaș delicat ce ascunde ceva din cele cinci turle bulbate, sunt alte arcade simetric suprapuse sub care straluesec tablouri de mosaicuri colorate, pe fond de mosaic de aur. La colțuri și printre ogivele atât de fin despicate alte bolților superioare, străjuesc turnulețe gotice aurite, cu statui înăuntru. La mijloc,sus, statuia Sf. Marcu. La dreapta și la stânga lui pe treptele ogivelor urcă spre dânsul îngerași de aur. Pe domuri lucesc crucile cu bombe de aur. Pe pereții clădirei în marmoră ceruleiană sânt încrustate plăci de marmora cea mai rară. O profuzie, o neînchipuită risipă de bogăție, flora fantastică a unui codru nestrăbătut, leit în aur. Dar nimic massiv, sau greoi. Totul pare cioplit, turnat, țesut din lumina zorilor, din strălucirea Miezului zilei, din purpura aprinsă a Apusului, din împletirea unei puzderii de curcubee, înfășurat de penumbrele fumurii ale serii. E o închipuire aeriană, închegarea unui vis de poet, un castel de flori din raiu așezat ușor pe pământ. E atât de nereal încât la fiece clipire din gene ți se pare că totul se va risipi ca focul unei vedenii în somn spre faptul zilei. înăuntru, întreaga basilica e o cruce colosală scobită în blocul unui mosaic de aur. Aci, lumina e și mai plină de taine. Pânzele se intrează prin luciul vitraliilor polycrome și săltând pe bolțile de aur, pe pardoseala de marmoră colorată, se prinde la mijloc într-un mare buchet strălucitor, din care se resfiră în petale finalizate pe tot cuprinsul. •Nicăici vraja luminilor combinate de magia unor artiști fără seamăn nu-ți dă mai mult înțelesul mistic al bisericei creștine, unde sufletul desprins din coaja vremei intră, cu un avânt de iubire fără țărmuri, în brațele duioase ale veșniciei recucerite. Ce ideal măreț, fără prihană, ce credință vulcanică și câtă dragoste pătimașe au stăpânit cugetele giganților Renașterei italiene de au putut creia atâta frumusețe, frământând minunile civilizației ellino-romane cu ramura iubitei de oameni creștină putem asemui imperiul roman cu o imensă oglindă. Din pricina degenerărei autorității centrale a familiilor quilitare, otrăvite de vițiu, precum și în mult mai puțin, presiunea externă a barbarilor, oglinda imperială romană s-a spart în mai multe cioburi. Din acestea mai principale au fost Roma, Florența, Veneția, Genova, Pisa, Amalfi. Viața latină cu toată prăbușirea imperiului nu încetat un singur moment. Fluxul barbar a trecut peste creștetul latin, dar nu la putut înnăbuși. Din contră. Sufletele barbarilor germani au fost creștinizate, apoi cucerite de limba și civilizația latină, care, străbătând prin Galia romanizată, au pătruns in Europa centrală. Asftel, de pe acele oglingioare, mici de tot la începutul Evului mediu, Roma, Florența și celelalte, s-a șters cu timpul urmele barbare și au început din nou să strălucească în tradiția latină. Comunele au fost autonome. Având libertatea de conștiință și libertățile politice, obținute cu forța sau prin plată de la nobilii feudatori, s’au strecurat cu multă iscusință și exploatând certurile dintre papă și împărat au ajuns la o stare de mare prosperitate. Limba și Literatura latină, antichitățile elline s’au desvoltat și au stăpânit elitele. Mulțimea înțelegea și ea latinește, deoarece se predica în această limbă de pe amvon până la jumătatea veacului al XIV. Protagoniștii Renașterei italiene, mai ales Petrarca, deși au scris în limba națională născândă, erau cunoscători și propagandiști înfocați ai clasicismului antic. Italienii n’au făcut din creștinism acel misticism abstract, hieratic, ascetic, contrariu vieței și firei omenești, ca europenii nordici. Italienii au făurit din creștinism un principiu uman de viață. Din amestecul acestei idei cu cultura antică a eșit spiritul Renașterei în Italia. El a dăinuit și după devastarea Romei la Veneția, ce nu a putut fi cucerită de papă, germani, francezi, turci și unguri din cauza energiei patriotice a cetățenilor Veneției unită cu situația lor geografică unică. De pe la jumătatea veacului al XV-lea până la sfătuitul secolului al XVI, înflorind la Veneția cel mai mare belșug și putere politică, a existat mediul prielnic ca să poată apare orbitoarele fenomene spirituale numite Giovanni Bellini, Tiziano Veccellio, Giorgione, Paolo Veronese, Jacopo Robusti detto i Tintoretto și Sansovino. Piața San-Marco noaptea. Căutam să pătrund cugetul tainic al celor cari au clădit acest loc, singurul pe lume. Piața San-Marco este un vast cadrilater dreptunghiular. Latu (Sfârșitul în pagina II-a) k . 1 ' » iwm * — Aquarele venețiene BISERICA SAN MARCO MOTTO. — Domnului profesor lorga, mentorului suut verbul căruia să însuflețească] minunile cetății Dogilor. '** Oratorii liberali au dat liber curs, la Dorohoi, gravei lor elocințe, cu ecouri care vădesc o veche și persistentă goliciun... Oboratorii indignați ai opoziției liberale ! iată-i chemând țara și arătându-i că un guvern incapabil, risipitor și primejdios, o duce în râpă... Țara, electrizată de d. Chirculescu, fascinată de d. Tancred Constantinescu, extaziată înaintea sacramentalelor formule ale altor exponenți ai partidului, aleargă acum nebună să... asigure pe marii bărbați de stat de mai sus, că e capabilă să moară,— numai să readucă pe d. Inculeț la putere. Din fericire, înainte de a se face această dovadă, severii cenzori doro hoeni de circumstanță, s-au reunit după intrunirea impozantă, în jurul unei mese bine alimentate. Acolo au mai uitat de indingarea pe care o transmite oratorilor, scenele de întrunire. Pe când țara, amarată ori și decepționată azi, încearcă să dreagă, cu răbdare și muncă, belelele azvârlite pe capul ei de salvatorii liberali ai poporului... Internă Situația *—i Accidentul de automobil al d-lui general Panaitescu da măsura victriei de la circulația Capitalei. ?i să se noteze că accidentul sa produs la intersecția Bulevardului Elisabeta cu str. Brezoianu, punct despre care am mai vorbit arătând modul lamentabil cum înțeleg să-și facă datoria agenții de circulație fixați acolo. —In afacerea contrabandelor de mătase au fost arestați câțiva funcționari vamali incorecți. — E vorba să se mărească centrala telefonică automată cu 600 de posturi. Concomitent e necesară o îmbunătățire: a servit cităm telefonic. . . —* Congresul anual al veteranilor s’a ținut ieri W PlSești. — S a instituit o comisie pentru autorizații de cărăușia publică. — ... -te- S’a urcat prețul,oarzelor. ** Cernăuți s’a descoperit manifeste comuniste. Se va reglementa manipularea cerealelor în porturi. — Legea energiei va fi modificată. galerii ' — Săptămâna viitoare va apare un număr special al revistei ,,L’Illustration“ consacrat României. — Intre Anglia și Rusia sovietică se urmează tratative pentru reluarea relațiilor diplomatice Ideei Uninii Stilelor europene Belgrad (Ceps) . La Belgrad ca și în alte mari centre au început discuții în păturile cele mai largi asupra proectului lui Aristide Briand relativ la Uniunea statelor europene. Pe această cale se formează opinia publică a țări, care natural își va juca rolul ei la răspunsul guvernului. După cum se știe răspunsul guvernelor va fi dat după un an la Paris și apoi se aștepta realizarea practică a ideilor lui Briand. La ancheta organizată de ziarul „Vreme” a trimis un foarte interesant răspuns, profesorul universitar dr M. Novakovici, care conferențiază la catedra de drept internațional și e consilier permanent la Ministerul de externe. După cuvintele sale ideile lui Briand nu sunt noui, încă la începutul secolului al l?-lea, ministrul francez și consilier al lui Enric IV Sully, a fost inițiatorul lor. Serioasă este însă împrejurarea că această idee a fost adusă pe tapet tocmai acum, și această desigur din pricini foarte importante. Spiritul pătrunzător a lui Briand vede în viitor un mare pericol pentru pacea Europei și ar dori ca să se creeze o Uniune a țărilor europene spre a se preveni acest pericol, însăși Liga Națiunilor este întră anumită măsură o astfel de Uniune. Ea cuprinde insă toate continentele și nu numai statele europene. Dacă se va crea în sânul Ligii Națiunilor o nouă Uniune a statelor europene, ea va forma un grup puternic și strâns legat. Nu este însă nici o îndoială că în calea spre realizarea acestei idei sunt multe obstacole. Una din ele o formează divergențele de interese ale statelor europene în urma războiului mondial. Consolidara păcii poate fi realizată nu prin o schimbare a tratatelor de pace cum ar dori statele învinse, ci prima înțelegere în baza acestor tratate, înțelegerea e posibilă în primul rând pe terenul economic și cultural. Și tocmai cu această înțelegere e necesar a se începe. Consiliul tehnic superior a examinat în ultima ședință următoarele chestiuni: Procesul pentru construcția podului de beton armat de 24 m. deschidere, peste râu Râuleț, pe șoseaua Bălți-Orhei, la eșirea din orașul Bălți, în valoare de iei 1.160.000 (în continuare) a fost aprobat cu unele observațiuni. A fost aprobată cererea fabricii de ciment „Putna“ privitoare la admiterea în construcții a cimentului ce produce, cu oarecari observațiuni. Consiliul a fost de părere să se aprobe oferta casei „Margirus“ relativă la licitația ținută de primăria municipiului Timișoara, pentru procurarea unei scări mecanice speciale de 50 m. lungime, necesară acelui municipiu, în valoare de lei 2.166.400. A fost aprobat procesul pentru instalația unei conducte de alimentare cu apă a abatorului comunal din orașul Buzău, în valoare de lei 510.000, cu condiția ca ea să fie construită din fontă. Procetul lucrărilor de regulare a malului Bistra, în comuna Ferdinand, jud. Severin, în valoare de lei 800.000 a fost aprobat cu mici observațiuni. A fost aprobat procetul pentru construcția stradei Mihai Viteazu din com. Pecica, jud. Arad, în valoare de lei 980.000. Relativ la planul de situație al terenului pe care urmează a se construi teatrul comunal din orașul Tecuci, s-a hotărît să se studieze altă așezare a teatrului. De asemenea, se va prezenta și procetul revăzut, Varșovia, (Cep*). După care se anunță în cercurile guvernamentale procetul de buget pentru anul 1930 este complect elaborat. După declarațiile ministrului de finanțe Matuszewski, noul buget va rămânea în general în limitele bugetului din 1929, suferind numai unele schimbări în venituri, cari însă nu vor avea influență asupra veniturilor totale. Se vor reduce de ex. veniturile vamale, în schimb vor crește veniturile din alte surse. Cheltuelile sunt mărite la: instrucțiunea publică, căile ferate și serviciul datoriilor statului. Principiul conducător al bugetului va fi realizarea de economii. Vor fi redare cheltuelile pentru investițiiii și cheltuelile administrative. Exceptând cele două resorturi menționate, se vor, efectua economii la toate ministere!. Procesul noului buget a născut vii comentări pe întreaga presă, iași«» dându-se că sunt resorturi unde economiile nu pot f realizate fără % dăunare a intereselor statului De asemenea se consideră ca o mare greșală reducerea cheltuelilor la investiții. Scoliiürci guvernatei Klisirii Când, acum cinc luni, a venit in fruntea guvernului d. Ernest Streeruwitz, erau de rezolvat în prima linie probleme economice. O reformă economică, devenită imperios necesară, trebuia înfăptuită iar d. Streeruwitz părea omul cel mai indicat să îndeplinească această misiune. Guvernul sau chiar se și declarase din prima zi, un guvern de muncă economică. Intre timp, a intervenit cu uimitoare rapiditate un întreg schimb de scene, produs prin Apariția Heixmwehrului. Deodată jocul reformei economice a fost luat de reforma constituțională și programul economic înlocuit cu necesitatea unei fundamentale reforme a statului. Apariția Heimwehrului, complicarea ne înțelege Hrisr interne, impresia în străinătate și repercusiunile și asupra situației economice a Austriei, toate aceste evenimente, cari amenințau ea sfârșească într-o complicație generală, au pus cabinetul Sireeruwitz in fața unor alte probleme, pentru cari nu era nici chemat și nici competent prin compunerea lui. Acest cabinet, care în timpul «cartei sale existențe de cinci luni a putut să remis una din cele mai importante chestiuni, reforma chiriilor și care și pe alte tărâmuri a desfășurat o activitate rodnică» s’a văzut nevoit, în urma agravării situației interne, s ă se retragă, DESFĂȘURAREA CRIZEI Criza s’a desfășurat cu aceeași rapiditate care ne obserat in genere în ultimele luni la evenimentele din Austria. La prânz guvernul delibera asupra declarației ce urma să fie citită in parlament a doua zi, cu ocazia prezentării proiectelor de lege privind modificarea constituției. Câteva ore mai târziu, tot guvernul era retras iar partidele majoritare supuneau președintelui poliției din Viena, Johann Schober, prin reprezentanții lor, dorința ca să accepte conducerea guvernului. Nici o condiție nu se punea iar președintele Schober primea astfel mână liberă pentru constituirea cabinetului .PERSONALITATEA NOULUI CANCELAR Proclamarea d-lui Schober de eaueslar nu a fost o ipiră dar a făcut somație. Doar d. Schober, în călitate» an de președinte al poliției, a fost pe consistate» cea mai mult atacată din Austria, a fost obiectat unor furioase asalturi din partea opoziției de când cu sângeroasele sile din Iulie 1927. In acest interval s’a ajuns firește, la o înțelegere între președintele poliției și Intre socist-democrați, împrejurare care poate să fi fost luată in considerare la Însărcinarea celui dintâi cu funcțiunea da cancelar. In tot cazul numele de Schober produce în urechile a mii de oameni un strident sunet de luptă. Burghezimea și partea din populație care, punându-se mai presus de atitudinea de partid, dorește restabilirea muncii liniștite, privesc cu satisfacție numirea d-lui Schober de cancelar, de care se văd în persoana lui garanția unei liniștite desfășurări a situației. Numele lui Schober înseamnă într’adevăr încredere pentru marea majoritate a poporului austriac. Noul cancelar declară chiar dela început: Guvernul său va interveni contra oricărei violențe și pentru stricta legalitate» Nu s’a așteptat nimic altceva dela noul cancelar, care de altfel nici nu este un om nou la acest post și ale cărui merite pentru Viena și Austria sunt cunoscute oricui. Doar Schaber a fost cel et.ro, în zilele critice ale bolșevismului unguresc, a salvat Austria de o soartă similară și care, la revolta din 1927 din Viena, a împiedecat cu răul să ajungă la extrem. Când presa burgheză declară unanim că în persoana d-lui Schober sunt unite autoritate de stat, legalitate, ordine plus o energie conștientă pe deplin, nu sunt simple vorbe de paradă pentru noul om, și constatarea unor fapte. Un guvern Schober e desigur um răgaz contra versiunilor despre o lovitură de stat și totodată și o liniștire pentru» străinătate, care a devenit însfârșit foarte necesară» ❖in activitatea sa de piin aetism, de Schober e legat de evenimente însemnate în istoria Austriei și a orașului Viena. Activitatea lui ca președinte al poliției din Viena e cunoscută în toate țările, in această calitate, el a exercitat o influență depășind cu mult cercul activității sale. Ca politician, el a luat parte în 1921, în calitate de cancelar și ministru de externe, la conferința de la Veneția. Alipirea Burgenlandului în Austria și plebiscitul din Oldenburg au avut loc în timpul cancelariatului său. In Decembrie 1921, d. Schober a încheiat cu Cehoslovacia tratatul de la Lana. In 1922 a fost ales pentru a doua oară cancelar. La conferința economică internațională de la Genua a obținut restituirea garanțiilor în favoarea creditelor pentru Austria. In Mai acelaș an, a luat iar postul de președinte al poliției din Viena, pe care l-a ținut până acum, când e chemat pentru a treia oară în fruntea guvernului. D. Schober e în vârstă de 55 ani. Cu ti Schober vine în fruntea statului austriac un om de încredere generală. El își asumă misiunea într’o epocă critică, poate cea mai grea prin care treca .Austria de acum. Ar însemna o destindere trecând cu mult peste frontierele Austriei, dacă această misiune va fi îndeplinită cum se așteaptă și cum trebuie așteptat. (Uta), Sâmbătă la orelee d. a. a avut loc o importantă demonstrație de mașini agricole pe terenul de la ferma Statului Băneasa în prezența d-lui I. Mihalache ministrul agriculturei. Mai erau de față d-nil V. Potârcă subsecretar de stat, Armand Călinescu secretar general, Rădulescu Mehedinți președintele „Uniunei Camerilor agricole” profesorii doctor Ionescu-Sisești, Al. Nasta, Man-directorul general «1 „Uniunei camerilor agricole, Amărăscu, Calescu, Burada, C. Faerca, profesor Sterian, Stoian, etc». etc. In programul d-lui ministru I. Mihalache este de a, ajuta pe săteni și agricultori în general ca să-și poată procura în chip cât mai ușor mașinile și uneltele agricole de cari au nevoe. In acest scop s’a făcut aspel la „Uniunea camerelor agricola pentru a da tot concursul necesar. S’au cumpărat ceiace a fost deocamdată mai de nevoe ca: ticoare, vânturătoare, semănători. Statul venind cu o încurajare de 25 la sută din costul mașinei cât și alte înlesniri de plată. In programul ministerului de agricultură este fixat a se cumpăra, pentru anul viitor, curațitoare cu care să se poată condiționa o s&ămânță bună și silozuri pentru depozitarea cerealelor. La demonstrațiunea le eri d. ministru I. Mihalache s’a interesat îndeaproape de chipul cum funcționează nouile pluguri cu tracțiune animală ce urmează a se introduce la noi. Era interesant tabloul cum ministrul țăran împingea la coarnele plugului sute de metri privind când în dreapta când în stânga cum se forma brazda. In urmă, s’a cercetat chipul de funcționare a semănătoarelor și al curățitoarelor. Comisia care urmează a se pronunța asupra mașinelor văzute eri este compusă din d-nii D. Cărunta, Ionescu Sisești, Al. Nasta, un delegat al „Uniunei Camerelor agricole” Amărăscu, Munteanu, Colescu, Ștefan și Filipescu. Demonstrația a luat sfârșit ,la orele U seara. •MM