Neamul Românesc, octombrie 1929 (Anul 24, nr. 215-239)

1929-10-01 / nr. 215

DIRECTOR POLITIC N. IORGA Marți 1 Octombrie 1929 HHUL XXIV.­­ Ho. 215 iiMfMt: n si IM Lei ■ ie pe lui 300 Le. Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 3 LEI JIBN­w ^ Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu Ho. 6 (etaj) Telefon 312/69 Directori: CONGRESE Am mai adăpostit un congres, acela al criticei de teatru și musicale. Nu va fi de­sigur acela în care să ne putem valorifica prin ce am produs noi. Cu­ timp e de cinci aceste genuri există aici ? Din zilele acelui Nicolae Filimon, căruia, pentru critica musi­­cală, ar trebui, cu acest prilej, să i se comemoreze activitatea la vechiul ziar „Naționalul“ de prin 1860. Dar putem arăta streinilor, In destul curata Sinaie, împo­dobită cu cel mai mare­ cadru de natură, că nu suntem așa cum ne presintă dușmanii noștri, ci un popor cum se cade, muncitor și cu gust la orice, pe care doar l-au nenorocit mai toate guver­nele pe care le-a avut. Oaspeții obișnuiți a-șî plăti congresele, vor rămînea apoi recunoscători unei țări unde totul li se oferă gratis și din belșug, cu singura rugăminte să nu fim uitați de a doua zi. Rămîne un lucru: ca, după ce vom fi văzut oameni cari fac mai bine ce facem noi cum dă Dumnezeu, să căutăm a ne ridica la nivelul acelor pe cari i-am găzduit un moment. N­­imm >­t încurajarea muncei naționale : „ în fiecare an congresele Aso­ciației Generale a Inginerilor din România în discuțiunile a­­vute și moțiunile emise, a ară­tat și a atras atențiunea asupra necesității, — la noi, — de a se­­ proteja elementul național în­ucrările făcute, mai ales de Stat și în industrii. Dezideratele repetate au ră­mas până în acest an fără ecou. Acum probabil că chestiunea a devenit acută, de­oarece presa a dat alarma. Elementele străine importate, năvălesc la noi acaparând locu­irile destinate românilor. Cu toate că avem suficiente și va­riate elemente teh­nice de cea m­ai m­are valoare, totuși curec­­tul este creiat pentru elemen­tele străine care în cea mai ma­re parte sunt elemente slabe. Elementele solide, nu-și pără­­sesc țara și nu vin la noi ele cât la cazuri cu totul excepționale. Neîncrederea de azi în ele­mentele teh­nice românești — cu toate exemplele numeroase ce vedem,— este datorită în ma­re parte politicianismului care nu cunoaște destul de bine nici problema și nici soluțiunea ei. Ori de câte ori a existat o cri­ză tehhnică, întotdeauna s’a ce­rut teh­nicianului român să în­goste și să normalizeze, fără ii sau cu sume insuficiente, nu se cereau credite, erau refuzate pe motiv de lipsă de fonduri. Teh­nicianul român nepu­­tând lucra și valorifica cunoș­tințele și experiența sa fără fonduri,­­ s’a recurs la teh­ni­­cianul străin, odată cu căutarea de capital. Teh­nicianul strein cu toate că e mai scump și mai slab, totuși era primit și îi se punea la dispozițiune fondurile erau refuzate celui român. „ Sunt foarte numeroase cazu­rile atât la Stat cât și la parti­culari. Acolo însă, — cazuri destul de rare, — unde s’a pus la dispoziția tehhnicianului ro­mân fondurile, rezultatele au fost cu mult­­ superioare celor ale teh­nicianilor streini. Dintr’un sentiment neexpli­cabil elementului român nu îi se dă toată încrederea ce o me­rită, și nu îi se pune la dispozi­ție posibilitățile de realizare. In acest mod elementele autoh­to­­ne nu se pot afirma. Statul este cel mai mare vino­vat în această chestiune, d­eci el este obligat să ia măsurile de îndreptare. Statul este deci dator să se se­sizeze de moțiunea specialiști­lor și să pornească la legifera­rea de protecție a muncei na­ționale, atât de neglijate până în prezent,­­ a muncei manu­ale și intelectuale de toate ca­tegoriile. Suntem siguri că procedând astfel, țara va câștiga și econo­­micește și moralicește, de­oare­ce fondurile vor rămâne­ în ța­ră și nu se vor exporta, popu­lația românească va avea de lu­cru și se va putea afirma, ară­tând ce poate românul când este lăsat să lucreze. Aceasta se impune cu atât mai mult acum, când șomajul există și când suntem nevoiți a exporta brațe. C E. GABRIELESCU Inginer Acționarii... ... soceității „Reșița” au con­­vocat o întrunire de protesta­re împotriva conducerii aces­tei instituții, conducere care înțelege să plătească tantieme și lefuri, dar nu și dividende D. Madgearu va avea și d-sa cuvântul In această chestiune. In dreapta și în stânga por­talului intrărei, câte două arca­de cu tablouri de mosaicuri co­lorate pe fond de mosaic de aur, susținute de graiuri de coloa­ne în marmoră verde, tranda­firie striată cu aur, viorie și de colonete de serpentină. Deasu­pra, după un balconaș delicat ce ascunde ceva din cele cinci turle bulbate, sunt alte arcade simetric suprapuse sub care stral­uesec tablouri de mosaicuri colorate, pe fond de mosaic de aur. La colțuri și printre ogive­le atât de fin despicate alte bol­ților superioare, străjuesc tur­nulețe gotice aurite, cu statui înăuntru. La mijloc,sus, statuia Sf. Marcu. La dreapta și la stân­ga lui pe treptele ogivelor urcă spre dânsul îngerași de aur. Pe domuri lucesc crucile cu bombe de aur. Pe pereții clădirei în marmoră ceruleiană sânt încru­state plăci de marmora cea mai rară. O profuzie, o neînchipuită risipă de bogăție, flora fantasti­că a unui codru nestrăbătut, leit în aur. Dar nimic massiv, sau greoi. Totul pare cioplit, turnat, țe­sut din lumina zorilor, din stră­lucirea Miezului zilei, din pur­pura aprinsă a Apusului, din împletirea unei puzderii de curcubee, înfășurat de penum­brele fumurii ale serii. E o închipuire aeriană, în­chegarea unui vis de poet, un castel de flori din raiu așezat ușor pe pământ. E atât de ne­real încât la fiece clipire din gene ți se pare că totul se va risipi ca focul unei vedenii în somn spre faptul zilei. înăuntru, întreaga basilica e o cruce co­losală scobită în blocul unui mosaic de aur. Aci, lumina e și mai plină de taine. Pânzele se in­­­­trează prin luciul vitraliilor po­­lycrome și săltând pe bolțile de aur, pe pardoseala de marmoră colorată, se prinde la mijloc în­­tr-un mare buchet strălucitor, din care se resfiră în petale fin­alizate pe tot cuprinsul. •Nicăici vraja luminilor com­binate de magia unor artiști fără seamăn nu-ți dă mai mult înțelesul mistic al bisericei cre­știne, unde sufletul desprins din coaja vremei intră, cu un avânt de iubire fără țărmuri, în bra­țele duioase ale veșniciei recu­cerite.­­ Ce ideal măreț, fără prihană, ce credință vulcanică și câtă dragoste pătimașe au stăpânit cugetele giganților Renașterei italiene de au putut creia atâta frumusețe, frământând minuni­le civilizației ellino-romane cu ramura iubitei de oameni creș­tină putem asemui imperiul ro­man cu o imensă oglindă. Din pricina degenerărei au­torității centrale a familiilor quilitare, otrăvite de vițiu, pre­cum și în mult mai puțin, pre­siunea externă a barbarilor, o­­glinda imperială romană s-a spart în mai multe cioburi. Din acestea mai principale au fost Roma, Florența, Veneția, Genova, Pisa, Amalfi. Viața latină cu toată prăbu­șirea imperiului nu încetat un singur moment. Fluxul barbar a trecut peste creștetul latin, dar nu la putut înnăbuși. Din contră. Sufletele barbarilor ger­mani au fost creștinizate, apoi cucerite de limba și civilizația latină, care, străbătând prin Galia romanizată, au pătruns in Europa centrală. Asftel, de pe acele oglingioa­­re, mici de tot la începutul Evu­lui mediu, Roma, Florența și ce­lelalte, s-a șters cu timpul ur­mele barbare și au început din nou să strălucească în tradiția latină. Comunele au fost autonome. Având libertatea de conștiință și libertățile politice, obținute cu forța sau prin plată de la no­bilii feudatori, s’au strecurat cu multă iscusință și exploatând certurile dintre papă și împărat au ajuns la o stare de mare pro­speritate. Limba și Literatura latină, an­tichitățile elline s’au desvoltat și au stăpânit elitele. Mulțimea înțelegea și ea latinește, de­oare­ce se predica în această limbă de pe amvon până la jumătatea veacului al XIV. Protagoniștii Renașterei italiene, mai ales Pe­trarca, deși au scris în limba națională născândă, erau cunos­cători și propagandiști înfocați ai clasicismului antic. Italienii n’au făcut din crești­nism acel misticism abstract, hieratic, ascetic, contrariu vie­­ței și firei omenești, ca europe­nii nordici. Italienii au făurit din creștinism un principiu u­­man de viață. Din amestecul acestei idei cu cultura antică a eșit spiritul Re­nașterei în Italia. El a dăinuit și după devastarea Romei la Ve­neția, ce nu a putut fi cucerită de papă, germani, francezi, turci și unguri din cauza ener­giei patriotice a cetățenilor Ve­neției unită cu situația lor geo­grafică unică. De pe la jumătatea veacului al XV-lea până la sfătuitul seco­lului al XVI, înflorind la Vene­ția cel mai mare belșug și pu­tere politică, a existat mediul prielnic ca să poată apare orbi­toarele fenomene spirituale nu­mite Giovanni Bellini, Tiziano Veccellio, Giorgione, Paolo Ve­ronese, Jacopo Robusti detto i­ Tintoretto și Sansovino. Piața San-Marco noaptea. Căutam să pătrund cugetul tainic al celor cari au clădit a­­cest loc, singurul pe lume. Piața San-Marco este un vast cadrilater dreptunghiular. Latu (Sfârșitul în pagina II-a) k . 1 ' » iwm * — Aquarele venețiene BISERICA SAN­ MARCO MOTTO. — Domnului profesor lor­ga, mentorului suut verbul căruia să însuflețească] mi­nunile cetății Dogilor. '** Oratorii liberali au dat liber curs, la Dorohoi, gravei lor elocințe, cu ecouri care vădesc o veche și persistentă goliciun... Ob­­­oratorii indignați ai opoziției liberale ! ia­­tă-i chemând țara și arătându-i că un guvern inca­pabil, risipitor și primejdios, o du­ce în râpă... Țara, electrizată de d. Chircu­lescu, fascinată de d. Tancred Constantinescu, extaziată înaintea sa­cramentalelor formule ale altor exponenți ai parti­dului, aleargă acum nebună să... asigure pe marii bărbați de stat de mai sus, că e capabilă să moară,— numai să readucă pe d. Inculeț la putere. Din fericire, înainte de a se face această do­vadă, severii cenzori doro hoeni de circumstanță, s-au reunit după intrunir­ea impozantă, în jurul unei mese bine alimentate. Acolo au mai uitat de indingarea pe care o transmite oratorilor, scenele de întrunire. Pe când țara, amarată ori și decepționată azi, încearcă să dreagă, cu răbdare și muncă, belelele azvârlite pe capul ei de salvatorii liberali ai po­porului... Internă Situația *—i Accidentul de automobil al d-lui general Panaitescu da măsura victriei de la circulația Capitalei. ?i să se noteze că accidentul s­a produs la intersecția Bu­levardului Elisabeta cu str. Brezoianu, punct despre care am mai vorbit arătând modul lamentabil cum înțeleg să-și facă datoria agenții de circulație fixați acolo. —In afacerea contrabandelor de mătase au fost arestați câțiva funcționari vamali incorecți. — E vorba să se mărească centrala telefonică automată cu 600 de posturi. Concomitent e necesară o îmbunătățire: a­ servit cităm telefonic. . . —* Congresul anual al veteranilor s’a ținut ieri W PlSești. — S a instituit o comisie pentru autorizații de cărăușia publică.­­ — ... -te- S’a urcat prețul,­oarzelor. *­* Cernăuți s’a descoperit manifeste comuniste. Se va reglementa manipularea cerealelor în porturi. —­ Legea energiei va fi modificată. g­alerii ' — Săptămâna viitoare va apare un număr special al re­vistei ,,L’Illustration“ consacrat României. — Intre Anglia și Rusia sovietică se urmează tratative pen­tru reluarea relațiilor diplomatice Ideei Uni­nii Stilelor europene Belgrad (Ceps) . La Belgrad ca și în alte mari centre au înce­put discuții în păturile cele mai largi asupra proectului lui Aris­tide Briand relativ la Uniunea sta­telor europene. Pe această cale se formează opinia publică a țăr­i, care natural își va juca rolul ei la răspunsul guvernului. După cum se știe răspunsul guvernelor va fi dat după un an la Paris și apoi se aștepta realizarea practică a idei­lor lui Briand. La ancheta organizată de ziarul „Vreme” a trimis un foarte inte­resant răspuns, profesorul univer­sitar dr­ M. Novakovici, care con­ferențiază la catedra de drept in­ternațional și e consilier perma­nent la Ministerul de externe. După cuvintele sale ideile lui Bri­and nu sunt noui, încă la începu­tul secolului al l?-lea, ministrul francez și consilier al lui Enric IV Sully, a fost inițiatorul lor. Se­rioasă este însă împrejurarea că această idee a fost adusă pe tapet toc­mai acum, și această desigur din pricini foarte importante. Spi­ritul pătrunzător a lui Briand ve­de în viitor un mare pericol pen­tru pacea Europei și ar dori ca să se creeze o Uniune a țărilor euro­pene spre a se preveni acest peri­col, însăși Liga Națiunilor este în­tră anumită măsură o astfel de Uniune. Ea cuprinde insă toate continentele și nu numai statele europene. Dacă se va crea în sâ­nul Ligii Națiunilor o nouă Uniu­ne a statelor europene, ea va for­ma un grup puternic și strâns le­gat. Nu este însă nici o îndoială că în calea spre realizarea acestei idei sunt multe obstacole. Una din ele o formează divergențele de in­terese ale statelor europene în ur­ma războiului mondial. Consoli­da­ra păcii poate fi realizată nu prin o schimbare a tratatelor de pace cu­m ar dori statele învinse, ci prim­a înțelegere în baza acestor tratate, înțelegerea e posibilă în primul rând pe terenul economic și cultural. Și tocmai cu această înțelegere e necesar a se începe. Consiliul tehnic superior a examinat în ultima ședință următoarele chestiuni: Procesul pentru construcția podului de beton armat de 24 m. deschidere, peste râu Râuleț, pe șoseaua Bălți-Orhei, la eșirea din orașul Bălți, în valoare de iei 1.160.000 (în continuare) a fost apro­bat cu unele observațiuni. A fost aprobată cererea fabricii de ciment „Putna“ privitoare la admiterea în construcții a cimentului ce produce, cu oarecari observațiuni. Consiliul a fost de părere să se apro­be oferta casei „Margirus“ relativă la licitația ținută de primăria municipiului Timișoara, pentru procurarea unei scări mecanice speciale de 50 m. lungime, ne­cesară acelui municipiu, în valoare de lei 2.166.400. A fost aprobat procesul pentru insta­lația unei conducte de alimentare cu apă a abatorului comunal din orașul Buzău, în valoare de lei 510.000, cu condiția ca ea să fie construită di­n fontă. Procetul lucrărilor de regulare a malului Bistra, în comuna Ferdinand, jud. Sever­in, în valoare de lei 800.000 a fost aprobat cu mici observațiuni. A fost aprobat procetul pentru con­strucția stradei Mihai Viteazu din com. Pecica, jud. Arad, în valoare de lei 980.000. Relativ la planul de situație al tere­nului pe care urmează a se construi tea­trul comunal din orașul Tecuci, s-a ho­­tărît să se studieze altă așezare a tea­trului. De asemenea, se va prezenta și procetul revăzut, Varșovia, (Cep*).­­ După care se anunță în cercurile guvernamentale procetul de buget pentru anul 1930 este com­plect elaborat. După declara­țiile ministrului de finanțe Matus­­zewski, noul buget va rămânea în ge­neral în limitele bugetului din 1929, suferind numai unele schimbări în venituri, cari însă nu vo­r avea in­fluență asupra veniturilor totale. Se vor reduce de ex. veniturile vamale, în schimb vor crește veniturile din alte surse. Cheltuelile sunt mărite la: instrucțiunea publică, căile ferate și serviciul datoriilor statului. Princi­piul conducător al bugetului va fi realizarea de economii. Vor fi reda­re cheltuelile pentru investițiiii și cheltuelile administrative. Exceptând cele două resorturi menționate, se vor, efectua economii la toate ministere!. Procesul noului buget a născut vii comentări pe întreaga presă, iași«» dându-se că s­unt resorturi unde eco­­nomiile nu pot f realizate fără % dăunare a intereselor statului De a­­semenea se consideră ca o mare gre­șală reducerea cheltuelilor la inves­tiții. Scoliiürci guvernatei K­­lisirii Când, acum cinc luni, a venit in fruntea guvernului d. Ernest Streeruwitz, erau de rezolvat în prima linie probleme economice. O reformă economică, devenită imperios necesară, trebuia înfăp­tuită iar d. Streeruwitz părea o­­mul cel mai indicat să îndepli­nească această misiune. Guvernul sau chiar se și declarase din pri­ma zi, un guvern de muncă eco­nomică. Intre timp, a intervenit cu uimitoare rapiditate un în­treg schimb de scene, produs prin Apariția Heixmwehrului. Deodată jocul reformei economice a fost luat de reforma constituțională și programul economic înlocuit cu necesitatea unei fundamentale re­forme a statului. Apariția Heim­­wehrului, complicarea ne înțelege­­ Hrisr interne, impresia în străină­tate și repercusiunile și asupra si­tuației economice a Austriei, toate aceste evenimente, cari amenin­țau ea sfârșească într-o complica­ție generală, au pus cabinetul Sireeruwitz in fața unor alte pro­bleme, pentru cari nu era nici chemat și nici competent prin compunerea lui. Acest cabinet, care în timpul «cartei sale exis­tențe de cinci luni a putut să re­­m­is una din cele mai importante chestiuni, reforma chiriilor și care și pe alte tărâmuri a desfă­șurat o activitate rodnică» s’a vă­zut nevoit, în urma agravării si­tuației interne, s ă se retragă, DESFĂȘURAREA CRIZEI Cri­za s’a desfășurat cu aceeași rapiditate care ne obserat in ge­nere în ultimele luni la evenimen­tele din Austria. La prânz guver­nul delibera asupra declarației ce urma să fie citită in parlament a doua zi, cu ocazia prezentării pro­iectelor de lege privind modifica­rea constituției. Câteva ore mai târziu, tot guvernul era retras iar partidele majoritare supuneau președintelui poliției din Viena, Johann Schober, prin reprezen­tanții lor, dorința ca să accepte conducerea guvernului. Nici o con­diție nu se punea iar președintele Schober primea astfel mână li­beră pentru constituirea cabine­tului .PERSONALITATEA NOULUI CANCELAR Proclamarea d-lui Schober de eau­­eslar nu a fost o i­­piră dar a făcut somație. Doar d. Schober, în călita­­te» an de președinte al poliției, a fost pe­ consistate» cea mai mult atacată din Austria, a fost obiectat unor fu­rioase asalturi din partea opoziției de când cu sângeroasele sile din Iulie 1927. In acest interval s’a ajuns fi­rește, la o înțelegere între președin­tele poliției și Intre socist-democrați, împrejurare care poate să fi fost luată in considerare la Însărcinarea celui dintâi cu funcțiunea da cance­lar. In tot cazul numele de Schober produce în urechile a mii de oameni un strident sunet de luptă. Burghe­zimea și partea din populație care, punându-se mai presus de atitudi­nea de partid, dorește restabilirea m­uncii liniștite, privesc cu satisfacție numirea d-lui Schober de cancelar, de care se văd în persoana lui garan­­ția unei liniștite desfășurări a situa­ției. Numele lui Schober înseamnă într’adevăr încredere pentru marea majoritate a poporului austriac. Noul cancelar declară chiar dela început: Guvernul său va interveni contra oricărei violențe și pentru stricta le­galitate» Nu s’a așteptat nimic alt­ceva dela noul cancelar, care de alt­fel nici nu este un om nou la acest post și ale cărui merite pentru Viena și Austria sunt cunoscute oricui. Doar Schaber a fost cel et.ro, în zi­­lele critice ale bolșevismului ungu­resc, a salvat Austria de o soartă si­milară și care, la revolta din 1927 din Viena, a împiedecat cu răul să aju­ngă la extrem. Când presa bur­gheză declară unanim că în persoana d-lui Schober sunt unite autoritate de stat, legalitate, ordine plus o e­­nergie conștientă pe deplin, nu sunt simple vorbe de paradă pentru noul om, și constatarea unor fapte. Un guvern Schober e desigur um răgaz contra versiunilor despre o lovitură de stat și totodată și o liniștire pen­tru» străinătate, care a devenit în­­sfârșit foarte necesară» ❖­in activitatea sa de piin aetism, de Schober e legat de evenimente însemnate în istoria Austriei și a orașului Viena. Activitatea­ lui ca președinte al poliției din Viena e cunoscută în toate țările, in a­­ceastă calitate, el a exercitat o in­fluență depășind cu mult cercul activității sale. Ca politician, el a luat parte în 1921, în calitate de cancelar și ministru de externe, la conferința de la Veneția. Alipi­rea Burgenlandului în Aus­tria și plebiscitul din Oldenburg au a­­vut loc în timpul cancelari­atului său. In Decembrie 1921, d. Scho­ber a încheiat cu Cehoslovacia tra­tatul de la Lana. In 1922 a fost a­­les pentru a doua oară cancelar. La conferința economică interna­țională de la Genua a obținut res­tituirea garanțiilor în favoarea creditelor pentru Austria. In Mai acelaș an, a luat iar postul de pre­ședinte al poliției din Viena­, pe care l-a ținut până acum, când e chemat pentru a treia oară în fruntea guvernului. D. Schober e în vârstă de 55 ani. Cu ti­ Schober vine în­ fruntea statului austriac un om de încre­dere generală. El își asumă misiu­nea într’o epocă critică, poate cea mai grea prin care treca .Austria de acum. Ar însemna o destindere trecând cu mult peste frontierele Austriei, dacă această misiune va fi îndeplinită cum se așteaptă și cum trebuie așteptat. (Uta), Sâmbătă la orele­e d. a. a avut loc o importantă demonstrație de mașini agricole pe terenul de la fer­ma Statului Băneasa în prezența d-lui I. Mihalache ministrul agricul­turei. Mai erau de față d-nil V. Potârcă subsecretar de stat, Armand Căli­­nescu secretar general, Rădulescu Mehedinți președintele „Uniunei Ca­merilor agricole” profesorii doctor Ionescu-Sisești, Al. Nas­ta, Man-directorul general «1 „Uniunei ca­­merilor agricole, Amărăscu, Ca­­lescu, Burada, C. Faerca, profesor Sterian, Stoian, etc». etc. In programul d-lui ministru I. Mihalache este de a, ajuta pe săteni și agricultori în general ca să-și poată procura în chip cât mai ușor mașinile și uneltele agricole de cari au nevoe. In acest scop s’a făcut as­pel la „Uniunea camerelor agricola pentru a da tot concursul necesar. S’au cumpărat ceiace a fost deo­camdată mai de nevoe ca: ticoare, vânturătoare, semănători. Statul venind cu o încurajare de 25 la sută din costul mașinei cât și alte înlesniri de plată. In programul ministerului de a­­gricultură este fixat a se cumpăra, pentru anul viitor, curațitoare cu care să se poată condiționa o s&ă­mânță bună și silozuri pentru de­­pozitarea cerealelor. La demonstrațiunea le eri d. mi­nistru I. Mihalache s’a interesat în­deaproape de chipul cum funcțio­nează nouile pluguri cu tracțiune animală ce urmează a se introduce la noi. Era interesant tabloul cum­ ministrul țăran împingea la coar­­nele plugului sute de metri pri­vind când în dreapta când în stân­ga cum se forma brazda. In urmă, s’a cercetat chipul de funcționare a semănătoarelor și al curățitoare­­lor. Comisia care urmează a se pro­nunța asupra mașinelor văzute eri este compusă din d-nii D. Cărunta, Ionescu Sisești, Al. Nasta, un dele­gat al „Uniunei Camerelor agricole” Amărăscu, Munteanu, Colescu, Ște­­fan și Filipescu. Demonstrația a luat sfârșit ,la o­­rele U seara. •MM

Next