Neamul Românesc, decembrie 1929 (Anul 24, nr. 264-284)

1929-12-01 / nr. 264

% »ineCTSR POLITIC I N. IORGÄ Dinwi­ecă I Dec. 1929____________ ANU­l XXIV. — M ©„ 264 iminu­t: n H i­ is -A­m­in 3M in­ Pe*trwatrt*rități și instruțiuni 1000 l­ei 3 LEI Redacția ț­ Administrația % BUCUREȘTI I Strada Brezoianu No. 6 (etaj) ' TeMee 9Wm Directori *! ^ u­miuri“Ml scmwcmu lin mesagiu bâtrin Ce aier de bătrîneță are mesagiul cu care s’a deschis Par­lamentul ! După ideile d’inăuntru și forma în care ele se îmbracă, ar crede că te găsești în cutare an din Domnia regelui Carol, din­­ vremea aceia cînd lumea cea veche era relativ liniștită, cînd pro­blemele erau de acelea sau se presintau în așa fel de se putea resolvi oricine chemat de favoarea regală, singura hotărîtoare. Sunt în adevăr „vremi noi” cum ni se spune ? Ei bine, să se găsească accentele necesare pentru a expune noutatea lor ! Cine poate, să o facă ! Iar cine nu, să caute în apropiate ar­hive, ale Camerei libere din 1918.... Credeam că las acolo și începutul unei nouă rostiri parla­mentare. N. mum ț­ . —...........— Politica nesocotită sau politici nesocotite? Liberalii se plâng de afirma­­sea actualului ministru de finanțe , bugetele de până acum au fost false. Se întreabă unde se vede, falsitatea budgetară. Și ajung la concluzia că false sunt afirmațiile d-lui ministru. Noi nu credem nici pe unii, nici pe alții, însă suntem siguri că nici unii, nici ceilalți nu sunt sin­­ceri.­­ Liberalii au lăsat delicate mari, iar budgetele lor nu reprezintă si­­tuațțiunea reală a încasărilor și a chituelilor.Cifrele publicate în budgetul general al statului și în cele deta­liate pe departamente ascund pe­«visit«»* mi mu­trn­|o4-tiTru­ mi r3ne.iw1 o woiS* «swc­.ix |71 \jw uvotum avu credință. Un budget sincer repre­zintă oglinda real­ății și în orice moment se pot vedea clar și deslușit poziția și natura ch­eltue­­ilor. Oricine poate controla unde se ascunde sinecurismul și risipa. Așa cum au fost întocmite bud­getele, totul este ascuns, nimic nu poate fi cu adevărat controlat. Pe de alta parte nu poate fi scutit de epitetul de „fals“ un buget care prevede plata firacționarilor ste­­tului cu­­ mult sub cota cuvenită pentru maximul de tatal. Un­ indus râaș sau un comerciant oaie și­­ar plăti astfel funcționarii, poate fi reclamat Ministerului Muncii. Dar statul atot­puternic în fața cui poate fi chemat ? In fața bu­nului plase și al așa pretinsului budget echilibrat ?. ’Aceiași situațiune o practică, din nenorocire și partidul națio­­nal-țărănesc azi la putere, de­oa­­rece au mărit impozitele și au lă­sat salariile aceleași. Au pensio­nat funcționari prea timpuriu și au încărcat budgetele cu partiza­nii. Valori, experiență și merite nu există dacă nu ești înscris la club. Unde sunt economiile promise» la automobile, ministere, reducere de funcționari inutili și sinecure, —<■ nu din cei utili. A reduce o parte din funcționari pentru a crea noi subsecretariate și a cheltui cu mi­siuni, «omisiuni și nenumărate consilii de administrație formate din partizani cu lefuri destul de gras plătite, nu însamnă sinceri­tate. Falsul vieții de Stat există, se continuă pe aceiași gamă ca și cea trecută, cu mici variațiuni și cu schimbarea partenerilor. Doi­­ MnâTTAfidA Ai AíO 11 rt­m..« fk V­­ CLI JJX A V OiS Ifc <VXGKJtS ± xyE& SkI tiamul, clica și interesele, și azi la­ modă, ca și în trecut, sunt prac­ticate cu aceiași frenezie și de na­­­țion­al­i-țărăniști, cum au fost prac­ticate de naționali-liberali. In definitiv tot o practică națio­nalizată, dar cu alți termeni, "enferic­a" Riliaia Londra, 29, (Radar). — Diferite aranjamente s’au făcut in vederea conferinței celor cinci Puteri navale, conferință care se va­­ fecin­ide în Londra la 1 lemnărie și ale cărei lu­crări vor dura­ după toate prob­abili­­tățile opt sau zece săptămâni. Oliver­ul britanic a acceptat oferte Rege­lui care a propus ca confer­­ința sa se țină la Palatul Saint James, insă cum încăperile acestei Palat nu alunt sufi­cient de mari pentru ședințele ple­nare alte conferinței, se studiază «emu posibilitete, ca aceste ședințe est ac țină în Galeria Regală din Camera Lorzilor, aceeaș unde s’a simți ser»»­­tuf dineu al posesorilor Omeri Vic­toriei. I S­­­GR, Având în vedere faptul că a doua conferință de la Haga va fi convocată pentru 3 sau 6 Ianua­rie, că pe la mi­jlocul lui Ianua­rie se va întruni Consiliul Ligii Națiunilor, iar la 21 ianuarie se deschide în Londra conferința dezarmării navale, se consideră în cercurile apropiate de mini­­sterul de externe maghiar, ea chestiunea reparațiilor orien­tale va veni la ordinea zilei la începutul lui Februarie. La Bu­dapesta se presupune că confe­rința de la Haga va fi împărțită în doua etape : în prima etapă se va desbate chestiunea­ repa­rațiilor occidentale, în a doua chestiune a reparațiilor orien­tale. In orice caz chestiunea re­parațiilor maghirire nu va fi lu­ată în discuție înainte de Fe- CMZA PARLAMENTARA Parlamentul maghiar suferă de o lipsă cronică de muncă le­gislativă. Parlamentul ungar nu are cu ce să se ocupe. In mod rapid au fost elaborate două proecte de legi, una asupra co­dului penal militar, cealaltă a­­supra reformei administrației din capitală, dar deoarece am­bele proecte au fost foarte ne­populare, au trebuit trecute re­pede prin parlament, spre a se nu se da timp unei acțiuni mai mari contra guvernului. Cu a­­ceasta punctele din programul parlamentului s­au epuizat și­­ deputații se întrunesc fără nici un rost. Din această pricină se crede că parlamentul va lua o mică vacanță de două­ săptă­mâni, după care va urma va­canța de Crăciun. In cercurile opoziționiste, se insista că nu­meroase chestiuni de mare im­portanță nu au fost aduse în dis­cuția parlamentului și că ac­tualul cabinet guvernează de­­ fapt fără­­ parlament. UN MARE PROCES COMU­NIST IN UNGARIA In curând se va deschide în Ungaria un proces contra a 87 comuniști. 40 din ei sunt acu­zați de conspirație împotriva si­guranței statului, ceilalți pea­­mai mare parte dintre acuzați se află în închisoare de mai bine de 8 luni. Câțiva comuniști, cari au fost arestați încă la începu­tul anului acesta, au fost puși în libertate, deoarece după pă­rerea Senatului de acuzare, pe­deapsa ce li s’ar cuveni n’ar fi mai mare decît timpul cât au stat până în prezent în închi­soare. In afară de acești 87 vor mai fi judecați în curând alți 25 comuniști, acuzați deasemenea de conspirație împotriva sigu­ranței statului. ALEGERILE COMUNALE DIN BUDAPESTA Zilele acestea parlamentul a rezolvat proectul reformei ad­ministrative din Budapesta. Proectul are de scop reducerea numărului alegătorilor pentru comună. Proectul inițial a lip­sit de drept electoral pe sub-chi­­riași. Deoarece acest punct s’a întâlnit cu o mare împotri­vire în opinia publica, s’a re­curs la alte îngrădiri, cari au fost legiferate. Vor putea parti­cipa în alegerile pentru comună numai acei cari locuesc cel pu­țin 6 ani în mod permanent la Budapesta, deși în alegerile pentru parlament se cere nu­mai o ședere de 2 ani. In afară de aceasta Budapesta a fost îm­părțită în așa fel ca circum­scripțiile numeroase muncito­­­­rești să aleagă tot atâția consi­lieri ca ci­rcumscripțiile mai slid cu populație conserva­toare. La vecini Problemele Ungariei Să economisim Pentru a putea ridici starea de complectă dezorientare econo­mică în care ne zbatem și noi și țara, este desigur absolut necesar să se facă de către toți cele mai uriașe economii. Cetățeanul în primul loc, este­­ dator a face tot felul de economii, spre a preîntâmpina nevoile, iar Statul să pue frâu cheltuditor abu­zim ce au revoltat pe toți cei ce plătesc impozite. Să economism deci, Casa de Depuneri nu mai co­respunde cerințelor de azi, aceas­tă instituție e menită a dispare,­­dacă nu se adaptează vremurilor de azi ?~ . La Bănci ? "dar bine garantează că nu se va repeta cazul Băncilor Fronco-Română, Elină ori Lam­­ris, la cari umuii dintre deponenți, au fost lăsați pe drumuri ? Să faci hipoteci ? Dar trebusc mi de sile pentru r a obține o exe­cutare, după ce imobilul ce garan­­ta datoria, și-a pierdut valoarea iar procentele au îndoit capitalul. Pe polițe ? Te așteaptă concor­datul sau moratoriul căci fali­­men­tul e și el un sistem de a frauda. Unde să depunem ecastormile noastre 3 ■■•< 4: .«u DIM TH» PASGU Dtdaraiilic d-lni Uapccft Activitatea comitagiilor. Reparațiile bulgare D. Tardieu invitat să studieze mai bine tratatele Sofia. 29. — In Sobranie s­a în­cheiat azi, cu discursul d-lui Liap­ceff, discuțitmea la mesaj. Primul ministru a răspuns criti­cilor aduse de membră opoziției, spunând că atacurile acestora în le­gătură cu activtatea bandiților nu sunt îndreptățite. Nu trebue uitat, că regimul Stambolisky a fost *a­­cela care a organizat desvoltarea bandelor, spre a se adapta scopuri­lor sale. Sub actualul regim demo­cratic, poliția a început cu succes lupta contra bandelor. In anull ace­sta nu s’au înregistrat decât 45 ata­curi ale bandelor, inclusiv ale emi­granților, față de 182, în anul trecut. Guvernul va cere Iugoslaviei extră­darea lui Uzunofi, de­oarece acesta este un tâlhar ordinar. Atacurile bandelor din Macedo­­nia vor înceta în curând, de­oarece protestele emigranților cât și­i de opiniei publice cresc din zi în zi, împotriva omorurilor comise de a­­ceste bande. In ce privește atacul contra O­­rient-Expresului, d. Liapceff a spus că presa a dat acestui caz propor­ții mult mai mari decât ar fi trebuit să-l dea în realitate și a condamnat această atitudine a ziarelor. Situația economică, a spus d. Liap­ceti, nu este atât de rea cum o cre­de opinia publică. Guvernul și Ban­ca Națională fac tot posibilul spre a pune capăt crizei. In ce privește chestia reparațiu­­nilor, d. Liapceti a spus că Bulga­ria trebue să se simtă fericită, că în fruntea cabinetului francez este d. Tardieu, care cunoaște foarte bine tratatele de pace și dacă se va studia mai bine, va înțelege și mai bine situația Bulgariei și­­ va ajuta la o îmbunătățire a ei. Cu privire la sechestrarea bunu­rilor bulgare de către România, d. Liapceff a spus că toate despăgubi­rile datorate foștilor inamici ar fi trebuit să fie înglobate în cuantu­mul reparațiilor. Ziarul de curaj, danr cu afinități guvernamen­­tale, — vorbim de „Ultima Oră“, —­ dă la iveală gra­vele neînțelegeri din partidul de la griveuri, și de­nunță fapte adânc reprobabile. Semi­oficiosul național-țărănist mai spune : am­ numirile ce «‘au făcut în administrație și la minister nu s’a ținut seamă nici de vechimea în par­tid și nici dacă erau măcar înscriși. Se pot cita nu­mele mai multor miniștri care au­­ c omis asemenea acte de indelicatețe față de foștii tovarăși de luptă. Sunt oameni care au venit în partid numai de câțiva ani. Au profitat de pe urma tuturor celorlalte guverne. I«au schingiuit pe membrii partidului na­­ț­mal-plănesc pe când aveau alte convingeri poli­tice și au subvenționat ziare spre a-i murdări cu noroi pe fruntașii, cărora le mângâie acum genun­chii, — astăzi sunt în schimb deputați, senatori, con­silieri intimi și oameni cu averi rapid agonisite, nu­mai de când d-l Bulin Maniu este la putere. Coeziunea și existența partidului național-țărăn t­esc este la o gravă răspântie . Se va găsi cineva care să audă glasurile care se ridică în fiecare zi tot mai multe, tot mai puternice, tot mai amenințătoare”. Cine știe, — dacă se va găsi cineva, din pendul, care să le audă. Dar le inregistrează țara întreagă, dezamăgită încă o dată, și mai dureros ca totdeauna... tun­inn—urchiwmiini ^ tfTd­ia 11| HMSMi i iljun­ninf Internă Ext­ernă SITUAȚIA — Odată cu instaurarea severității actualului director al căilor ferate sa schimbat și... maniera personalului mai inferior: doi ceferiști au asvârlit din tren pur și simplu pe un sătean găsit fără bilet. Contravenientul și-a găsit moartea. — La Câmpina o sondă a fost distrusă de foc. Dar s-a stins : nu era de calitatea aceleia de la Moreni. — Proprietarii de vii din județele petrolifere sunt nemulțu­miți de unele dispozițiuni ale actualei legi a minelor, care le-ar primejdui proprietățile. — împotriva cometei se va ține o serie de întruniri publice în care se va cere o legiferare restrictivă. — Sașii din Sibiu sunt nemulțumiți de faptul că înscrierile femeilor sase în listele electorale au fost contestate. ■— Se va întocmi un nou tarif direct de mărfuri român­­austriac. — S’a semnat convenția de graniță între România și Ce­hoslovacia. Imediat ce va fi ratificată de parlamentele respective, convenția va intra în vigoare. — „Societatea generală a funcționarilor publici” a prezen­tat d-lui prim-ministru un memoriu privitor la încadrarea și pensionarea funcționarilor publici. *— Scăderi noui la Bursa din Paris. — Dezordini comuniste la Berlin. — Incident de frontieră ungaro-iugoslav. Tulburările de la J Lan­ Damn Bruxelles 30 (Radar).— „La­fSaffon Belge“ anun­ță că ân urma dezonfine­­lor cas­e s’au produs în noaptea de Joi spre Vi­­ners, primarul orașului Louvain a interzis cortec­giile și întrunirile sub ce­rul liber. De asemenea au fost interzise atrupa­­mentele de peste cinci persoane. Până la nouă dispozițiuni, cafenelele și foae localurile publice vor trebui să fie închise la miezul nopții. O ciocnire mai serioasă s-a produs eri pe piața din fața Bi­seri­cei St. Pierre, unde doi studenți au fost grav răniți cu lo­vituri de baston. Criza belgiana Bruxelles 30 (Rador).— O. Jaspar a fost primit ori de Suveran. După au­diență zi, Jaspar a decla­rat ziariștilor că a accep­tat misiunea de a încerca formarea guvernului. In jurul acor­dul­ui germano-polon Varșovia, 29. (Radar).­­ D. Mteiler, deputat în Camera fra­n­­ceza a publica­t în ziarul „Balti­­che Presse" ce apare la D­amtzig, un articol intitelat: înainte de a­­proprierea polono-germaana Exa­minând avantagiiile Poloniei și Germaniei din faptei încheerii a­­cordulu­i asupra lichidării d. Hiel­tel reamintește că Germania a căutat să profite ca prin planul Dawes să se libereze de anume obligații față de Polonia și care decurg din tratatul de la Versail­les. In acelaș timp Germania a exploatat în scop de propagandă miere d­eetitom lichigoane, răspân­dind în special pe piața finan­ciară americană știri exagerate relativ la saremete care grevează Polonia în favoarea Germaniei. Autorul articolului subliniază faptul că încheerea acordului re­lativ la lichidare,­ curăță terenul înttre Polonia și Germania. Acor­dul asupra lichidării constitue un compromis financiar înglobând pentru fecare din cele două părți contractante o sumă de un milierd și jumătate, la cât se urcă preten­­țiuni­­le reciproce. Totalul concesin inter reciproce fiind aproape etgu­l nu poate să fe vorba de un suc­ces material oarecare, pentru una din părți, în dezavantajul celei­lalte părți. Acordul comisii truc un pas important către normalizarea raporturilor polono - germane, do­vedind bunăvoința Poloniei, de care de altfel nimeni nu a putut să se îndoiască, după cum dease­­meni el înseamnă un mare pro­gres al politicei germane, mișe­ro dvoc,mis de surda lu unu Terminând d. Mierter, se miră de atitudinea presei naționaliste germane, care este ostilă acordu­lui. 0 demonstrație.. ... s’a improvizat în ședința de ieri a Camerei pentru d. Mi­hai Popovici care, deși lipsa, a recoltat simpatia a numeroase aplauze. Reparațiile orientale Paris, 29 (Rador). — D. Briand a primit azi în audiență pe d. Mironescu, ministrul de exter­ne al României. Deasemeni d. Briand a primit în audiență și pe ministrul Serbiei la Paris, întreținându-se atât cu d. Miro­­nescu cât și cu ministrul Ser­biei, asupra chestiunei repara­­țiunilor orientale. Ew­i inimii In ni» ii ii iî 1 Parcal Carol de general de divizie JML ASLAN .Din cauză, că cutia filtrantă nu a­­târn­S sub bărbie ca la celelalte măști, ci este fixată la centură, s-a­­ ț putut face această cutie mai mare și deci cu o durabilitate mai mare, 12 ore. Prin mască se respiră ușor și nu este nevoie de nici un studiu spe­cial prealabil pentru a putea fi pur­tată șî de nici un antrenament de respire­ție. Oricine o poate întrebuința din primul moment fără jenă. Un dis­­pozitiv special și foarte simplu, deei ferit de defectare și care lucrează c­u tem­omăt, face ca oxidul de carbon .«spirat de purtător să fie evacuat din mască odată cu respirația. La majoritatea măștilor oxidul de carbon expirat se acumulează și ae­­r jî devine din ce în ce mai viciat. Diferite considerațiuni Măștile existente franceze, germa­­ne, ruse etc. și în definitiv teste atee­­știle actuale, prevăzute cu supape de cauciuc, devin un loc de arme protec­toare ostașului și cetățeanului, mij­loace de autoa­sfixiere, prin alterarea pasteiului. Măștile străine nu corespund bo­găției noastre, el­imaiul­ui nostru -i sunt construite foarte complex, ast­fel că nu pot fi reparate ușor pe loc, în cazul unei deranjări. Intr'un eventual război chimic, tri­miterea aparatelor de protecție în atelierele de reparat măști, pentru a fi puse pe stare de funcționare ri­dică două inconvenientele capitele. Privează pe ostaș și cetâțean de această armă de apărare contra ga­zelor de luptă. Impune ca Statul să se asigura «o un stoc dublu de măști pentru a le Înlocui pe cele ce s'ar deranja, căci inamicul mu ne va aștepta până ne vin dela reparat aceste aparate de protecție. Ma m* «trăia» tmratosul«Mi, am eîueu», pe care nu­ avem și deci tre­­bui să-l importăm. Ele nu se ajustează bine pe ca­­pul omului. Supapa de respirație se defectează ușor. Cartușul cu substanțe chimice este greu de suportat, atârnat de capul omului, iar după epuizarea substan­țelor, el nefiind demontărit, tre­­buește aruncat și înlocuit cu un al­tul nou. Vizoni la unele sunt de sticlă, cari prin spargere pot răni ochiul. Măștile străine au acțiune eficace contra gazelor prea mică de­oarece durează 2—4 ore. Intr’un eventual răsboi, fabricația măștilor străine, ar înceta pentru noi, ceea ce înseamnă o mare greșală pentru cei ce ar comanda măști străine sau ar consimți la înființa­rea unei fabrici străine la noi. Din străinătate vom primi ceea ce ai se dă, iar nu ceia ce avem nevoe. Chestiunea secretului de fabricație pentru Stat ar fi asigurată prin în­­ființarea unei fabrici românești, de oameni cu dragoste de țară, având chiar specialistul român în dispozi­ția­ noastră. Adevărați români ar trebui în interesul țărei să-și dea o­­bolul lor pentru a se putea pune pe pretenn» «A* «tei »mrto.4 o fabrică de măști», după cum s’a petrecut și în alte țări și după cum citim zil­nic că diferiți bogătași au ridicat bi­serici, au clădit aaile, ar fi de dorit să auzim că s’a început și aranja­rea unei fabrici de măști prin mări­nimia cutărui român, căruia țara îi va rămâne recunoscătoare, iar sta­tul să dea posibilitatea, de fabricație. Sumele necesare pentru plata ace­stor aparate de proiecție nu ar mai pleca din țară, ea în cazul comenzi­lor străine și deci ar fi un capital, pe care țara noastră nu l’ar pierde, rămânând toți banii în țară. Masca G. I. R. experimentată de o comisie militară, de o comisie de generali, in prezența și a distinsului nostru specialist generalul Schmidt, s’a experimentat și la serv. sanitar sub preșidenția A. S. R. Principele Regent Nicolae, în cari ocazii s’a sta­bilit că această mască românească, invenția căpitanului român Rădule­­scu I. Gheorghe este un progres față­ră de măștile străine, dând rezultate excelente și introducerea ei cât mai neîntârziat în țara noastră, prin o fabricația apreciabilă s’ar impune, pentru a se complecta cu un minut mai de­vreme pregătirea noastră în vederea unui război chimic. Alte inovațiuni ale căpitanului j WA#**» L Skuorgh. In afară de masca G. I. R. breve­­­­tate de ministerul de industrie și comerț cu consimțimântul ministe­rului armatei, inevntatorul a mai construit următoarele: a) Un costum de protecție contra gazelor. b) Masca contra gazelor pentru cai, câini și material de protecție pentru porumbei călători. c) Un aparat prevăzut cu un re­zervor de oxigen și cu un dispozitiv pentru inhalații și injecții intra­­musculare sau intravenoase cu oxi­gen, pentru salvarea gazaților, cari nu au avut măști sau au avut apara­te de protecție defectuoase. Acest a­­parat va fi necesar în posturile de ajutor de la fiecare companie, esca­­dron sau baterie, precum și la in­firmeriile și spitalele de gazați. Inventatorii studiind chestiunea gazelor din toate punctele de vedere a mai inventat și un detector elec­tric, care anunță apariția gazelor de la o distanță foarte mare și deci a­­vându-se timpul necesar pentru a se da alamă, trupelor și populației civile, se va face ușor față unui atac cu gaze. Acest aparat apreciat de streini, a determinat Asociațiile in­ginerilor din Paris, să numească pe inventator ca membru de onoare al­­ acelei sinista.Ur^ " ' " , U­. Diferite soluții pentru ferirea alte­­rarei substanțelor chimicie și a car­tușelor filtrante în exterior precum și soluția pentru acoperirea înțepă­turilor făcute pieni măștii în locu­rile unde acul de cusut ar fi trecut, constitue, lucrările și munca de vre-o câțiva ani de zile a căpitanu­lui Rădulescu I. Gheorghe. De remarcat mai sunt unele dis­pozitive de mitraliere și tunuri de 37­ mm, tot invenția căpitanului Ră­­dulescu I. Gheorghe, care permit tragerea pe un sector de 3600 și la verticală la 900 fără unghiuri moar­te, împiedecând astfel apropierea a­­vioanelor cari ar intenționa lansarea bombelor cu gaze. Inventatorul croind atâtea aparate, referitor la chestia războiului chi­mic specia­lizându-­se în această di­recție, credem că ar fi nimerit să fie trimis să viziteze și diferitele insta­lații din Apus ale fabricelor mari de măști, a studia perfecționările în mașini și mijloacele de fabricație, cari ar trebui aduse la noi, necesa­­re la instalarea unei fabrici națio­nale, întrucât din lipsa de fonduri nece­sare nu s’ar putea înzestra de­odată toata armata cu materialul de protec­ție G. I. R. găsim nimerit ca armata l:m­ee asigure de trapă, in fiecare an cu o carati­taiie câ­t de mică și a sa dcrep­tat în câțiva ani va avea o an­onată și în această chestiune a războiului chimic. Apoi dacă m­infeterul de­ interne ar înzestra anual fiecare comună cu un stoc cât de mic posibil, ne-arm pomeni in câțiva ani pregătiți aproape ca Ru­sia Germania, Franța, Anglia­, etc. Dar’ nu trebue să uităm populație civilă. Dacă combatanții vor pleca, pe front și pentru ei armata va avea gri­jă de a-i proteja conitr­a atacurilor chi­mice, nu va trebui să lăsăm pe părin­ții noștri, soțiile, pe frați și sărăcite noastre pradă morții. Fiecare dintre noi ar trebui să ia exemplul Rusiei și al Germaniei, unde toata populația se îngrijește din vreme și seu apro­vizionat cu măști protectoare, căci «« se știe când ziua fatală va veni și a­­tun­ci în zadar vom plânge greșelie și starea actua­lă în care ne găsim. In Germania fiecare cetățean e chemat în zile fixate la circumscripțile res­pective, pentru a-și primi măștile cu care sunt înscriși din oficiu. Prim ur­mare, pentru apărarea noastră ar tre­bui ca toți Să luam o măsură, să nu mai lăsăm să treacă zi, după Zi și -a obligăm pe cei ce-și trut desc mintea cu descoperirea mijloacelor de apărare să ne dea prilejul să ne asigurăm fa­miliile noastre cu un minut mai de­vreme. Ar fi timpul să trecem, la fapte. (Sfor £itui in paf. U­»)

Next