Neamul Românesc, decembrie 1929 (Anul 24, nr. 264-284)
1929-12-01 / nr. 264
% »ineCTSR POLITIC I N. IORGÄ Dinwiecă I Dec. 1929____________ ANUl XXIV. — M ©„ 264 iminut: n H i is -Amin 3M in Pe*trwatrt*rități și instruțiuni 1000 lei 3 LEI Redacția ț Administrația % BUCUREȘTI I Strada Brezoianu No. 6 (etaj) ' TeMee 9Wm Directori *! ^ umiuri“Ml scmwcmu lin mesagiu bâtrin Ce aier de bătrîneță are mesagiul cu care s’a deschis Parlamentul ! După ideile d’inăuntru și forma în care ele se îmbracă, ar crede că te găsești în cutare an din Domnia regelui Carol, din vremea aceia cînd lumea cea veche era relativ liniștită, cînd problemele erau de acelea sau se presintau în așa fel de se putea resolvi oricine chemat de favoarea regală, singura hotărîtoare. Sunt în adevăr „vremi noi” cum ni se spune ? Ei bine, să se găsească accentele necesare pentru a expune noutatea lor ! Cine poate, să o facă ! Iar cine nu, să caute în apropiate arhive, ale Camerei libere din 1918.... Credeam că las acolo și începutul unei nouă rostiri parlamentare. N. mum ț . —...........— Politica nesocotită sau politici nesocotite? Liberalii se plâng de afirmasea actualului ministru de finanțe , bugetele de până acum au fost false. Se întreabă unde se vede, falsitatea budgetară. Și ajung la concluzia că false sunt afirmațiile d-lui ministru. Noi nu credem nici pe unii, nici pe alții, însă suntem siguri că nici unii, nici ceilalți nu sunt sinceri. Liberalii au lăsat delicate mari, iar budgetele lor nu reprezintă situațțiunea reală a încasărilor și a chituelilor.Cifrele publicate în budgetul general al statului și în cele detaliate pe departamente ascund pe«visit«»* mi mutrn|o4-tiTru mi r3ne.iw1 o woiS* «swc.ix |71 \jw uvotum avu credință. Un budget sincer reprezintă oglinda realății și în orice moment se pot vedea clar și deslușit poziția și natura cheltueilor. Oricine poate controla unde se ascunde sinecurismul și risipa. Așa cum au fost întocmite budgetele, totul este ascuns, nimic nu poate fi cu adevărat controlat. Pe de alta parte nu poate fi scutit de epitetul de „fals“ un buget care prevede plata firacționarilor stetului cu mult sub cota cuvenită pentru maximul de tatal. Un indus râaș sau un comerciant oaie șiar plăti astfel funcționarii, poate fi reclamat Ministerului Muncii. Dar statul atotputernic în fața cui poate fi chemat ? In fața bunului plase și al așa pretinsului budget echilibrat ?. ’Aceiași situațiune o practică, din nenorocire și partidul național-țărănesc azi la putere, deoarece au mărit impozitele și au lăsat salariile aceleași. Au pensionat funcționari prea timpuriu și au încărcat budgetele cu partizanii. Valori, experiență și merite nu există dacă nu ești înscris la club. Unde sunt economiile promise» la automobile, ministere, reducere de funcționari inutili și sinecure, —<■ nu din cei utili. A reduce o parte din funcționari pentru a crea noi subsecretariate și a cheltui cu misiuni, «omisiuni și nenumărate consilii de administrație formate din partizani cu lefuri destul de gras plătite, nu însamnă sinceritate. Falsul vieții de Stat există, se continuă pe aceiași gamă ca și cea trecută, cu mici variațiuni și cu schimbarea partenerilor. Doi MnâTTAfidA Ai AíO 11 rtm..« fk V CLI JJX A V OiS Ifc <VXGKJtS ± xyE& SkI tiamul, clica și interesele, și azi la modă, ca și în trecut, sunt practicate cu aceiași frenezie și de naționali-țărăniști, cum au fost practicate de naționali-liberali. In definitiv tot o practică naționalizată, dar cu alți termeni, "enferica" Riliaia Londra, 29, (Radar). — Diferite aranjamente s’au făcut in vederea conferinței celor cinci Puteri navale, conferință care se va fecinide în Londra la 1 lemnărie și ale cărei lucrări vor dura după toate probabilitățile opt sau zece săptămâni. Oliverul britanic a acceptat oferte Regelui care a propus ca conferința sa se țină la Palatul Saint James, insă cum încăperile acestei Palat nu alunt suficient de mari pentru ședințele plenare alte conferinței, se studiază «emu posibilitete, ca aceste ședințe est ac țină în Galeria Regală din Camera Lorzilor, aceeaș unde s’a simți ser»»tuf dineu al posesorilor Omeri Victoriei. I SGR, Având în vedere faptul că a doua conferință de la Haga va fi convocată pentru 3 sau 6 Ianuarie, că pe la mijlocul lui Ianuarie se va întruni Consiliul Ligii Națiunilor, iar la 21 ianuarie se deschide în Londra conferința dezarmării navale, se consideră în cercurile apropiate de ministerul de externe maghiar, ea chestiunea reparațiilor orientale va veni la ordinea zilei la începutul lui Februarie. La Budapesta se presupune că conferința de la Haga va fi împărțită în doua etape : în prima etapă se va desbate chestiunea reparațiilor occidentale, în a doua chestiune a reparațiilor orientale. In orice caz chestiunea reparațiilor maghirire nu va fi luată în discuție înainte de Fe- CMZA PARLAMENTARA Parlamentul maghiar suferă de o lipsă cronică de muncă legislativă. Parlamentul ungar nu are cu ce să se ocupe. In mod rapid au fost elaborate două proecte de legi, una asupra codului penal militar, cealaltă asupra reformei administrației din capitală, dar deoarece ambele proecte au fost foarte nepopulare, au trebuit trecute repede prin parlament, spre a se nu se da timp unei acțiuni mai mari contra guvernului. Cu aceasta punctele din programul parlamentului sau epuizat și deputații se întrunesc fără nici un rost. Din această pricină se crede că parlamentul va lua o mică vacanță de două săptămâni, după care va urma vacanța de Crăciun. In cercurile opoziționiste, se insista că numeroase chestiuni de mare importanță nu au fost aduse în discuția parlamentului și că actualul cabinet guvernează de fapt fără parlament. UN MARE PROCES COMUNIST IN UNGARIA In curând se va deschide în Ungaria un proces contra a 87 comuniști. 40 din ei sunt acuzați de conspirație împotriva siguranței statului, ceilalți peamai mare parte dintre acuzați se află în închisoare de mai bine de 8 luni. Câțiva comuniști, cari au fost arestați încă la începutul anului acesta, au fost puși în libertate, deoarece după părerea Senatului de acuzare, pedeapsa ce li s’ar cuveni n’ar fi mai mare decît timpul cât au stat până în prezent în închisoare. In afară de acești 87 vor mai fi judecați în curând alți 25 comuniști, acuzați deasemenea de conspirație împotriva siguranței statului. ALEGERILE COMUNALE DIN BUDAPESTA Zilele acestea parlamentul a rezolvat proectul reformei administrative din Budapesta. Proectul are de scop reducerea numărului alegătorilor pentru comună. Proectul inițial a lipsit de drept electoral pe sub-chiriași. Deoarece acest punct s’a întâlnit cu o mare împotrivire în opinia publica, s’a recurs la alte îngrădiri, cari au fost legiferate. Vor putea participa în alegerile pentru comună numai acei cari locuesc cel puțin 6 ani în mod permanent la Budapesta, deși în alegerile pentru parlament se cere numai o ședere de 2 ani. In afară de aceasta Budapesta a fost împărțită în așa fel ca circumscripțiile numeroase muncitorești să aleagă tot atâția consilieri ca circumscripțiile mai slid cu populație conservatoare. La vecini Problemele Ungariei Să economisim Pentru a putea ridici starea de complectă dezorientare economică în care ne zbatem și noi și țara, este desigur absolut necesar să se facă de către toți cele mai uriașe economii. Cetățeanul în primul loc, este dator a face tot felul de economii, spre a preîntâmpina nevoile, iar Statul să pue frâu cheltuditor abuzim ce au revoltat pe toți cei ce plătesc impozite. Să economism deci, Casa de Depuneri nu mai corespunde cerințelor de azi, această instituție e menită a dispare,dacă nu se adaptează vremurilor de azi ?~ . La Bănci ? "dar bine garantează că nu se va repeta cazul Băncilor Fronco-Română, Elină ori Lamris, la cari umuii dintre deponenți, au fost lăsați pe drumuri ? Să faci hipoteci ? Dar trebusc mi de sile pentru r a obține o executare, după ce imobilul ce garanta datoria, și-a pierdut valoarea iar procentele au îndoit capitalul. Pe polițe ? Te așteaptă concordatul sau moratoriul căci falimentul e și el un sistem de a frauda. Unde să depunem ecastormile noastre 3 ■■•< 4: .«u DIM TH» PASGU Dtdaraiilic d-lni Uapccft Activitatea comitagiilor. Reparațiile bulgare D. Tardieu invitat să studieze mai bine tratatele Sofia. 29. — In Sobranie sa încheiat azi, cu discursul d-lui Liapceff, discuțitmea la mesaj. Primul ministru a răspuns criticilor aduse de membră opoziției, spunând că atacurile acestora în legătură cu activtatea bandiților nu sunt îndreptățite. Nu trebue uitat, că regimul Stambolisky a fost *acela care a organizat desvoltarea bandelor, spre a se adapta scopurilor sale. Sub actualul regim democratic, poliția a început cu succes lupta contra bandelor. In anull acesta nu s’au înregistrat decât 45 atacuri ale bandelor, inclusiv ale emigranților, față de 182, în anul trecut. Guvernul va cere Iugoslaviei extrădarea lui Uzunofi, deoarece acesta este un tâlhar ordinar. Atacurile bandelor din Macedonia vor înceta în curând, deoarece protestele emigranților cât șii de opiniei publice cresc din zi în zi, împotriva omorurilor comise de aceste bande. In ce privește atacul contra Orient-Expresului, d. Liapceff a spus că presa a dat acestui caz proporții mult mai mari decât ar fi trebuit să-l dea în realitate și a condamnat această atitudine a ziarelor. Situația economică, a spus d. Liapceti, nu este atât de rea cum o crede opinia publică. Guvernul și Banca Națională fac tot posibilul spre a pune capăt crizei. In ce privește chestia reparațiunilor, d. Liapceti a spus că Bulgaria trebue să se simtă fericită, că în fruntea cabinetului francez este d. Tardieu, care cunoaște foarte bine tratatele de pace și dacă se va studia mai bine, va înțelege și mai bine situația Bulgariei și va ajuta la o îmbunătățire a ei. Cu privire la sechestrarea bunurilor bulgare de către România, d. Liapceff a spus că toate despăgubirile datorate foștilor inamici ar fi trebuit să fie înglobate în cuantumul reparațiilor. Ziarul de curaj, danr cu afinități guvernamentale, — vorbim de „Ultima Oră“, — dă la iveală gravele neînțelegeri din partidul de la griveuri, și denunță fapte adânc reprobabile. Semioficiosul național-țărănist mai spune : am numirile ce «‘au făcut în administrație și la minister nu s’a ținut seamă nici de vechimea în partid și nici dacă erau măcar înscriși. Se pot cita numele mai multor miniștri care au c omis asemenea acte de indelicatețe față de foștii tovarăși de luptă. Sunt oameni care au venit în partid numai de câțiva ani. Au profitat de pe urma tuturor celorlalte guverne. I«au schingiuit pe membrii partidului națmal-plănesc pe când aveau alte convingeri politice și au subvenționat ziare spre a-i murdări cu noroi pe fruntașii, cărora le mângâie acum genunchii, — astăzi sunt în schimb deputați, senatori, consilieri intimi și oameni cu averi rapid agonisite, numai de când d-l Bulin Maniu este la putere. Coeziunea și existența partidului național-țărăn tesc este la o gravă răspântie . Se va găsi cineva care să audă glasurile care se ridică în fiecare zi tot mai multe, tot mai puternice, tot mai amenințătoare”. Cine știe, — dacă se va găsi cineva, din pendul, care să le audă. Dar le inregistrează țara întreagă, dezamăgită încă o dată, și mai dureros ca totdeauna... tuninn—urchiwmiini ^ tfTdia 11| HMSMi i iljunninf Internă Externă SITUAȚIA — Odată cu instaurarea severității actualului director al căilor ferate sa schimbat și... maniera personalului mai inferior: doi ceferiști au asvârlit din tren pur și simplu pe un sătean găsit fără bilet. Contravenientul și-a găsit moartea. — La Câmpina o sondă a fost distrusă de foc. Dar s-a stins : nu era de calitatea aceleia de la Moreni. — Proprietarii de vii din județele petrolifere sunt nemulțumiți de unele dispozițiuni ale actualei legi a minelor, care le-ar primejdui proprietățile. — împotriva cometei se va ține o serie de întruniri publice în care se va cere o legiferare restrictivă. — Sașii din Sibiu sunt nemulțumiți de faptul că înscrierile femeilor sase în listele electorale au fost contestate. ■— Se va întocmi un nou tarif direct de mărfuri românaustriac. — S’a semnat convenția de graniță între România și Cehoslovacia. Imediat ce va fi ratificată de parlamentele respective, convenția va intra în vigoare. — „Societatea generală a funcționarilor publici” a prezentat d-lui prim-ministru un memoriu privitor la încadrarea și pensionarea funcționarilor publici. *— Scăderi noui la Bursa din Paris. — Dezordini comuniste la Berlin. — Incident de frontieră ungaro-iugoslav. Tulburările de la J Lan Damn Bruxelles 30 (Radar).— „LafSaffon Belge“ anunță că ân urma dezonfinelor case s’au produs în noaptea de Joi spre Viners, primarul orașului Louvain a interzis cortecgiile și întrunirile sub cerul liber. De asemenea au fost interzise atrupamentele de peste cinci persoane. Până la nouă dispozițiuni, cafenelele și foae localurile publice vor trebui să fie închise la miezul nopții. O ciocnire mai serioasă s-a produs eri pe piața din fața Bisericei St. Pierre, unde doi studenți au fost grav răniți cu lovituri de baston. Criza belgiana Bruxelles 30 (Rador).— O. Jaspar a fost primit ori de Suveran. După audiență zi, Jaspar a declarat ziariștilor că a acceptat misiunea de a încerca formarea guvernului. In jurul acordului germano-polon Varșovia, 29. (Radar). D. Mteiler, deputat în Camera franceza a publicat în ziarul „Baltiche Presse" ce apare la Damtzig, un articol intitelat: înainte de aproprierea polono-germaana Examinând avantagiiile Poloniei și Germaniei din faptei încheerii acordului asupra lichidării d. Hieltel reamintește că Germania a căutat să profite ca prin planul Dawes să se libereze de anume obligații față de Polonia și care decurg din tratatul de la Versailles. In acelaș timp Germania a exploatat în scop de propagandă miere deetitom lichigoane, răspândind în special pe piața financiară americană știri exagerate relativ la saremete care grevează Polonia în favoarea Germaniei. Autorul articolului subliniază faptul că încheerea acordului relativ la lichidare, curăță terenul înttre Polonia și Germania. Acordul asupra lichidării constitue un compromis financiar înglobând pentru fecare din cele două părți contractante o sumă de un milierd și jumătate, la cât se urcă pretențiunile reciproce. Totalul concesin inter reciproce fiind aproape etgul nu poate să fe vorba de un succes material oarecare, pentru una din părți, în dezavantajul celeilalte părți. Acordul comisii truc un pas important către normalizarea raporturilor polono - germane, dovedind bunăvoința Poloniei, de care de altfel nimeni nu a putut să se îndoiască, după cum deasemeni el înseamnă un mare progres al politicei germane, mișero dvoc,mis de surda lu unu Terminând d. Mierter, se miră de atitudinea presei naționaliste germane, care este ostilă acordului. 0 demonstrație.. ... s’a improvizat în ședința de ieri a Camerei pentru d. Mihai Popovici care, deși lipsa, a recoltat simpatia a numeroase aplauze. Reparațiile orientale Paris, 29 (Rador). — D. Briand a primit azi în audiență pe d. Mironescu, ministrul de externe al României. Deasemeni d. Briand a primit în audiență și pe ministrul Serbiei la Paris, întreținându-se atât cu d. Mironescu cât și cu ministrul Serbiei, asupra chestiunei reparațiunilor orientale. Ewi inimii In ni» ii ii iî 1 Parcal Carol de general de divizie JML ASLAN .Din cauză, că cutia filtrantă nu atârnS sub bărbie ca la celelalte măști, ci este fixată la centură, s-a ț putut face această cutie mai mare și deci cu o durabilitate mai mare, 12 ore. Prin mască se respiră ușor și nu este nevoie de nici un studiu special prealabil pentru a putea fi purtată șî de nici un antrenament de respireție. Oricine o poate întrebuința din primul moment fără jenă. Un dispozitiv special și foarte simplu, deei ferit de defectare și care lucrează cu temomăt, face ca oxidul de carbon .«spirat de purtător să fie evacuat din mască odată cu respirația. La majoritatea măștilor oxidul de carbon expirat se acumulează și aer jî devine din ce în ce mai viciat. Diferite considerațiuni Măștile existente franceze, germane, ruse etc. și în definitiv teste ateeștile actuale, prevăzute cu supape de cauciuc, devin un loc de arme protectoare ostașului și cetățeanului, mijloace de autoasfixiere, prin alterarea pasteiului. Măștile străine nu corespund bogăției noastre, elimaiului nostru -i sunt construite foarte complex, astfel că nu pot fi reparate ușor pe loc, în cazul unei deranjări. Intr'un eventual război chimic, trimiterea aparatelor de protecție în atelierele de reparat măști, pentru a fi puse pe stare de funcționare ridică două inconvenientele capitele. Privează pe ostaș și cetâțean de această armă de apărare contra gazelor de luptă. Impune ca Statul să se asigura «o un stoc dublu de măști pentru a le Înlocui pe cele ce s'ar deranja, căci inamicul mu ne va aștepta până ne vin dela reparat aceste aparate de protecție. Ma m* «trăia» tmratosul«Mi, am eîueu», pe care nu avem și deci trebui să-l importăm. Ele nu se ajustează bine pe capul omului. Supapa de respirație se defectează ușor. Cartușul cu substanțe chimice este greu de suportat, atârnat de capul omului, iar după epuizarea substanțelor, el nefiind demontărit, trebuește aruncat și înlocuit cu un altul nou. Vizoni la unele sunt de sticlă, cari prin spargere pot răni ochiul. Măștile străine au acțiune eficace contra gazelor prea mică deoarece durează 2—4 ore. Intr’un eventual răsboi, fabricația măștilor străine, ar înceta pentru noi, ceea ce înseamnă o mare greșală pentru cei ce ar comanda măști străine sau ar consimți la înființarea unei fabrici străine la noi. Din străinătate vom primi ceea ce ai se dă, iar nu ceia ce avem nevoe. Chestiunea secretului de fabricație pentru Stat ar fi asigurată prin înființarea unei fabrici românești, de oameni cu dragoste de țară, având chiar specialistul român în dispoziția noastră. Adevărați români ar trebui în interesul țărei să-și dea obolul lor pentru a se putea pune pe pretenn» «A* «tei »mrto.4 o fabrică de măști», după cum s’a petrecut și în alte țări și după cum citim zilnic că diferiți bogătași au ridicat biserici, au clădit aaile, ar fi de dorit să auzim că s’a început și aranjarea unei fabrici de măști prin mărinimia cutărui român, căruia țara îi va rămâne recunoscătoare, iar statul să dea posibilitatea, de fabricație. Sumele necesare pentru plata acestor aparate de proiecție nu ar mai pleca din țară, ea în cazul comenzilor străine și deci ar fi un capital, pe care țara noastră nu l’ar pierde, rămânând toți banii în țară. Masca G. I. R. experimentată de o comisie militară, de o comisie de generali, in prezența și a distinsului nostru specialist generalul Schmidt, s’a experimentat și la serv. sanitar sub preșidenția A. S. R. Principele Regent Nicolae, în cari ocazii s’a stabilit că această mască românească, invenția căpitanului român Rădulescu I. Gheorghe este un progres fațără de măștile străine, dând rezultate excelente și introducerea ei cât mai neîntârziat în țara noastră, prin o fabricația apreciabilă s’ar impune, pentru a se complecta cu un minut mai devreme pregătirea noastră în vederea unui război chimic. Alte inovațiuni ale căpitanului j WA#**» L Skuorgh. In afară de masca G. I. R. brevetate de ministerul de industrie și comerț cu consimțimântul ministerului armatei, inevntatorul a mai construit următoarele: a) Un costum de protecție contra gazelor. b) Masca contra gazelor pentru cai, câini și material de protecție pentru porumbei călători. c) Un aparat prevăzut cu un rezervor de oxigen și cu un dispozitiv pentru inhalații și injecții intramusculare sau intravenoase cu oxigen, pentru salvarea gazaților, cari nu au avut măști sau au avut aparate de protecție defectuoase. Acest aparat va fi necesar în posturile de ajutor de la fiecare companie, escadron sau baterie, precum și la infirmeriile și spitalele de gazați. Inventatorii studiind chestiunea gazelor din toate punctele de vedere a mai inventat și un detector electric, care anunță apariția gazelor de la o distanță foarte mare și deci avându-se timpul necesar pentru a se da alamă, trupelor și populației civile, se va face ușor față unui atac cu gaze. Acest aparat apreciat de streini, a determinat Asociațiile inginerilor din Paris, să numească pe inventator ca membru de onoare al acelei sinista.Ur^ " ' " , U. Diferite soluții pentru ferirea alterarei substanțelor chimicie și a cartușelor filtrante în exterior precum și soluția pentru acoperirea înțepăturilor făcute pieni măștii în locurile unde acul de cusut ar fi trecut, constitue, lucrările și munca de vre-o câțiva ani de zile a căpitanului Rădulescu I. Gheorghe. De remarcat mai sunt unele dispozitive de mitraliere și tunuri de 37 mm, tot invenția căpitanului Rădulescu I. Gheorghe, care permit tragerea pe un sector de 3600 și la verticală la 900 fără unghiuri moarte, împiedecând astfel apropierea avioanelor cari ar intenționa lansarea bombelor cu gaze. Inventatorul croind atâtea aparate, referitor la chestia războiului chimic specializându-se în această direcție, credem că ar fi nimerit să fie trimis să viziteze și diferitele instalații din Apus ale fabricelor mari de măști, a studia perfecționările în mașini și mijloacele de fabricație, cari ar trebui aduse la noi, necesare la instalarea unei fabrici naționale, întrucât din lipsa de fonduri necesare nu s’ar putea înzestra deodată toata armata cu materialul de protecție G. I. R. găsim nimerit ca armata l:mee asigure de trapă, in fiecare an cu o caratitaiie cât de mică și a sa dcreptat în câțiva ani va avea o anonată și în această chestiune a războiului chimic. Apoi dacă minfeterul de interne ar înzestra anual fiecare comună cu un stoc cât de mic posibil, ne-arm pomeni in câțiva ani pregătiți aproape ca Rusia Germania, Franța, Anglia, etc. Dar’ nu trebue să uităm populație civilă. Dacă combatanții vor pleca, pe front și pentru ei armata va avea grijă de a-i proteja conitra atacurilor chimice, nu va trebui să lăsăm pe părinții noștri, soțiile, pe frați și sărăcite noastre pradă morții. Fiecare dintre noi ar trebui să ia exemplul Rusiei și al Germaniei, unde toata populația se îngrijește din vreme și seu aprovizionat cu măști protectoare, căci «« se știe când ziua fatală va veni și atunci în zadar vom plânge greșelie și starea actuală în care ne găsim. In Germania fiecare cetățean e chemat în zile fixate la circumscripțile respective, pentru a-și primi măștile cu care sunt înscriși din oficiu. Prim urmare, pentru apărarea noastră ar trebui ca toți Să luam o măsură, să nu mai lăsăm să treacă zi, după Zi și -a obligăm pe cei ce-și trut desc mintea cu descoperirea mijloacelor de apărare să ne dea prilejul să ne asigurăm familiile noastre cu un minut mai devreme. Ar fi timpul să trecem, la fapte. (Sfor £itui in paf. U»)