Neamul Românesc, ianuarie 1930 (Anul 25, nr. 1-23)
1930-01-01 / nr. 1
DMBOTOR POLITIC N. IORGA Miercurii Ianuarie 1930___________ ________fIMUI XXV. W. 1_______ Minute nas MU Lift suit Lin l Pentru autorități și instituțiuni 1980 « ei 3 LEI adttacu* $> ^uimi insuația 1 m*3UREȘTI I Strada Ivezsianu ie. 6 (etaj) Tetete»» 3WH/9 Director]"1 TA?8A casat deja Mascota D. Litvinov nu ne onorează cu atenția sa (căci de curtenie într’o astfel de societate nu poate fi vorba). Nu ne onorează nici atunci cînd o mină franceză, respectabilă și pentru un represintat al celui mai sângeros marxism integral, întinde, după uzanțele diplomatice, produsul dorinței noastre de pace între oameni. Aceasta a produs oarecare emoție și în Franța și la noi. La noi, fără cuvînt. Noi știm care e psihologia onoratelor Soviete. O știm de mult. Și atît de puțin temeiu punem pe nacaralele sovietice, colorate și cu jactanța raselor extraeuropene, încît, a doua zi după ceia ce de la un om civilisat ar fi o ofensă, negociem în interesul populației de pe ambele maluri ale Nistrului cu trimeșii Sovietelor pe pămîntul nostru de politeță. ii. mmm traffic de alta data Se sărbătorește pentru a 1930-a oară nașterea aceluia care prin sacrificiul lui a putut spune omenirii întregi pace vouă. De 1930 de ani omenirea și-a manifestat admirația, față de cel ce i-a croit un drum de măreață civilizație încă din vremurile de sălbăticie umană. „Sărbători fericite“, sunt cele două vorbe pe care întreg neamul creștin le urează semenilor lui. Dacă sărbătorile au rămas, ele fiind marcate de știința calendaristică ca invariabile în timp, apoi fericirea a dispărut aproape cu totul. Fericirea pe care Mântuitorul neamurilor a voit să o lase omenirii, pare că a fost total consumată de muritori. Ea nu mai există azi decât în Sanatoriile de boli mintale, sau în cinai* tare. 1 r. 1 i Oamenii se urăsc unii pe alții, se bârfesc și se înjosesc cu tot felul de vorbe otrăvite și fapte imorale. Fericirea a dispărut din căminul omului, amenințat de toboșarii dărilor ce te sugrumă, a dispărut și din sufletul copiilor cari își văd părinții trăind o viată plină de nevoi și de Hpsun. Fericirea a dispărut din familii, acolo s’a încuibat desnădejdea și lipsa de încredere, nu mai există stimulentul de muncă cinstită, se preferă traiul din expe clente. In țară a dispărut fericirea, fiind plini de datorii o țară întreagă e împilată cu biruri grele, iar politica de azi înrăutățește pe cei buni, asmuțind pe frați contra frați în scopul ca cei ce conduc să-și poată executa planurile ce nu pot fi în folosul țarei. Omenirea întreagă e lipsită de fericire, căci arsenalele lucrează, laboratoriile fabrică gaze, și fac tratate ascunse, se întrețin spioni și se fură planuri de războiu. Iată cum omenirea a desființat în realitate cuvântul fericire și acum de ziua Domnului, urarea sărbătorilor fericite este un vechi ecou numai, fără realizare. Să dea Dumnezeu ca omenirea conștientă de starea ei trecătoare pe acest pământ să poată făcă, din nou cu adevărat și real. SĂRBĂTORI FERICITE, DIN INIMA ȘI CU SUFLETUL CURAT. Dim Tb Pascu ANUL NOU... Bat cele din urmă ceasuri, ale anului una mie nouă sute douăzeci flinuă. Se strecoară hulit, bătrânul an, ca să se piardă în eternitate, — grăunte d pulbere în nesfârșitul deșertului. Căt a fost de bun, de generos, anul vechi, — cine o poate spurge?. Marile dureri și mai marile speranțe dezmințite ale lumii întregi. te azvârlim a fi bucuros pe umerii sburdalnici din copil. Venii acum douăsprezece luni, să descrețească frunți, să redea aripi visului, să reconforteze iluzii, ne părăseșc acum sub poveri pe cari i le dăm din belșug, și cu o voe bună în care se reflectează trist, dubioasa recunoștință omenească. Ar fi putut să fie altfel? Nevăzute daruri, i-au dat oare putința: să aducă bine, belșug și fericire? Crud, nemilos, implacabil în răzbunarea lui teribilă și nejusificată, 1929 a oprit pe drumuri neștiute, caravana fericirei, ca să dăruiască lumei mizerie, lipsă și dureri nesfârșite? Să fie el, marele responsabil ? Sar,, incapabilă și trândavă, risipitears și lacomă, omenirea se chinueșe de bună voe, căutând la orice sfârșit de an, pe un mare vinovăț?.. Întrebări care se vor pierde și de, cu ultimele ceasuri ale leatului muribund, începe un an nou, plin de vraja, ademenitoare a necunoscutului. Învăluit în diafană rețea de speranțe, 1930 va aduce poate lumea mai bună pe care o dorim toți, și pe care o îndepărtăm pe cât putem, fiecare... Putem să-l primim altfel, decât cu bucurie? In noianul durerilor oamenii sind, se vede, nevoia unor reculegeri în care să-și facă loc voioșia și nădejdile. Serbați, prieteni, noul an. Bar pe deasupra tuturora bucuriilor, în ciuda prostiei pretențioase, și a libertinajului „maeștrilor“ de cafenea, cari iau in râs sfânta idee a pământului românesc, — se ridică luminoasă Patria, închegare a atâtor mii de mii de prăpăd și bucurie ideal pe care l-au zidit cu sânge și vieți sacrificate, întregi generații. Romania trecutului de glorie și inferite, ei i se cuvin marile clipe de reculegere sfioasă și de bucurie. Ea e făurită de strămoșii pari au suferit cu mândrie, tot 5Imuna, dar erau deznădăjduit iudei odată. Pot râde neghiobii și netrebnicii cărora soarta le-a dat ușurința să fixeze nerozii îndrăznețe, — auzind plictisiți imnul sfânt către pământul, romănimei... Au spurcat ori, necinstesc azi acest pământ de trudă și vitejie. In anul care începe, vom struni, ceilalți, sufletele spre armoniosul cânt pe care neamul îl închină Patriei noastre• * înviorați, porniți la lupta spre frumos și spre bine. „NEAMUL ROMANESC*1 Noul Mtostftr al Statelor-iMc la Perils Berlin, 31 (Radar). — In road d-lui Schurman, care a demisionat, d. Frederick Sackett, actualmente senator de Louisville, va fi numit ambasador al Statelor lnite la Berlin. ,POLITICA LA NOI, ÎNSEAMNĂ MIJLOCUL DE A ÎNȘELA PE OAMENI... Dar cine nu poate să înșele? Dați-mi voie să cred că pot înșela și eu. Dar este o putere, un frîu în mine, cetre mă împiedică de a o face“. N. IORGA. # Bwa Am fost însărcinați de adunarea generală din 5 Iulie 1929 a clubului ,,Nicolae Iorga“ din Indiana Harbor, Ind., a invita pe patronul organizației la serbările acesteia de 20 ani de existență și a căuta posibilitățile cari ar asigura participarea d-lui profesor Iorga la acest jubileu și a înlesni întâia sa vizită în Statele Unite, ca prin cercetarea centrelor românești mai de frunte de aci și prin conferințele d-sale la centrele universitareamericane mai de seamă, să ne cunoască și să ne facă cunoscuți și mai de aproape pe acest continent ca nație și popor Din corespondența avută și scrisoarea d-sale primită aci la 20 Sept 1929, prin care binevoește a comunica organizației via sa dorință a încerca a lua parte cu soția d-sala, dina Iorga la serbările organizației fondată în numele d-sale, prin adunarea generală in 22 Sept. 1929 ales fiind și împuternicit delegat a aranja festivitățile aniversării cât și conferințele din centrele române și americane pe durata celei dintâi vizite a d-sale în America și mai mult prim aprobarea unanimă a tuturor membrilor ca o vie mărturie de patriotismul lor nepecupețit și de sentimentele lor frumoase și curat românești, izvorâte din inimi de cel mai înalt grad de conștiință națională, a acoperi din fondul clubului ,,N Iorga““ spesele călătoriei d-lor, ca drept celizășie de dragostea și ■ devotamentul de care d-l profesor Iorga și familia d-sale e înconjurată nu numai de membrii acestui club ci chiar de toți fiii pribegi ai neamului de pe aceste atemii. Mai ales , din incidentul acestor serbări și participarea ilustrului oaspe, — cel mai distins, luminat înțelept și mare român, al istoriei contemporane — în dorința de-a da acestor manifestații, un caracter de adevărat praznic național pentru toată suflarea românească din America, prin cablograma d-sale în care binevoește a-și anunța sosirea către sfârșitul lunei Ianuarie 1930, de întâia dată călcând piciorul pe pământul ospitalier al Marei republici, oaspett distins al tuturor românilor și al loialului popor american- ZILELE ANIVERSARII CLUBULUI „NICOLAE IORGA” DIN INDIANA HARBOR In bună credință, că nu va rămâne o organizație fondată în duh și suflet românesc, nereprezentată la acest praznic, oferind în schimbul unor cheltueli insignificate oportunitatea și posibilitatea ținerii celei dintâi ședințe festive de 23 ani de când Uniunea și Liga S. A. R. este înființată și nu mai puțin Uniunea Românoi-catolică din America — datorit scopului ce se urmărește, predominând laturea morală și expresia ființei noastre românești, s’a statorit ca jubileul și serbările împreunate cu cea dintâi prezentare publică a domnului profesor Iorga în America să fie în zilele de Duminecă, Luni și Marți, 9 și 11 Februarie 1930 la Indiana Harbor, Ind. In temeiul acestora ca delegat în numele clubului „N. Iorga“ cu plăcere supun spre cunoștința marelui public cetitor al ziarului nostru național ,,America“ și tuturor fraților români, instituțiuni culturale,religioase și celor cari cu drag îmbrățișează nobilul scop ce se urmărește, că în vederea acestor serbări, până în timpul de față s’au făcut următoarele pregătiri, sancționate prin aprobarea unanimă a adunării generale din 22 Nov. 1929. HOTĂRÂRILE LUATE 1. Datorită sacrificiului ce membrii clubului „N Iorga“ depun pentru vizita d-lui profesor Iorga în America, atât vizita d-sale aci cât și conferințele ce se vor ținea la centrele noastre românești de la coasta Atlanticului și până la Pacific să fie sub auspiciile clubului „M Iorga“. Orice activitate în direcția aceasta să fie în deplină cunoștință de cauză și perfectă cooperare cu legațiunea noastră de la Washington D. C- reprezentată prin vrednicul diplomat și conștient al chemării sale, românul cel mai de frunte în America, Excelența Sa domnul ministru Carol Davilla. Nu mai puțin pentru suportul moral și material ca membrii credincioși și respectul datorit centralelor: „Uniunea și Liga S. R. A“ precum și Uniunea gi-catolică română din America, a fi ținută în corent cu pregătirile de interes general. 2. Conferințele din centrele universitare americane la dorința expresă a d-lui profesor Iorga în cooperare cu distinsul profesor d. William A- Craigie de la University of Oxford, Anglia, în prezent profesor la University of Chicago, 111, care din greu muncește la vârsta înaintată de 70 ani la întocmirea dicționarului limbei engleze, — bun și mare prieten al țării și neamului nostru — să fie sub auspiciile Institului Internațional de Educație de la New York, cu ramificații la Paris, Berlin, Viena, Geneva și Madrid, singurul în drept la cooperare cu Excelența Sa d-1 ministru Carol Davilla, d. profesor W A Cringie și delegatul clubului ,,N Iorga“ va aranja itinerariul conferințelor în limba engleză a d-lui profesor Iorga și pentru ca în fixarea datelor conferințelor și cercetarea centrelor românești să evite orice conflict, cruțare de timp, oboseala și cheltueli, considerându-se cercetarea centrelor românești mai importante cari desigur vor fi supuse la mici cheltueli de călătorie- Institutul a binevoit a-și întocmi următorul itinerar tentativ pentru cercetarea turnătoarelor centre românești din partea d-lui profesor Iorga 9, 10, 11 și 12 Februarie 1930— Indiana Harbor, Ind. 13 Februarie — Gary, Ind. 14 Februarie — Chicago, III. 21 Februarie — Indianapolis, Indh-125 Februarie Detroit, Michigan-27 Februarie — Cleveland, Ohio. 1 Martie — Youngstown, O-2 Martie — Canton, Ohio. (Sfârșitul în numărul viitor). Pe Ia lra 8i in america Pregătiri pentru primirea unui profesor fi. Iorga InfliCili fatal, în care noua organizare administrativă trebene aplicată, — este 1 Ianuarie. Dar lucrările merg incet. D. Rist ar fi propus o suspendare a aplicărei legei până la Aprilie... Pe când cei cari nu mai sunt miniștri mâine, — se interesează mai puțin de administrația altora, cât de situația lor... MANIU Cheltuielile inutile din budget au provocat, cum era și firesc, amputațiuni dureroase fie pentru clasa funcționarilor, fie pentru interesele generale ale țârii. Una din măsurile luate și anume reducerea numărului regiunilor agricole aduce grave prejudicii economiei naționale prin lovitura ce se dă agriculturii. Nu e vorba aci de faptul că se lasă pe drumuri spre a-și căuta de aci încolo o altă carieră o seamă de agronomi asigurați că vor găsi locuri suficiente într-o țară agricolă in care cultura intensivă va începe abia de aci înainte. Dar ceea ce este cu deosebire îngrijorător este că plugărimea va rămânea într'un întuneric și mai adânc decât cel pe care i-l hărăzise până acum competințele conducătoare ale politicei economice. Pe urma aducerii regiunilo, agronomul regional va avea un număr atât de mare de comune încât nu va putea vizita pe fiecare decât cel mult de două ori pe an. Atunci cum își va pune în aplicare ministrul domeniilor intențiile sale cu privire la progresul agriculturii ? Sau d. Mihalache crede că Scrisorile d-sale către plugari suplinesc activitatea agronomilor? „Neam Raminesc” la ziua Amin Nan, dhiama spre realegere și împăcare, pe cei cari pot da Țorei, liniște pece și prapașire. S^BSI&SSüiSiS interna $£ x I & vst i SITUAȚIA •— La ordinea zilei discutarea problemei rentelor de expropriere, al căror capital sta închis neputând fi învestit pentru agricultură. — Presa întreagă, fără excepție, s-a pronunțat împotriva proiectului de lege al presei. — In cercurile ministrului nostru de externe nu se pun prea mari nădejdi in rezultatul conferinței de la Haga. — Se constată necesitatea schimbării unor legi penale în Ardeal, la adăpostul cărora înflorește mita în materie fiscală. — Comuna suburbană Militari și-a serbat semi-centenarul — Meseriașii din Capitală s’au declarat împotriva noului proiect al asigurărilor sociale. — D. Vidrighin participă (în ce scop ?) la întrunirile în cari se exprimă doleanțele ceferiștilor. — Iașii se agită în vederea alegerilor comunale. — Vor apare în curând instrucțiunile ce se vor da administratorilor financiari despre felul de întocmire și de depunere a declarațiunilor de impunere pe anul 1930. ■ — Se activează pregătirile pentru înființarea Băncii Internaționale. — Franța își sporește vasele de război. Crlii si schifi si eitsid etmani ca fiic guvernului Guvernul a dat cri trei comunicate asupra versiunilor care vorbiau de criza provocată în Regentă prin demisia apropiată a principelui Nicolae. „In cercurile guvernamentamai categoric, informația conținută in reportajul ziarului „Curentul“, cu privire la o pretinsă criză constituțională. Această informațiune este în întregime d.» domniul fanteziei». La orele 6 seara sa dat un al doilea comunicat: „Un ziar de seară afirmă că A. S. R. Principal, Nicolae și-ar fi arătat demnului președinte al consiliului de miniștri intenția sa de a părăsi Regența. „Suntem autorizați din partea Președinției Consiliului de miniștri să dăm cea mai categorică dismințire acestei știri, ca fiind lipsită de orice temei». A treia lămurire oficială e următoarea: „Mai multe ziare din țară și din străinătate au colportat în mod repetat știrea tendențioasă că A. S. R. Principele Regent Nicolae și-ar fi manifestat intențiunea de e sa retrage din Regență. „Președinția Consiliului de Miniștri dă acestei știri cea mai categorică desmințire, ea fiind pe deantregul inventată». * D. Iuliu Maniu a dat următorul ordin de zi pe armată , dându-și tradiția ei glorioasă. Mulțumind călduros tuturor ostașilor pentru devotamentul și credința de care au dat dovadă în arad ce sfârșim precum și pentru frumoasele rezultate obținute le urez multă sănătate Strânși uniți în Jurul Tronului l devotațegelui și Țărei noastre să st : Trăiasca M. S. Regele Mihai I. Trăiască Augusta Dinastie. Trăiască Țara. Președintele Consiliului de miniștri și ministrul armatei ad-interim. (si) IULIU MANIU * Membrii înaltei Regențe vor semna azi ordinul de zi către Armată. Se așteaptă sosirea în Capitală, — și în acest scop, — a I.P.S. Sale Patriarhului. A.S. Regală Principele Nicolae a iscălit de ori ordinul de zi al Regenței către oștire. Ordin de zi No. 1 din 1 Ianuarie 1930 Cu ocazia anului ce începe orez ofițerilor, subofițerilor și trupei ca munca ce vor depune în anul 1930 să fie cât mai rodnică pentru ca armata noastră să fie întotdeauna la înălțimea marei sale chemări, ur Crâciunulle Pieile roșii Dopa descrierea droi missionar Mă gândesc cu dragă Inimă, acasă! Cu siguranță, zăpada este până la genunchi. Mișcarea și zgomotul pe toate străzile e mai mare, comisionerii dau fuga spre locuințele particulare. Și în căscioarele calde, sufletește mai ales, ca și în luxoasele palate, se adună membrii familiali împrejurul pomului de Crăciun: „Noapte de pace, noapte sfântă“, îmi tot răsună în urechi. Aici în zona toridă, de Crăciun, ducem lipsă deopotrivă și de obicinuita răceală și de zăpadă. Astăzi, suntem tocmai în toiul verii și e o căldură grozavă, 53 grade Reaumur. Tuturora li se frige inima după ploaia torențială care cade aici de obicei. Toată ziua ajunului, am migălit cu împodobirea Bisericii, pentru praznicul de a doua zi. Pe un loc înălțat, în biserică am orânduit o peșteră. Fiindcă avem numai câteva statui, am încodeiat din niște scânduri vechi, un staul, l-am acoperit cu foi uscate de palmieri; era într’advăr un staul ruinat, firește, nu cu totul neasemănător aceluia din Bethlehem! Deși ne lipsiau, pentru peșteră, ciobanii (încă nu ni-i trimiseseră un binevoitor din Europa) această lipsă nu era așa de mare fiindcă nițelul mai devreme ne veniseră cei trei crai. Noaptea la ceasurile 11, banta a dat semnalul, că se apropie ceasul sf. liturghii a Crăciunului Tot satul se pune în mișcare. Plecând de acasă bieții suflă din cornurile de bivol. Și sunetele acestea se aud din toate părțile, din toate colțurile, impresionând în chip deosebit. La 12 fără un sfert, alaiul sărbătoresc intră de a valma în biserică. După sf. liturghie solemnă, s’au cântat cântecele spaniole pentru peșteră. In vremea acestui cântat se apropie întreaga comunitate a indienilor, încet, cu pași sărbătorești, de peșteră. Cea mai bătrână căpetenie (Callie numit) sărută piciorul pruncului din peșteră și aduce ca pârgă a recoltei de es timp un știulete de porumb. După dânsul urmează ceilalți oameni, apoi femeile cu micuții lor în brațe, apoi copiii de școală.. Aceste închinăciuni țin cam o jumătate de ceas, așa că este ceasul 3 dimineața când norodul ese tot sărbătorește din biserică, ese tot în sunetele muzicii. După o scurtă odihnă, se adună din nou la 6 pentru a doua sf. liturghie solemnă și la 8 pentru cea de a treia După fiecare sf. liturghie piciorul pruncului e sărutat, așa că ceremonia ține dela 6—10 ceasuri. Urmează ospățul la casa fiecăruia. Ceea ce au vânat cu 8 zile înaintea Crăciunului, în pădurea vergină, a fost pregătit după obiceiul lor, pentru astăzi. Mâini de maimuțe, ficați de broaște țestoase (o trufanda pe sprânceană) vulpi, căprioare, porci sălbateci și d’alde astea. Nu lipsește berea de porumb, (ci cea numită de ei). Cu 14 zile înaintea Crăciunului, din toate puterile și cât pot rezista dinții, femeile ideilor roșii, mestecă boabe de porumb și după ce le mărunțesc, le pun în niște oale mari de pământ, pe cari apoi Ie îngroapă în pământ după ce rumegușul acesta a fost amestecat cu apă și lăsat să fermenteze. Și el „face ciocoii și fierbe și crește și fluera și se preface în cicea, singurul element care statornicește reputația indianului. Cine are cicea e bogat, cine nu e sărac. In sunetul flautelor, al fluerelor și al piculinelor tot satul e colindat și bărbații joacă cu femeile lor dealungul ulițelor. In piața satului joacă băeții cu bieții și fetele cu fetele într’altă parte strașnic deosebiți. „Vámos, Vámos a Bethlehem», să mergem, să mergem, adecă, la Bethlehem, se aude refrenul cântecelor și sunetelor lor. Seara la 6 se adună din nou comunitatea în biserică pentru a săruta piciorul pruncului din peșteră și la 8 se duce fiecare la casa sa. Singuratec răsună din câte o colibă, un fluer sau un flutut în noaptea de stele luminată. Veniți, veniți să ne închinăm lui Emmanuel ! După „Sonntagsblatt». Preotul I. IONESCU Demisia * o Act S»«așa Londra AC (Rador). — Din Cairo se anunță că Adly Pașa va demisiona mâine, in loc să demisioneze azi așa cum se anunțase la început --------- m»» »| --------- lutru fluor dig provoacă meri intuloihia măriei of Paris, 30 (Rador). — Din Charleroi se anunță că digurile bazinului pentru decantarea apei,—conținând mai multe mii de metri cubi de lichid, — din motive necunoscute încă, s’au rupt azi în mai multe locuri. Apa aflată în bazin s’a revărsat ca o adevărată trombă, inundând 10 case și obligând pe locuitorii lor să se refugieze in etajele superioare. Pagubele produse sunt sunt foarte însemnate. Răscoala indigenilor din Nom Zeelanad LONDRA, 39. (Rador). — Din Wellington, în Noua Zelandă, se anunță că în insulele Apia și Samoa s-au produs tulburări, provocate de manifestațiile indigenilor. In cursul ciocnirilor, om polițist a fost ucis și șase răniți Dintre indigeni, opt au fost uciși, și doisprezece răniți- Sir Joseph Ward, prim-ministrul Nouei Zelande, a declarat că poliția nu a întrebuințat armele decât fiind împinsă la ultima extremitate