Neamul Românesc, aprilie 1930 (Anul 25, nr. 73-94)
1930-04-01 / nr. 73
OIR187CR POLITIC N. IORGA I Marți I Aprilie 1330 _______feWUI XJCV. Wo. 73__________ uiiate: Nan tu tu - H tun lui 309 K Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 3 LEI Redacția și Administrația BICUREȘTI I Strada Brezoiana Nefi (etaj) Teleft mm II Directori:/ £ '. Cea d’intăiu datorie: aceia către țară !oți oamenii cuminți, cari-și dau seama ca un războiu nu e o jucărie, vreau pacea. Dar se poate întîmpla ca ea sa nu se păstreze. Și atunci neamul întreg iese în luptă. In oastea României cei mai mulți ostași sînt de la țară, flăcăi aflători supt steaguri sau gospodari de deosebite vrîste cari se chiamă numai atunci, la nevoie, de la vetrele lor. Și ostași mai buni decit acei cari se ridică din rindurile țărănimei n’are țara noastră. Sînt buni pentru vitejia și pentru credința lor, pentru aceea că, dînd tot, nu înțeleg să ceară nimic, ci-și fac toată datoria lor ca un dar scump față de viitorul nostru al tuturora. Se găsesc însă și răi-sfătuitori, oameni cu scopuri ticăloase, cari încearcă a-i momi ca să nu fie așa. Ci li vorbesc de sărăcia celor de jos, de apăsarea supt care gem, de nedreptatea care dă belșugul și stăpînirea tocmai acelora cari, prin lenea și stricăciunea lor, sînt mai puțin vrednici de răsplată. Și ei spun sus și tare că țeranul s’a învățat minte și că, data asta, el nu se va mai jertfi „degeaba”.. Cit de mare e rătăcirea cu care sînt sfătuiți de vînzători ca aceștia, am arătat-o și altă data. Fiecare din noi dacă trăiește cinstit pe locul lui, e dator pentru aceasta părinților ce-a avut, moșilor, strămoșilor, tuturor acelora cari au muncit și au luptat, cu sudoare și singe, ca să fim noi, ce știa de azi, așa cum suntem. Și nu trebuie oare ca noi să nu arătăm recunoștința față de înaintași, păstrînd moștenirea lor ? ..... Să ne gândim la una și la alta, și atunci cel mai sărac și bătut de nedreptate va lupta cinstit în amintirea înaintașilor și pentru viitorul urmașilor. w. Imm REFACEREA... La învinuirile de arbitraj și de ilegalități, de încătușare a libertăților publice, documentată în Cameră și aiurea cu atâta lux de fapte și de probe, d. Alexandru Vaida Voevod, ministrul Internelor, în dorința de a apăra guvernul din care face încă (ori din care face iarăși) parte, a rostit un discurs prin care a isbutit să nu răstoarne niciuna din învinuirile aduse. In schimb, d-sa și-a luat ingrata sarcină de a apăra reputația clătinată, a acestui guvern, și, cum nici nu se putea altfel, dyarda a reușit numai să-și ofenseze propria sa reputație și anume aceea de a privi lucrurile în față, de a fi cavaler și a nu susține lucruri pe cari realitatea le desminte. Voim să relevăm una singură din afirmațiile d-lui Vaida, aceea că guvernul actual „a refăcut șoselele“. Dacă făcea această afirmație d. Halippa, lucrul nu ne-ar fimirat. Activitatea și adânca pricepere a d-lui Halippa la trebile Ministerului de lucrări publice, sunt îndeobște cunoscute. Dar d. Vaida ? De unde să se priceapă la drumuri strâmbe, desfundate, pline de gropi și de prăpăstii, un om care, o viață întreagă s’a lăudat că merge pe drumul drept ? Un răutăcios susținea că d. Vaida stând o bună bucată de vreme în străinătate, s’a deprins sâ confunde drumurile de acolo cu drumurile dela noi, iar acum , când s’a înapoiat în țară (și la guvern), își închipuie că a adus "cu el de acolo nu numai o bună ‘rețetă guvernului, ci și o bună... rețea de șosele naționale-Să lăsăm însă gluma. Refacerea șoselelor noastre naționale, a rămas un desiderat, așa cum simt pre desiderate au rămas atâteaplanuri fantastice și atâtea proi minuni demagogice. ‘ Șoselele noastre continuă a fi o adevărată pacoste pentru călători și o nenorocire pentru întreaga noastră economie națională. Refacerea lor? Să refacem mai întâi mentalitatea păturii noastre conducătoare de ori și de azi. Să îngropăm demagogia, setea de putere, minciuna, risipa, hatârul, nepotisma, lipsa de pricepere și da bun nici, dar mai ales lipsa de obraz și de probitate politică. Atunci se vor reface și șoselele. I. CONST DELABAIA §€ ZJCC... ... că d. I. G. Duca s’a oferit că scrie și să semneze primul articol ---------------------------------------- alarmist după promulgarea legii. Sacrificiul acesta na fost primit de partid, și d. Duca s’ați fi supărat. De ce ce.ro ? Procesul împotriva istoricului rus Platonov Moscova, (Cops). In timpul cel mai apropiat an începe procesul cunoscutului istoric și academician rus Platonov, care este învinuit de tribunalul sovietic, de propagandă monarhistă. Istoricul Platonov a fost înlăturat de la catedră, însă în casa lui venea un cerc numeros de tineri, spre a învăța istoria rusă. Predarea învățământului în particular este considerată de tribunalul sovietic ca cel mai mare delict. Platonov a respins pe apărători, declarând că se va apăra singur. 1 In celelalte două țări pe care le-am vizitat, situația este fundamental diferită întrucât, fiind legile de tratate cu minoritățile, guvernele respective acceptau, cel puțin în principiu, protecția minorităților naționale. Nu este de altfel mai puțin adevărat că în fapt, realizarea acestui principiu este compromisă, nu numai de către tendiențele internaționale și șovine, ci și din cauza dificultăților interne ale celor două țări IN SLOVENIA In Slovenia o situație destul de curioasă și de interesantă este în plină desfășurare Slovenii, popor mic de circa două milioane de suflete fusese germanizat până la un oarecare grad încă înainte de răzbiu După victoria aliaților ei au văzut renăscând aspirațiile lor naționale, grafie creerii Regatului S H. S. Șefii sloveni au început atunci o politică de renaționalizare tinzând către o reîntoarcere la civilația slavă, cu voe sau fără voe, a tuturor acelora chiar cari, mai mult sau mai puțin, pierduseră sentimentul național. Situația devine și mai complicată din cauza unei fracțiuni a poporului de naționalitate neprecisă, — Windschen — care a rămas sub dominație austriacă- Conducătorii sloveni, cei pentru ei școli minoritare, care ar trebui să fie obligatorii, adică locuitorii de origină slovenă nu trebue să aleagă între școala germană și cea slovăci ,să fie siliți să-și trimită copii la școala slovană. O tactică analoagă au urmat ei în propria lor țară; acolo au întâlnit pentru prima dată practica analizei numelui, care nu numai că constitue, după părerea mea, unul din cele mai grave pericole pentru o interpretare generoasă și liberală a tratatelor minoritare, ci chiar riscă să compromită însăși ideea de justiție și libertate care este la baza acestor tratate. Practica este astfel concepută- Se cere părinților care vor să-și înscrie odraslele la școala minoritară numele familiei tatălui, mamei și altor rude iar autoritățile școlare decid după aceste date, dacă copilul trebue să le socotit ca aparținând naționaităței pentru care s’a creat școala minoritară. IN SILEZIA Situația prezintă asemănare cu cea din Silesia de Sus căci și acolo, pentru persoanele de naționalitate îndoelnică ș’a căutat să se substitue o decizie administrativă după libera alegere a părinților asemănătoare întru atât întru cât pretind că această liberă alegere, ar fi determinată mai mult sau mai puțin de factori economici, marile industrii fiind, în Slovenia ca și în Silesia de Sus în cea mai mare parte în mâna germanilor. Pentru conducătorii sloveni scopul urmărit, în ceea ce privește pe aceste, persoane de naționalitate nelămurită este așa zisul instituția in integrum, adică germanizarea dobândită pentru părinții de origină slovenă trebue anulată pentru copii. Trebue să notăm că pentru o populație mixtă, în care s’au făcut de secole căsătorii mixte, numele nu poate fi un criteriu suficient pentru determinarea naționalității Pe de altă parte familiile slovene aveau deseori obiceiul să dea copiilor lor o educație germană, care le putea asigura lor o situație superioară celor cari vorbeau fie numai nemțește fie numai slavonește. S’a făcut o probă la Celje, unde circulara ministerială relativ la analiza numelui, a fost suspendată pentru câtva timp : în loc de treizeci de elevi necesari pentru a se fonda o școală minoritară, s’au găsit 480 dintre care o mare parte erau indiscutabil, sloveni. ÎN IUGOSLAVIA Analiza numelui nu este singurul argument dureros împotriva regimului școlar în Iugoslavia. Acolo când există un învățământ special pentru minoritari, se găsește adeseori sub formă de clase paralele de către profesori cari, în cea mai mare parte, nu aparțin minorității pe care sunt chemați s’o instruiască Și nici nu cunosc măcar bine limba-In loc să primească învățământui în limba germană sau ungară, copii au numai câteva ore suplimentare de germană și ungară. Totuși, se zice că aceste clase paralele funcționează în localuri improprii și inferioare sub toate punctele de vedere celorlalte clase , condiției higienice sunt în unele locuri atât de rele că părinții sunt siliți să- și retragă copii. Este lucru cunoscut că în Iugoslavia instrucția a devenit lucru politic, școlile particulare dispărând aproape cu totul. O lege școlară pentru instrucția secundară interzice învățământul particular secundar, numai cele existente pot subzista, dar școlile minoritare, fiind aproape toate suprimate, n’au putut deloc să beneficieze de această excepție. Pe când eram la Belgrad, o lege pentru instrucția primară era în preparație Intr’o conversație pe care am avut-o cu ministrul instrucției mii spus în mod formal că este gata să dea minorităților tot ce li s’a •promis prin tratate• Nici o cerere de fondare a unei școli minoritare pe cheltuiala lor nu s’a primit pare că, de atunci, că minoritățile supunând o petiție de asemenea natură guvernului, li se va acorda, după prevederile tratatului dreptul de a fonda școli primare și secundare. Cât despre analiza numelui ministrul îmi spuse că limba maternă va fi criteriul esențial pentru copii cari doresc să fie înscriși în clasele minoritare și îmi citi o circulară ministerială după care, naionalitatea și limba maternă, trebue să decidă asupra putinței de a fi primită, a unei astfel de cereri. Dar trebue să se precizeze în cel mod autoritățile interne interprettează condiția naționalității, și ce criteriu obiectiv aduc deciziei lor. O circulară ministerială din 3 August 1929 din departamentul insttrucției publice Lubliana, ordonează că, copii de „origină slovenă“ pot fi înscriși în clasele slovene, în timp ce o circulară interpretativă din 17 August pentru Gottschee (cuprins pur german de secole, cu o populație de 18.000 de suflete) merge până acolo încât ordonează înscrierea în clase slovene a tuturor elevilor de naționalitate străină care au nume de familie me de familie de aarahadonadeni de origină slavă Distanța e cam mare, cum se vede, între vorbele ministrului și asemenea măsuri de execuție, și e ușor de închipuit că pentru autoritățile locale prea apăsătoare și nervoase (cuvântul este al unui conducător sloven care în ace timp făcea parte din guvern) este câteodată dificil să nu se lase antrenați de o interpretare prea îngustase înțelege că pentru un guvern ca cel iugoslav, ale cărui dificultăți interne nu au fost soluționate, este greu de prevenit excese de acest fel din partea funcționarilor-Că sunt miniștrii convinși de necesitatea ameliorării soartei minorităților, în însăși interesul tării, este sigur; aceasta rezultă din spusele ministrului de externe care în timpul unei lungi întrevederi pe care mi-a acordat-o, mi-a declarat că, pentru el, tratatele minoritare nu consttm limitele protecției pe care ar vrea să o acorde minoritarilor; că minoritățile sunt o parte integrantă și esențială a populației și că, dinspre partea lui, e de părere că trebuesc tratate astfel, ca niciodată să nu dorească schimbarea patriei actuale printr’o alta. Cuvinte foarte reconfortante ce inspiră , nădejdea că, un guvern ...sufleti , de astfel de sentimente de drept ■tate și de generozitate pentru minoritățile naționale, nu va vroi să Întârzie prea mult cu punerea în aplicație a intențiilor sale bine-voitoare Raportaj Banker despre minoritati In Slovenia, Silezia și Jugoslavia ȘTIRI D, profesor N. larga va line la 1 Aprilie o conferință la Torino, iar a doua zi, ea inaugura la Veneția, Casa Româneasca, admirabilă instituție de serioasă și utilă specializare a tinerilor studioși români. De la Venetzia, d. profesor N. Iorga va pleca direct spre țară, unde va sosi peste câteva zile. Legea alarmismului a fost supusă astăzi spre semnarea înaltei Regențe. Un mare incendiu a distrus parterul editurei „Cultura Națională". Au ars mari cantități de hârtie și imprimate. Treimeci de țărani din regiunile țărei pornesc în Elveția ca să vadă acolo cum se cultivă pământul. Ce bună idee, și aceasta ! Cât ar câștiga producția României și ca preț de vânzare, și ca randament pentru avuția națională, din sporirea de calitate a grânelor, a plantelor furajere, a fructelor, a vinului. De la discursuri politice pline de venin, răspânditoare de ură, țărănimea harnică trebue să se întoarcă la cealaltă viață de gospodărie, de economie și de sănătate. Credem că aceste vizite la fermele străine, trebuesc urmărite cu atenție și cu simpatie de Institutul Național de Export. Lui îi revine rolul cel mare de a da impuls producătorilor, pentru ca tot ce exportăm să fie bun, cât de eftin și cât de frumos prezentat cumpărătorului. Atunci, se va putea vorbi cu dreptate de un pas, de un mare pas înainte. Privind statistica generală agrisilă elaborată în ultimul timp ce către Ministerul de Agricultură și Domenii, găsim cu privire la felul întrebuințării terenului, următoarea situație : Terenuri arabile 11.573 948 ha. sau 39,2%. Pășuni, maturate, furaje 4.219.421 ha. sau 14,3%, Livezi 613.637 ha. sau 2,1%. Pădure 7224.071 ha. sau 24,5%. Terenuri necultivate, așa zise neproductive, ape, suprafețe ocupate de drumuri, terenuri clădite, etc. 5858. 103 ha. sau 19,9 % . Din suprafața de 5.858.103 ha, se apar și de terenurile așa zise ne* Pădurilor din 1928, circa 2.500.000 ha. sunt terenuri așa zise sterile, sau neproductive, ceea ce face în procente 1/9 din teritoriul țării. Comparativ cu celelalte state ale Europei, avem mai puține terenuri necutivate, decât Germania 39%, Jugoslavia 26%, Italia 20%, suntem egali cu Franța 19% și avem o mai mare suprafață necultivată, decât Ungaria 11%, Polonia 10% și Cehoslovacia 7%. Dat fiind clima noastră favorabilă vegetațiunei, configurația hidrografică și calitatea superioară a solului și subsolului țării noastre, suprafața necultivata în procente de 19% este prea mare, au atât mai flailUMLISI ammika poporului românesc,este agricultura. Cifrele arătat mai sus, atât în privința terenurilor necultivate, cât și mai cu seamă a sterilelor, amenință în continuu să crească din următoarele motive: In urma aplicării reformei agrare sau expropriat terenuri în pantă repede, și acoperite în paiate cu păduri, cari s-au defrișat între timp spre a se creia islazuri și pășuni comunale. Pe aceste terenuri desgolite, azi pășunate abuziv, apele curg după fiecare ploaie în voie, fără a fi împiedicate de rădăcinele arborilor sau măcar arbuștilor, ce existau mai înainte, așa că aproape sub ochii noștri sau format joi ravece, cari cu timpul mărindu-se se vor transforma în torenți, începutul tuturor sterililor. Suprafața arătata în statistici de 7224.071 ha, de pădure, sau credem că este exagerată. Din aceste păduri circa 2.945.602 ha. sau în procente 40,75% din suprafața păduroasă a țării, aparțin proprietății particulare, și de fapt în urma exploatărilor vicioase ce s'au făcut înaintea legii codului silvic, multe din ee sunt astăzi neregenerate, iar suprafețele lor sunt de pe acuma brăzdate de torenți și ravene cu aspect trist. Călătorul care a călătorit cu trenul pe Valea Prahovei, va vedea între Câmpinia și Comarnic, și în Transilvania între Brașov și Sighișoara o întinsă regiune absolut sterilă, plină de torenți și ravene și cam din an în an devine mai sălbatică și mai prăpăstioasă, întreg lanțul colinelor din vechile regiuni istorice, Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania, etc, este acoperit de mari suprafețe cu colul degradat și uneori st&în. Să amintim valea Topologului începând din regiunea Șuicilor și până aproape de vărsarea sa în Olt, la Casa Veche, nu este decât o mare regiune de torenți și conuri de defecțiune, care din ani în an devine mai primejdioasă, amenințând liniștea gospodăriilor și satelor. In această regiune torenții sunt foarte deși și de foarte multe ori lava, adică apa încărcată cu divers material ca nisip, argilă, pietre, distrug arăturile și gospodăriile oamenilor, drumuri, lucrări de artă, etc- aducând pagube de milioane. O altă regiune tot așa de importantă din punct de vedere al sterilelor și al torenților, este regiunea celor Trei Crișuri și annume bazinul Crișului Alb 9718 ha., Crișului Negru 6991 ha., Crișul repede 4620 ha. terenuri sterile și torenți Tocmai în porțiunea cea mai lipit fiik »ijleaSß de ixai ilia .... Internă SSad n.* SITUAȚIA — In regiunea munților ninge în cîteva părți ale țării. —— Se urmează, in ordinea de mai jos, tratative pentru acorduri comerciale cu: Turcia, Franța, Anglia, Ungaria, Austria, Cehoslovacia, Polonia și Norvegia. — Cu privire la măsurile pentru menținerea activității minelor de cărbuni e vorba să se impună căilor ferate continuarea mai departe a întrebuințării exclusive a acestui combustibil. — Prețul cerealelor în porturile noastre e în urcare. — Comisiunea pentru studierea modificării impozitelor comercianților și-a amînat lucrările pentru săptămîna viitoare. — Numeroși fugari încearcă să treacă Nistrul. Ei sunt repatriați conform înțelegerii intervenită în comisiunea mixtă ruso-română. — Funcționarii comerciali vor convoca o serie de întruniri împotriva concedierilor abuzive. — Comitetul Sfatului Negustoresc central s-a întrunit spre a aviza la măsurile de a convinge guvernul să revină la patenta fixă și să modifice regimul brevetelor. — E vorba de o apropiată dictatură militară în Ungaria. — Se crede că se va încheia un pact de siguranță anglo francez. — Regele Angliei a primit oficial pe ambasadorul sovietic. Camera franceza a votat ratificarea planului Young Paris 30 (Rador). In ședința de noapte care s'a prelungit până la ora 2, Camera a votat ratificarea acordurilor planului Young: înainte de a se începe scrutinul, au mai luat cuvântul d-nii Louis Marin, fostul ministru al Pensiunilor și Dubois, fost președintele Comisiunii Reparațiilor, care au vorbit împotriva ratificării, și d-l Herriot, care a sprijinit ratificarea-Guvernul a pus chestiunea de încredere în favoarea ratificării. Articolele proectului de lege prin care se ratifică planul Young au fost adoptate cu 530 rT’itt?» R5 voturi. Ratificarea, în ansamblu, a fost adoptată cu 545 contra 40 voturi. Art. 2 al proectului, prin care se ratifică acordurile privitoare la datoriile de războiu ale Romăniei, Iugoslaviei și Greciei către Franța a fost adoptat prin ridicare de mâini. In timpul desbaterii, un grup de regalști au aruncat din tribunele publice manifeste împotriva ratificării. De asemenea, în fața palatului Camerei, un grup de partizani ai ziarului "Action Francaise" au încercat o manifestație ostilă. Ei au fost imediat împrăștiați de poliție.Două avioane particulare, angajate de regalit și, au aruncat deasupra Parlamentului manifeste cu următorul cuprins: A vota pentru planul Young, înseamnă a vota pentru revenirea avioanelor inamice deasupra Parisului". Majoritatea imensă cu care a fost ratificat planul Young dovedește însă completa lipsa de importanță a acestor manifestații. Noul neînțelegeri la conferința navală Presa americană atacă pe 1 Macdonald Londra, 30. (Rador). — In cercurile conferinței navale continuă să domnească un pesimism accentuat. Primele zile ale săptămânei vor fi decisive asupra conferinței. In afară de divergențele franco-italiene, se semnalează neințelegeri intre delegația japoneză și statul major din Tokio, că nu aprobă proectul de acord cu Statele Unite. O parte din presa americană, anume ziarele aparținând consorțiului Hears, atacă violent pe d. Macdonald. Intr’o scrisoare deschisă, publicată de toate aceste ziare, se cere ca această conferință, „care ar putea fi numită o farsă, dacă n’ar fi atât de tragică“, să fie imediat ruptă, în interesul amiciției anglo americană. Scrisoarea indice cu declarația că America a pierdut încrederea în prietenia, sinceritatea și onestitatea d-lui Macdonald. D. Briand continuă tratativele pentru a stabili garanții precise de securitate, și formularea obligațiunilor pozitive ce decurg pentru statele membre ale Societății Națiunilor din art. ÎS al pactului. Acest articol se referă la sancțiunile de luat împotriva agresorilor, dar până astăzi interpretarea sa nu a fost definitivă. De rezultatul acestor tratative depinde atitudinea Franței la conferința navală și astfel însăși soarta conferinței. ACȚIUNEA D-LUI BRIAND Paris 30, (Rador), — „Petit Journal“ declară că d. Briand, în negeierile pe care le urmează la Londra, este absolut hotărât să nu se mulțumeacă cu angajamente vagi. Ca întotdeauna, d, Briand și de această dată nu lucrează numai pentru Franța, dar pentru toate țările ce vor să înlăture riscul răsboiului, prin angajamente clare și definitive de garaftigre a sig.MAlături de această misiune și conferinței navale, chestiunea parității navale între Franța și Italia nu apare decât ca un incident de mică însemnătate. ---------- wm si I mm De lai noi și de aiurea OGV15.4 franceză de editură am nuntă că va publica in curând câteva inedite de Cassanova. Este vorba de câteva poeme de dragoste care se găseau in bliblioteca unui castel german care aparține confem lui Wallenstein, de unde au fost cumparate, in 1920 de un amator american Aceste poeme inedite vor apare în traducere franceză în cursul anului. m CLASICII RUȘI interziși de către actualii stăpâni ai Rusiei, pentru c civa timp au reapărut în librării. înainte de războiu tipul tradițional al ediției definitive a operii vreunui scriitor era într’un singur voum de format mare. Editurile sovietice, credincioase acestei tradiții a scos în ediții complete pe Pușkin, Gogol, Lermontov, Nekrasov, Dorobenko și Blok. Deasemeni a apărut opera aproape întreagă a lui Dostoievsky, afaă de Jurnalul său, Tolstoi numai opera poetică, GenieSf și Gonceaow. Se plănuește o ediție completă a un Pușkin în condiții cu totul excepțonale și care va cuprinde și toate variantele, comentarii, numeroase gravuri, facsimile, index, etc. ♦ DE CURÂND s'a inaugurat la Ila. la muzeul Spinoza în casa în care tenialul optician olandez, a locuit fi mi și a desăvârșit Ethica. Muzeul, clădit din inițiativa societății internaționale a Amicilor lui Epinoza,online obiecte personale, arhivă, și ■ vâstă literatură spineziană di tjigg Mităi