Neamul Românesc, mai 1930 (Anul 25, nr. 95-117)
1930-05-01 / nr. 95
■ 1 1 ■ . . ■ KNmsmmm inlm N. iO* * * 3GA JHtUi XXV. — WO. 93 IHHIIIti: ft M W Lit ■ ft II« LIM 389 if Peaty* aatei/'tăți 91 mslituțitmi 1609 Lei 3 LEI 8«éot|ia și Admlaistrr.ți« . ».*5«WEȘTf I Strai* haiw N*. S triaj) Oire«t®rî: IJ Ardealul nou și guvernul Și guvernul e responsabil. Responsabil ca guvern, responsabil ca partid pentru starea de spirit în Ardeal, în Ardealul „virtuos“ și „reformator“, pe care o vădește scandalul Tiberiu Vornic. S’au trezit în opoziție toate aceste pasiuni. Ele au fost hrănite cu îngrijire, concentrate, pregătite pentru atac. Războiul pentru a smulge vechiului Regat budgetul care trebuie să fie, firește, al tuturora, iar munca — aceia a nimănuia! „Băieții“ au câștigat victoria. Și au înțeles a se folosi de dânsa. Bine înțeles în sens „reformator“ și cu metode „virtuoase“. Și nimic nu le-a fost refuzat Pe lângă politicianismul lui Cațavericu în veșnice ediții reînoite s’a adaus noul politicianism cu togă romană și gesturi occidentale, plin de carte și de mândrie pentru carte, politicianism cu condei, având gazete, reviste, intelectual și talentat. Unii au început, alții au imitat. Odată ce licitația pentru „băieți“ începuse... Și cu astfel de oameni o să ținem noi Ardealul? în viitoarele tranșee tipul Tiberiu Vornic va veni să crape de foame și de frig ca bietul de soldat „regățean“ de la 1916 ? N. frevofa înființării Creditului Agricol im lefa refacerii inceasornice De câteva zile, nu se mai vorbește nimic despre tratativele cari se duc pentru finanțarea unui credit agricol care sa satisfacă nevoile agricultorilor în așa fel încât să permită valorificarea cât mai complectă a recoltei de cereale destinată sportului. Ministrul de finanțe se sbate impiit la ideea că toate bunele sale intențiuni, toate sforțările sale, de a duce în bun sfârșit tratativele începute sunt împiedicate, precum însuși a mărturisit — de manoperile agenților partidului libera, care urmărește cu orice preț o eșuare a tratativelor pe care le duce actualul guvern. Suntem înclinați a crede afirmațiunile d-lui ministru de finanțe. Cunoaștem sistemul adoptat de liberali și imitat de alții de a-și critica adversarii in străinătate, chiar când aceștia sunt la guvern și deci reprezintă țara. Ne dăm seama și de motive cari îndeamnă pe liberali sa nu lase pe alții ci să înființeze ei creditul agricol: cine va crea această instituție va pune mâna pe un puternic instrument politic și va determina o repede ameliorare a situației economice și financiare. Inchipuiască și oricine: disponibilitățile din vechea recoltă adăugate în noua recoltă, care se anunță foarte bună, se vor ridica, pentru export, la un milion de vagoane de cereale, minimum 8S8.0H50. Aceasta înseamnă o avere de cel puțin 40 de miliarde. Cum s-ar putea ca agricultorii să intre în posesia Intregei sume de mai sus? Prin finanțarea agricultorilor spre ași putea valorifica în maximum produsele lor, și aceasta finanțare e posibilă numai prin înființarea unui credit agricol cu capital suficient. Odată realizată această operație, sube 40 de miliarde intrate In tesaurul avuției naționale ar îmbunătăți repede și simțitor situația pe toate terenurile îl activitate economică. Și, firește, ar da guvernului care ar realișa-o un succes enorm și un tîtlu la încrederea țării pentru multă vreme............. Și iată cum, pentru meschine interese de partid, refacerea noastră economică nu se poate realiza. Nu vor liberalii ca această refacere să fie plătită cu un succes al adversarilor. Nu va trece multă vreme și chestiunea va fi lămurită. Cei cari lucrează împotriva intereselor țării pentru că așa se dictează interesul lor personal trebuesc demascați și arătați la lumina zilci. Ministrul finanțelor e dator cu un expozeu asupra modului cum s’au desfășurat tratativele pentru finanțarea Creditului Agricol, ceea ce s’ar putea, face — credem — fără ca tratativele ulterioare și posibilitățile în viitor să fie cumva stânjenite. Declarațiile... •.•dlui Titulescu cu privire la acordurile semnate la Paris sunt prea lungi ca sa exprime clar ce avantaje a câștigat România- Și ca o complectare.. d. Titulescu a adăogait că personali, nu face nici o apreciere rămânând ca fiecare să judece,, după conștiința lui! Oh, diplomații !î împreună cu d. George Boncescu, consilierul financiar al Legațiunei Române din Washington, și cu câțiva fruntași din Detroit, d. Iorga a trecut la Canada.. Aed a vizitat bis. rom. art. „SL Gheorghe“ din Windsor, unde i-a salutat un număr mare de credincioși.. D-na Iorga, dorind să se reculeagă puțin, a rămas la hotel, unde s’a întreținut cu membrele comitetului de recepție. D. Iorga, cu suita d-sale, după ce luase masa în Windsor, Ont., în mașinile puse la dispoziție pentru tot timpul petrecerii d-sale în Detroit, de către Ford Motor Co, a plecat, LA ANNERBOR‘ Aci întâmpinați de mai mulți profesori în frunte cu președintele Universității, d. Ales. Ruthven, dr. A. E. R. Book, prof. de istorie antică și E. W. Dow, prof. de istorie europeană, prof. Iorga a vizitat biblioteca universității. La Universitate d. Iorga a conferențiat, în fața unui select auditor compus din profesori și studenți, despre „Democrația în Statele din Sud-estul Europei“, în sala festivă a departamentului de științe naturale, introdus audienței de câteva sute, în termeni elogioși, de către dr. Book. Conferința rostită în limba engleză a fost ascultată cu deosebit interes și răsplătită cu ropote de aplauze. După terminarea conferinței, d. profesor și cei ce-l acompaniau s’au reîntors la Detroit, pentru a participa la ora 7.80 p. m. la BANCHETUL DE LA BOOK CADILLAC In „Italian Garden“, feeric iluminata sală a splendidului botei Book-Cadillac, pavoazată pentru acest prilej cu drapele românești și americane ale mai multor societăți, d. și d-na Iorga sunt așteptați de peste 250 de fruntași români și americani în frunte cu primarul Detroitului d. Gh. Bowles, care și deschide șirul toastelor, la vremea potrivită, esprimându-și fericirea de a avea de coaspe în acest oraș pe unul dintre cele mai distinse personagii ale poporului românesc pentru care, virtuțile românilor din Detroit, l-au făcut să aibă toată considerația. Șeful poliției "d. Emmons, "decorat cu Steaua României pentru servicii aduse țării, — salută oaspeții exprimându-și admirația pentru România, și vrednicia, civică a poporului român din Detroit. Mai vorbesc încă" "dr. Foresight, preot congregational, impresionat de frumuseța, clasică a costumului nostru național. Primarul orașului Dearborn, J. Clyde M. Ford salută pe soții Iorga în numele orașului ce-l induce. D. A. A. Prie, preș. A. și L. e fericit — zice — că poate transmite țării, prin mijlocirea celui mai distins bărbat al ei, salutul Românilor americani. „Iubim România ca pe o mamă, iar Anenea o iubim ca pe o soție‘. După salutul d-lui judecător din Dearborn, d. Schaefer, ia, cuvânt, d. James I. Bîlmann, care interpretează sentimentele Evreilor români. E născut în Galați— zice—pe malurile Dunării. Acolo și-a petrecut copilăria cu copii români. In apele ei s’a scăldat și pe valurile ei a văzut primele vapoare pe cari a venit aci mai târziu. Amintirile acestea sunt neșterse și-l fac să simtă că aparține României Dragostea ce a sițit-o ca copil pentru țară nu i-o poate schimba nimica. Roagă pe d. Iorga, ca experiențele câștigate aci să le împărtășească acasă spre binele României, Ar. const. Dinu saluta pe d. iorga tâlcuind omagiul și admirația Românilor,angajați în comerț și întreprinderi, cari prin munca și cinstea lor se silec să consolideze bunul nume al neamului pe aceste meleaguri. Fostul deputat J. B. Sosnowscki polonele origină, evocă legăturile de prietenie cari au existat și există și azi între aceste doua popoare. Laudă poporul Român, care chiar în America are reprezentanți cari fac cinste nu numai României, ci și poporului american. T. Traian Ledcuția, într’o frumoasă englezească relevă munca, meritele și personalitatea excepțională a sărbătoritului savant și îndrumător al poporului românesc, care este prof. Iorga, salutându-l în miliocul Românilor din acest oraș. Profesorul Father Corrigan, de la Universitatea din Detroit,— în fruntea unui grup de studenți —, scoate în relief vrednicia studenților români și glorifică România. D-șoara Maria Mândrea, în numele Asociației Studenților Români Americani, oferă d-lui Iorga un condeiu și o călimară frumoasă, drept aducere aminte de această vizita. D. Nicolae Dragociu, primul vorbitor în românește își reamintește anii de luptă, dinainte de razboiu, ai d-lui profesor, luptă ce a fost încoronată de succes. S’a făcut Romania mare, visul de veacuri, pe care ca cercetător al vremurilor trecute, l’a nutrit și alimentat în sufletul său de vizionar, din istoria milenară a frământărilor unui popor vrednic de un viitor strălucit. Acum îl roagă să lupte cu aceeaș asiduitate pentru noi. Românii din America, intervenind la forurile competente în țară, ca să se trimită, îndrumători de viață românească și în special în Detroit să se instituie un consul. Seria cuvântărilor o încheie D. PROF. N.IORGA D-sa mulțumește tuturor participanților și în special Americanilor pentru simpatiile ce le manifestă față de poporul român și pentru recunoașterea calităților acestuia. Pe Români îi asigură că păstrându-și sentimentele curate și cultivându-și limba românească și credința strămoșească, nu vor fi învinuiți de Americani. Aduce pildă vie pe Pop Ioni, cari chiar aci în Detroit au o colonie puternică cu școli și biserici. De încheiere de Iorga, cu o rezonanță de reproș în voce, — spune că, fiind d-sa un muncitor al țării românești, ar dori să poată vorbi cu toți muncitorii cari n’au putut veni la acest banchet. IN CASA D-LUI MOROSI Ca credincioși cronicari ai evenimentelor nu putem trece de încheiere — cu vederea vizita dlui și d-nei Iorga făcută cunoscutului filoroman și a marelui iubitor de artă, d. Morass, unul dintre puținii Americani de seamă, cari se interesează de aproape de toate mișcările românești. Atât pe domnul cât și pe doamna Morass îi vedem la banchetul dat la „Templul Românilor“, la serbările dela Casa Română? te, banchetul de la Book Cadillac, împartă»șind bucuriile noastre iși, conducând pe d. Iorga, vesel de a putea fi de ajutor, la Muzeul orășenesc. Vizita d-lor Iorga ia casa, a acestui proeminent detroitan, a fost un prilej de a întâlni pe d. profesor atât cu reprezentanții presei americane locale, cât și cu notabilitățile orășenești. Atât d. cât și d-na Iorga au rămas încântați de frumoasa colecție de lucruri de artă din casă d-lui Moross, și inimos impresionați de prietenia sinceră a acestei nobile familii americane cu Românii din Detroit Marți, 25 Febr., dimineața iluștrii oaspeți, petrecuți la gară de delegații Comitetului de recepție, au plecat, cu impresii frumoase și amintiri plăcute spre Chicago, de unde după o zi de repaus, au luat trenul spre mândra țară a Californiei cu cerut pururea senin. REPORTER I. prof. N. ier*« in America Ce scria ziarele americane I Audiența d-lui Titulusra la 8. Brand Paris, 29 (Radar), — Brianu a primit astăzi în audiență pe d. ministru Titulescu, primul delegat al României la Comisiunea Reparațiilor Orientale. Crima ia forme din ce în ce mai grave. Situația agrculturei este disperată. Nu numai proprietarul, dar nici săteanul plugar, —care nu plătește munca câmpului, — nu mai poate eși la capăt cu prețurile grânelor. Industria și comerțul încremenesc gradat, și matematic. Creditul a ajuns o poveste miraculoasă, — iar viața se îngreunează cumplit, — cu o dezarmantă continuitate. Nenorocirea e generală. Poate România e încă o țară privilegiată, față de mizeria și sărăcia de aiurea. Dar avem o datorie, înainte de a ajunge la nivelul mizeriei mondiale. Să producem cât mai înalt, să nu risipim de loc. Să dăm la o parte tot ceea ce e inutil, și prin urmare scump. Femeile bogate, au în această direcție, o mare, o națională îndatorire. . ■ Semnalul treime să plece neîntârziat, de la dânsele. Bucureștii de azi Citeam zilele trecute intr'un ziar străin, câteva reflecții ale unei corespondențe de ocazie la adresa aoa-XT« redescinr TttXQ’l'R Pelite.ifo • A — *n= UVW -w» U&WU; v * *-*■* ceea de a fi oamenii cei mai veseli din Orient și ne asemăna Bucureștii noștri ca viață cu aceea a Parisului. Mărturisesc că nu ar fi fost deloc exagerat dacă aceiași corespondență ne-ar mai fi găsit o calitate . Aceea de a întrece în nesimțire chiar pe Turcii lui Abui Hamid. am fi noi oameni veseli, frumoși, eleganți, „toujours h la mode“, dar obrazul acesta care pare că ar avea aerul că e subțire, cum poate suporta toate porcăriile bucureștene, fără ca, nimeni să nu se revolte, fără ca nimeni să nu intervie să se ia vreo măsură de îndreptare. Cauți o stradă. Ei bine este o adevărată șansă să poți găsi o tăblița indicatoare cu numele străzii. In străinătate la fiecare colț de stradă «Ili Mț»*ești sigur o tăbliță cu numele străzii. La noi în București nimic. Nici nume, nici număr. Apoi să ne erte edilii, atât cei trecuți cât și cei prezenți, vrcu bani, atunci să oblige pe proprietarii respectivi să sacrifice câteva zeci de lei, costul unei tăblițe și a numărului casei, și să se pue la fiecare colț. In privința, aceasta mai e de adăugat ceva. Este o confuzie de nedescris în Bucureștii noștri cu denumirea de stradă, stradelă, alee, uliță, splai, bulevard, fundătură, ulcioară, cale, șosea și mai știm noi ce altă năzdrăvănie. In vremurile acestea de standardizare, nu găsește nimeni util să se fixeze odată pentru totdeauna 2 sau 3 denumiri definitive? Spre ex. șă rămână definitiv strada, calea și fundătura. Sau să se propun denumiri cât mai adecuate și cât mai românești. Noi parcă am prefera denumirea de „cale“, celei de „bulevard“. Ia privința vitșiplui arrăzitor, credem d nu ar strica o revizuire generală. S’ar vedea atunci ce anarhie domnește. Spre ex. cele mai frumoase bulevarde ale Capitalei au câte 2—3 numiri, pe porțiuni, fără să știi unde începe una și unde sfârșește alta. Iar in privința corespondenții dintre importanța străzii și numele pe care-l poartă, anarhia se accentuiază. Un exemplu: str. Take Ioneson și str. Părintele Lucaci sunt de cea mai minimă importanță și n’ar ști mai nimeni să-ți spue pe unde sunt; în schimb ai nu știu câte străzi Cantacuzino, toate așezate în locurile cele mai centrale ale Capitalei. Nu găsește nimeni că ar trebui o revizuire totală și care să rămână definitivă, a nomenclaturii străzilor? Sau edilii noștri au fost și sunt prea mult ocupați cu problema canalizărilor și a pavajelor? Le-au făcut cei dinainte eu canalizările sunt un model de incoherentă și nearmonie de lucru, și prevedere. Datorită acestui fapt avem regulat spectacolul dezgropării conductelor, cu tot: cortegiul lor de întrerupere a circulației, bard cheltuiți da pri5 ord, cu acelaș lucre, etc. Iar cât privesc pavajele... am dori sa fim profeți mincinoși. Dar să ni sa spun și nouă ce compoziție este materia ceea neagră care s’a turnat peste pavelele de bazalt pe str. N. Filipescu? I se zice asfalt, gudron? Ce e aia? De câte ori iv&cu un vehic dlj roțile i se învelesc în materia aceia, de a-i zice că strada este permanent plină de noroi In fața ștrandului, și pe b-dul Mărăști se fac chipurile paturi de șosea și trottori din beton armat. Nu vede nimeni că, fierul ce se utilizează e ruginit? Se vede că acesta a fost motivul pentru care șoseaua Bonaparte care a fost la fel și de curând pavată, a început să aibă bopuri îngrijitoare și secțiuni transversale în valuri? D-nii edili sa se hotărască ocată a pune elemente tehnici cari să refuze orice lucrare neconformă caetului de sarcini. Și cari să refuzeorice lucrare de pavaj care ar consista diin pavele de piatră puse pe nisip. Acest fel de pavaj, care încă se uzitează pe scară întinsă in București, înseamnă teapi zvârliți în vânt. Dar edilii mai au o datorie: Bucureștii iau avant mare. Se întind în toate părțile. De ce nu-1 sistematizează? Am fost zilele trecute în cartierul Tei. E o adevărată crimă ce se face acolo. Așa zisele străzi sunt de o îngustime comparabilă cu aceea a ,>/y1/vw starî on flat «(»v?vWhiav*»a» construirii lor. Poate că vor să lase urmașilor grija unor viitoare și mănoase exproprieri? Poate că nu știu că criminalele principii comuniste se răspândesc și ț>mesc din cartierele acestea strâmte, întunecoase, cu veșnic noroi sau praf, fără lumină sau aer. Sau poate că vor să reglementeze circulația pe acolo tot așa cum o „reglementează“ în centrul Capitalei. Trasați, d-nilor edili, la periferiile Bucureștilor în curs de dezvoltare, mari bulevarde pavate, după un sistem, armonizat. Pe aceste mari bulevarde se vor prinde apoi străzi, cărora impuneți-te lărgimea maximă. Nu mai lăsați promiscuitatea de azi. Impuneți-vă vederea în mare. Căci mai bine mai puțin azi, dar bun. Decât mult și prost. BIRÓET Internă . • ...fg & x: t mr hă SITIAIIA — Un an de când arde sonda de la Moreni. Doi americani au făcut oferta de a stinge focul cu dinamita. Instrucția fraudelor de la Domenii continuă. — Zilele acestea va sosi in țară d. general Berthelot. ~ Droghiștii au cerut guvernului printr'un memoriu respectarea drepturilor lor. — La Sibiu continuă congresul „AstreN ~~ în ultimile zile s’au întrunit în adunări generale sau excepționale: Asociația inginerilor agronomi, personalul de întreținere c. f.r. podgorenii și primarii chiriașii, proprietarii de construcții noui, proprietarii hipotecați, femeile ortodoxe române. — Criza întreprinderilor tipografice se agravează. — Nu se vor mai face concedieri in regiunea petroliferă. In ziua de 5 Mai se va inaugura linia ferată care leagă Bucovina de Maramureș trecând pe teritoriul polonez și cehoslovac. S-a deschis la Galați sesiunea comisiunii europene a Dunării, — Agitații comuniste în Grecia, — Noui atentate comuniste în China un oraș întreg distrus,, mii de oameni masacrați.v Presa armeana am America $i d. prat. V Ierta D. Dikigan, secretar al Funda' Umiei Culturale Armene din Statele Unite, publică, în numărul din 12 Aprilie a. e. al revistei săptămânale „Huncastani Godnag“ ( Clopotul Armeniei) care apare la New York, un articol pe care îl prezintăm în traduere, mai jos, cetitorilor noștri. . Revista reproduce cu această ocazie în cadrul articolului, portretul d-lui profesor Iorga: „D. profesor N. Iorga, unul din cimpscutii oamenii de sfat ai României, șef al partidului național și rector al Unriversitâții din București, care, pe la finele lunei Ianuarie, venise împreună cu doamna în America, chemat de societatea Românilor cari îi poartă numele, apare a ține o serie de conferințe, s’a înapoiat săptămâna trecută în România cu vaporul Acpiiiania. Acest mare savant român, în timpul cât a fost în Statele Unite a fost pretutindeni obiectul unor manifestațiuni entusiante de stimă și respect atât din partea cercurilor oficiale cât și din partea conaționalilor d-sale. Fuundațiunea Culturală Armeană dorind ca și ea, în numele coloniei armene, să aducă prinosul său ele adânc respect ilustrului Român, călduros amic al poporului armean, m’a delegat ca- în calitate de secretar al ei- să fac o vizită la Hotel Ritz Carîeton, unde descrisese distinsul oaspe, și să-i cer să-mi acorde o întrevedere. îmi trimit cartea de vizită. „Deși d. prof. Iorga e nevoit a pleca chiar acuma, totuși nu vrea să vă refuze cererea pentru că d-sa are o mare simpatie pentru armeni“ îmi spune d. Remnescu (un tânăr funcționar al Legațiunei Române care însoțea pe d. profesor în calitate de interpret) și mă conduce la salon unde abia mă așezasem, când de pe ușa de alături, intră renumitul învățat român, înalta d-sale statură, înalta frunte îmbinată cu capuri pleșuv, lunga și răspândita barbă, marii ochi, nasul și obrajii lați — toate împreună cu farmecul d-sale — fac o adâncă impresune asupra mea și mă găsesc forțat ,în picioare, cu mâna în marea palmă a d-lui profesor. Mă poftește, să stau jos pe când d-sa pe marginea unui scăunel căutând a-și păstra echilibrul începe să vorbească și să-mi dea explicațiuni despre trecutul și prezentul coloniei armene din România. Și entusiasmat de aceste amintiri, dăruește în mod spontan Fundațiunii Culturale Armene 50 exemplare dintr’o operă a d-sale. D. prof. Iorga aflând scopul vizitei mele, primește cu mulțumire invitalia ]a un banchet ce se va oferi în cinstea d-sale de către armeni, și-mi recomandă ca fixarea zilei s’o facem în înțelegere cu Legațiunea Română din Washington. Din nefericire însă a fost imposibil de a obține aceasta, toate zilele fiind mai dinainte ocupate. Și astfel,» i-am avut prilejul de a arăta tot respectul și recunoștința noastră unei personalități care a arătat și arată un viu, și sincer interes pentru valorile politice și mai ales istorice ale națiunea noastre și situația sa a tră Iut pieiorse spre a-mi lua rămas bun ascult cu mândrie acele generoase laude pe care d. prof. Iorga le aduce, cu un entusiasm tineresc și nestăpânit, rasei armene în general, și acelor armeni cunoscuți d-sale: Boghos Pașa Nubar și Arșag Giobanian, unul o' pietonatitate' dotată cu calități dle om de stat, iar celălalt, un talentat inorog și neobosit scriitor armean. D. prof. Iorga nu uită cu această ocazie să amintească de manifestația ce i s’a făcut de colonia armeană din Paris și pentru care inima-i nutrește numai simțiminte de mulțumire. Din nefericire, din cauza și împrejurările relatate mai sus, noi, armenii din America, n’am putut avea prilejul de a face dovada sentimentelor noastre de respect și adâncă gratitudine față de marele fiu al României, d. profesor N. Iorga“. f>€?iei noi și dlre otlnni. Pe o scenă de primul rang din Cambridge s-a reprezentat cu deosebit succes „O lună la țară“ de Ivan Turghenieff. Tot timpul săptămânii de la 15 până la 22 Aprilie sra reprezentat această piesă. Sala teatrului a fost mereu plină. Bogătașul italian Giuseppe Fiorini, care trăește de mai mulți ani la München, a predat zilele acestea Primăriei din Cremona o colecție de viori Stradivarius, împreună cu viorile a predat și un pachet de scrisori, formând o parte din corespondența familiei Stradivarius. Toate obiectele se află foarte bine păstrate. Colecția era să fie vândută în America. Fiorini, care este un violonist pasionat a reușit să cumpere această colecție pe care a dotat-o apoi orașului Cremona. Municipalitatea a hotărît înființarea unnuinzeu Stradivarius. După cum anunță ziarele cehoslovace, statul român a făcut îmortante comenzi la uzinele ■ Skoda din Pilzen. Până în prezent Uzinele au obținut comenzi în valoare de 300 milioane lei. Actualmente se tratează pentru nouă comenzi în valoare de 2 miliarde 200 milioane. Dacă uzinele Skoda vor obține și aceste cmenzi, suma totală a furniturilor ____ i» „1.« uriA nf 0 UUA nr. ,e V l lIUIUdlet uw.ww.ww roane cehe.* Ministerul Instrucțiunii Publice al Cehoslovaciei a luat zilele acestea o dispozițiune, prin care se itroduce în școlile primare și profesionale din Cehoslovacia, o „zi a reciprocității româno-cehoslovace. Începând din anul acesta se va aminti în fiecare an în 10 Mai, scoalelor cehoslovace, reciproci inea cehoslovaco-română, spre a se educa în acest mod tineretul cehoslovac pentru colaborarea și apropierea reciprocă. Nu poate fi îndoială că această hotărâre a ministerului cehoslovac al Instrucțiuni Publice va contribui într-o foarte mare măsură la strângerea rândurilor dintre ambele națiuni IL