Neamul Românesc, august 1930 (Anul 25, nr. 170-192)

1930-08-01 / nr. 170

9 O societate de studenți romani la Berlin Ce bine e când diplomatul român are o meserie! Dacă ar fi industriaș, ce câmp larg de experiență ar avea în Apusul atât de înaintat față de noi! Dacă ar fi prac­ticat comerțul, câte legături folositoare n’ar putea stabili între țara sa și aceia unde l-a dus serviciul! Dacă ar fi bancher, ce bine s’ar înțelege cu tovarășii de ocupație la al căror ban râvnim ! D. Gheorghe Tașcă e profesor. Oricât de lung ar fi stagiul său diplomatic, tot profesor va rămâne. Și de aceia, îndată ce a ajuns la Berlin, s’a gândit să apropie și să unească pe românii tineri pe cari ambițiile și rivalitățile naționale i-au împărțit în atâtea societăți slabe, când erau destui ca să formeze una singură și tare. Aceasta va rămânea. Dar ce poate să rămâie după acei coconași cari nu pot fi decât atâta și până la șaptezeci de ani, cari au ca specialitate dunga pantalonilor, accentul Pari­sian, gluma de societate, truda de a-și face colecția de deco­rații și înainte de toate, un nemărginit dispreț pentru nația, tânără și bătrână, care i-a pus în vază și care-i plătește ! A se vedea moștenirea grea de dezordine românească , care a lăsat-o fostul nostru ministru la Paris. N. IORGA DIRECTOR POL­TIC N. lenea Vineri 1 August 1330 «Nul XAV.mo. 170 Abonamente. Pe un an 600 Lei — Pe pase Luni 300 Pentru autorităti și institutiuni 1830 Lai Lei Redacția si Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezoiana No. 6 i­laj­ Telefon 312/00 DIRECTOR MA­DEORG ESCU i 3 LEI CETATENI Voîa fi lista gospodărească de la Sectorul Galben, în frunte cu­ profesorul Iorga. Votați pentru ca banul vostru să nu fie întrebuințat de­cât pentru lucrări edilitare. Dați votului vostru, însemnătatea unei sentințe de con­damnare a politicei de partid de la primării. Acolo, numai gospodărie. Politicianii au destul teren de acțiune, aiurea, îzgoniți-i cu votul vostru de la 10 August. De la Vălenii de Munte O dimineață de vară. In târgurile cerului limpede, unde se cerne o buză fină de lu­mină blondă, roesc lăstunii în ghirlande învoalte, gonindu-se cu repeziciune și scoțând lungi țipe­te de veselie. Sala de cursuri pare un mare răzor cu flori, sutele de suflete tinere. Cursul d-lui poffesor Iorga, despre „Stat și societate“. Vedem diferențele dintre Apus și Răsărit relative la organizarea statului- Vremuri stinse, personagii uitate sub faldurile veacurilor, se des­­morțesc și se înviorează reînsu­flețita de focul lăuntric ce pr­os­tează verbul magic al oratorului. D. profesor Iorga este foarte o­­riginal, de­oarece nu cade nici­odată, ca alți vestiți oratori, în ispita simetriei raționale pur for­male, sau în mrejele artificioase ale atracțiilor elocuțiunei clasice. Nici o citație. Extrema simplici­tate, deci suprema eleganță a for­mei. O patimă arzătoare, dar care numai se întrevede scăpărând prin împletirile străvezii ale gân­dului, reținută de frâna măsurei. Marele profesor are în tâinițile ființei sale stăvilare cu apă vie. Când vorbește se resvarsă din jghiaburile gândului său unde largi de nesfârșită bunătate și iu­bire, ce învigorează sufletele arse de setea idealului senin-tată, două calități primordiale ale cuvântătorului: bunătatea Și iubirea de om, nețărmurite. Mai cu seamă dragostea de discipoli; plăcerea de a lumina, de a îndrep­ta, de a aprinde scânteia creatoa­re a frumosului artistic și a adevă­rului științific în ramura cugete­lor tinere. Eșind de la curs se îndreptăm spre mănăstire, unde se va sluji pomenirea regelui Ferdinand-Interiorul bisericei este minu­nat. Sub îngrijirea d'lui profesor Iorga, artiști specialiști au spă­lat z­ugrăveala actuală, după care au apărut vechi picturi bizanti­ne, în partea de jos, slavone pe bolți și dom. Medalioane cu sfinți, scene biblice, rânduri de figurine încadrate de colonete aurii răsu­cite, pe iconostas, în tonuri palide de purpură și azur. In umbră lu­cește îmbrăcămintea de argint a unor icoane afumate. In locul acesta vechiu, duios, a­­tât de poetic, fâlfâe încântarea păcei, ce se pogoară nesimțit și te cuprinde­»"•" r Neguri se desfac și văd în alte țărmuri o vedenie. Sufletul mucenicului rege Fer­dinand primit cu strălucit alaiu în Marele Sobor al înaintașilor. Leiți în zale orbitoare toți Mușa­­tinii și Basarabii, Ie petrec subt bolta de foc a săbiilor lor, în lungi urale, strigându-i: „Tu, carele cu mare obidă și jertfă ai lepădat sângele și țărâna obârșiei tale și ai pornit cu sabie dușmană asupra a­lor Tăi, pen­tru împlinirea vrerilor noastre, cu mare bucurie fii binevenit printre noi ca Cel Mai Mare. Intregito­­nde, iar fiindcă ai dovedit că ești rumân, os din osul nostru, așea­­za-te la locul Tău, cu mare slavă și cinste, între Mucenicul de la Turda și Sfântul dela mănăstirea Futna“. Pe când sfinții preoți cântau „veșnica Lui pomenire“ și clopo­tele sunau, — șoapte potolite ale duhurilor vremilor apuse, îngâ­nau vorbe ca cele de mai sus,­­ țesându-se astfel, în mreajă de aur, legenda regelui Ferdinand cel Mare, Românul-.. N. N. LENGUCEANU Infiniii... Iuliu Maniu afirma că șeful guvernului vine să plece în străină­­ tate în orice caz , chiar ca simplu par­­ticular, dacă nu se poate ca prim-mi­­nistru. Un ziar minoritar din Arad anunță că în urma intervenției partidului maghiar (știți, a partidului care ne-a dat în judecata Ligii Națiunilor, fără să se anunțe, pentru politica școlară a statului ro­mân) d. Sever Bocu a numit o comisiune care să revizuiască felul cum a fost aplicată reforma a­­g­rară­­ și să facă dreptate, împroprietărind imediat fie cei nedreptățiți. Ziarul adaugă că măsura a produs mulțumire generală în rândurile maghiarilor. Credem și noi. Cu toate că legea administrativă nu acordă di­­rectorilor ministeriali dreptul de a face deposedări și împroprietăriri, totuși gestul d-lui Sever Bocu semnifică un lucru: că se pregătește la ministerul domeniilor ceva asemănător ca în Dob­rogea ca să se împroprietărească în Banat populația maghiară. Dacă ținem seama de f­aptul că în Banat, ca să împroprietărești pe cine­va trebue să deposedezi pe alt­cineva, fiind-că statul nu mai are terenuri disponibile, ne închipuim ușor consecințele grave pentru ordinea publică pe cari le va avea „refor­ma“ urmărită de d. Bocu. Față de declarațiile acestuia, ministerul Dome» «iilor­istă dator, în chiar interesul liniște! în Ba­gi o explicație. 0 cențiile care se prepară Vorbeam ori de „i doctrinarii‘ cari s’au spăimăntat la ideea că partidele politice, vor fi așezate curând, și pentru mulți ani, în muzee, cărora Țara ar dori să li se zică și altfel... Doctrinarii so­cotesc democrația pierdută fără injecții budgetare, înaltele prin­cipii de libertate și cugetare, n’ar rezista unei înțărcări de la capi­tolul veniturilor Statului. Puneți partidele în neputință să facă rău, — adică să guver­neze, și, — cred „ideologii“, s’a sfârșit cu votul universal, cu li­bertatea presei, cu dreptul de critică... Interesante concluzii, pentru răstălmăcitorii „democrației“ ca și cum în țări înaintate, budge­tul alimentează larg pe apostolii democrației, iar ea, în ziua când trece în opoziție, își dă extenuată duhul, lipsită de alimentația a­­bundentă a puterei... Apologiștii ruinei, și ai defici­telor de atâtea feluri și de așa proporții, au găsit însă o re­țetă miraculoasă, ca să scape „de­mocrația“ de spectrul dictaturei. Mai exact, să lase mai departe jaful și vnculia să ne conducă, pe când orchestranele să cânte a­­rii de egalizare integrală. Au găsit deci soluția ea este unirea partidelor politice. Unire într’un grup, a tuturor politicia­­nilor de carieră, și de exploatare bazată pe largi principii de iu­bire a aproapelui. Coaliție super­bă, în care să-și dea mâna, sau mâinile, mai ales cei cari le a­­veau ocupate până acum și pe rând, cu vistieria și cu dezorga­nizarea metodică, — am zice, științifică, — a țarei. Dar se întâmplă că „democra­ția budgetară să refuze acordul... Nu lipsesc chiar argumentele severe, și decisive. Să împărți în trei, ceea ce am putea „demo­cratiza“ singuri . Ar fi o crimă națională. Partidul nostru, care ...., nu se poate scoborî la o aso­ciație în care să nu avem decât 33 la sută, — când până mai eri aveam suta întreagă... Și cel puțin un partid, se de­clară incapabil să se coalizeze cu cel național-țărănesc. Afară de cazul când d. Duca crede că cel mai comod mijloc să-ți captezi adversarul, e să... captezi toate laturile cartierului și să le az­vârli în capul... asociatului de mâine... In adevăr, iată cum vorbește „Viitorul“ de o ramură a Trei­­mei Democratice și salvatoare : „D. Maniu prezidează un guvern care nu e decât o fic­țiune. O ficțiune cu o existență tra­­i­nică și pe termen fix. La această situațiune neno­rocită se adaugă rezultatele și mai nenorocite ale unei guver­nări falimentare în toate di­recțiunile, față de toate pro­blemele și sub toate formele. IN ORDINEA ECONOMICĂ și financiară ruină și sărăcia generală, istovirea contribua­bilului printr’o politică de fis­calitate sălbatică, înstrăinarea avuțiilor țării, risipa cea mai scandaloasă, dezordinea în fi­nanțele publice și compromite­rea creditului statului în a­­fară“. Dar nu e numai „o ordine“. Sunt trei. In a doua „ordine“,-----­cea administrativă, guvernul a adus prăpădul: Destrămare națională, anarhizare, compromi­terea autorităței... Ce sublim stat de serviciu, pen­­­­tru tovarășii „coaliției“ de mâi­ne... Dar tabloul trebue complec­tat, și oficiosul liberal se grăbe­ște să il termine cu ordinea treia, cu Ordinea Morală : „In ORDINEA MORALA, cele mai îndrăznețe acte de jaf în averea publică, afaceri scan­daloase începând cu ministe­rele și sfârșind cu ultima co­mună rurală, — un desfrâu moral fără precedent și o goa­nă nebună pentru îmbogățirea partizanilor. Un adevărat guvern de li­chidare, care în ultimele luni ale existenței lui limitate, dă un asalt disperat pentru a-și a­­sigura zilele negre ale unei o­­pozițiuni atât de apropiate“. ...E rândul celorlalți să răs­pundă... Iar „doctrinarii“ să dea mereu zor că o țară fără partide, ca ale noastre, moare... Că o țară fără partide... ca ale noastre, sără­cește, și se dezorganizează... Fără partide ! Iar când a dat Dumnezeu și le are, trăește în beatitudine, e bo­gată, și prosperează — cum e în România! „Doctrinarii“ dem obud­etocra­­ției să ia minte. Ea nu iartă ace­ste ironii sângeroase... Cutremur in America NEW-YORK. 31. (Rador). — O ușoară sgnduire sismică s’a pro­dus ori la orele 13­ și 1 52 minute dealungul coastei Atlanticului și a istmului de Panama. Sguduirea a produs panică, dar n’a provocat stricăciuni. fireieraIe comunal ® LISTA CETATENEASCA Pentru alegerile de la Sectorul de galben, al Mu­nicipiului București s’a depus lista cetățenească în frunte cu d. profesor N.­­orga. Lista cuprinde următoarele candidaturi: 1) X. IORGA, profesor. 10) Ing. X. JUICLESCU. 2) 8. M­E­RED­IX ȚI, prof. II) STEFAN ARDE­LE­A-3) MARIM IjiTEEAXES­­CU, comerciant. CU, prof. 12) D-na I. RADOl, 4) D-na ALEX. CAXTA- 13) Colonel G. VIZAXTI. CUZIXO. 14) Inginer X. MAREȘ. 6) General LUPESCU A- 13) Dr. AUREL POPEA. LEX. IG) I. BEXV EXIȘTI, corn. O) GRIGORE FILIPES- 17) C. POMPOX1U, arhit. CU. 18) Ing. X. P. MISSIR. 7) EMIL 1. V. SOCEC. 19) l. DRAGIIICI, industr 8) 6­ l GH. CA­N TĂCU ZI- 20) EMIL OTULESCU, a­XO-Grănicerul. vocal. 9) Dr. PETRE T. TOPA, Votați Lista Cetățenească. Goniți prin votul vostru, politica nefastă, dela Primărie. Dați voturile, pentru o bună gospodărie munici­pală. Rog pe alegătorii Sectorului I galben din Bucu­rești, oameni luminați cari știu ce se poate face în alte țări, să gândiască dacă e bine ca și data asta să­ voteze pe un rău gospodar numai pentru că s’a înscris de căpătuială într’un așa zis partid politic. Dacă la Primărie trebuie oameni de partid sau oameni de ispravă. Dacă e bine ca banul contribuabilului să mear­gă la oamenii de club și nu la lucru pentru co­mună. Dacă trebuie ca Bucu­reștii să rămâie cea mai înapoiată capitală din Europa. NICOLAE IORGA SEMNUL NOSTRU Infernä StilAjlil — Creditul ipotecar tranzitoriu a început sa lu­creze, dar cu mijloace cu totul modeste față de cere­rile de împrumuturi. — Studenții din provincie sunt neliniștiți și cei lămuriri centrului. — Mișcările muncitorilor din valea Prahovei se datoresc faptului că trusturile streine urmăresc ingră­­direa producției noastre. — Continuă măsurile de siguranță pentru evi­tarea surprizelor la 1 August. — S-au închis la Brașov cursurile libere învăță­­torești­ Externă — In Rusia sovietică și inspirația e legiferată Există „Uzine literare“. — Urmările cutremurului din Italia se cifrează la 15.000 morți. — Turcia — se crede — va susține pretențiile bolșevicilor asupra Basarabiei. Partidei ® Intre ele, despre ele NAȚIONAL-TARANIȘTII de­spre liberali și guvernele lor : „Iată așa­dar, partidul libe­ral țintuit și înfierat în adevă­rata lui ipostază, drept provo­cator direct și conștient al de­zordinilor și actelor demente, tinzând la anarhie, și aceasta numai cu scopul infam al în­spăimăntării străinătății, ca să nu dea concurs guvernului, ca și când guvernul, nu țara ar avea nevoie astăzi de cola­borarea capitalului extern. „Când un partid își îngăduie, într’un stat organizat, aseme­nea acțiuni mișelești când în­drăznește, cu o lipsă ticăloasă de patriotism să se coboare la rolul de provocator la anarhie, i se impune, cât timp mai sca­pă sancțiunilor severe ce ar trebui să-l sdrobească, ceva mai multă modestie.” („Dreptatea“) „Ia adevăr, pentru prima oară de la război încoace, tul­­burările antisemite au isbuc­­nit în 1922, sub guvernul­ libe­ral de atunci, și au mers in ne­încetat crescendo, sub guver­nele liberale și liberaleide ce au alternat, până în 1928, cul­minând atunci cu rușinoasele episoade de la Oradea Mare și Cluj, patronate de tristul per­sonagiu Guță Tătărăscu. „Ce-au făcut guvernele libe­rale pentru a preveni aceste mișcări ? Ce-au făcut pentru a le stăvili ? Ce-au făcut pentru a împiedica întinderea lor ? „Nimic, absolut nimic, gu­vernele liberale nu se price­peau decât să scoată jandar­mii în stradă și să opună baio­netele, atât de puțin convingă­toare, curentelor atât de dău­nătoare țării, fără a încerca măcar să meargă la originea lor pentru ca ,prin măsuri cu­minți, să domolească spiritele și să stârpească odată pentru totdeauna răul“. („Dreptatea“) AVERESCANU­ despre na­­țional-țărăniști: „Soluțiunea crizei a fost a­­mânată, iar d. Maniu, prezen­tând demisiunea guvernului, știa, desigur, că azi chiar nu poate fi vorba, afară de eveni­mente neprevăzute, de o ime­diată schimbare de regim. „Faptul însă că guvernul Maniu și-a prezintat demisiu­nea pe o chestiune de ordine, constitue cel mai mare blam ce primul ministru a dat guvernărei partidului națio­nal-țărănesc, care s-a afir­mat neputincios de a asigura liniștea internă a țării și sigu­ranța Statului român și că nu și-a îndeplinit datoria decât după o puternică intervenție a Coroanei.____________ _Regimul politic anarhic sub care trăim s’a osândit el în­suși și executarea sentinței ce și-a dat va veni odată cu sfâr­șitul vacanțelor politice.“ („îndreptarea“) LIBERALII despre național­­țărăniști: „Când massele populare sunt desnădăjduite din cauza jafu­lui zi de zi și al guvernanților, când dezastrul în agricultură a provocat o totală lipsă de în­credere în autoritatea de stat, iar starea de criză și mizeria împing la agitații ce primescc duiese ordinea de stat, se gă­sesc la guvern inconștienți ce se preocupă de șantagii antise­mite, patronează gărzi anarhi­ce și susțin cu banii contribuia Mii lor pe agenții provocatori. „Nu numai că guvernul este responsabil de anarhia de azi, dar a provocat-o printr-o poli­­tică nenorocită și în fața de­zastrului, aruncă vina pe alții. „De altfel, nu cu ii­divizi ce și-au permis toate inconștien­tele pe socoteala țarei se va restabili ordinea și se va asi­gura normala desvoltare a sta­­tului „Izgonirea guvernanților d-lui Maniu este o datorie dictată de împrejurări, pentru ca să nu poată face încă tot răul de care sunt capabili." („Viitorul“) PesîfPM că noi îi credem pe toți, și pentru că tra­gem consecința logică a credinței noastre, suntem tratați de rătăciți. Soluției indicată de noi și către constă într’un gu­vern în afară de partide, ni se opune soluția unor guverne de partid, a u­­nor partide compuse din agenți provocatori și ca­pabile de acțiuni m­îșe­­tești împotriva țării, unor guverne anarhice de in­conștienți».

Next