Neamul Românesc, august 1930 (Anul 25, nr. 170-192)
1930-08-01 / nr. 170
9 O societate de studenți romani la Berlin Ce bine e când diplomatul român are o meserie! Dacă ar fi industriaș, ce câmp larg de experiență ar avea în Apusul atât de înaintat față de noi! Dacă ar fi practicat comerțul, câte legături folositoare n’ar putea stabili între țara sa și aceia unde l-a dus serviciul! Dacă ar fi bancher, ce bine s’ar înțelege cu tovarășii de ocupație la al căror ban râvnim ! D. Gheorghe Tașcă e profesor. Oricât de lung ar fi stagiul său diplomatic, tot profesor va rămâne. Și de aceia, îndată ce a ajuns la Berlin, s’a gândit să apropie și să unească pe românii tineri pe cari ambițiile și rivalitățile naționale i-au împărțit în atâtea societăți slabe, când erau destui ca să formeze una singură și tare. Aceasta va rămânea. Dar ce poate să rămâie după acei coconași cari nu pot fi decât atâta și până la șaptezeci de ani, cari au ca specialitate dunga pantalonilor, accentul Parisian, gluma de societate, truda de a-și face colecția de decorații și înainte de toate, un nemărginit dispreț pentru nația, tânără și bătrână, care i-a pus în vază și care-i plătește ! A se vedea moștenirea grea de dezordine românească , care a lăsat-o fostul nostru ministru la Paris. N. IORGA DIRECTOR POLTIC N. lenea Vineri 1 August 1330 «Nul XAV.mo. 170 Abonamente. Pe un an 600 Lei — Pe pase Luni 300 Pentru autorităti și institutiuni 1830 Lai Lei Redacția si Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezoiana No. 6 ilaj Telefon 312/00 DIRECTOR MADEORG ESCU i 3 LEI CETATENI Voîa fi lista gospodărească de la Sectorul Galben, în frunte cu profesorul Iorga. Votați pentru ca banul vostru să nu fie întrebuințat decât pentru lucrări edilitare. Dați votului vostru, însemnătatea unei sentințe de condamnare a politicei de partid de la primării. Acolo, numai gospodărie. Politicianii au destul teren de acțiune, aiurea, îzgoniți-i cu votul vostru de la 10 August. De la Vălenii de Munte O dimineață de vară. In târgurile cerului limpede, unde se cerne o buză fină de lumină blondă, roesc lăstunii în ghirlande învoalte, gonindu-se cu repeziciune și scoțând lungi țipete de veselie. Sala de cursuri pare un mare răzor cu flori, sutele de suflete tinere. Cursul d-lui poffesor Iorga, despre „Stat și societate“. Vedem diferențele dintre Apus și Răsărit relative la organizarea statului- Vremuri stinse, personagii uitate sub faldurile veacurilor, se desmorțesc și se înviorează reînsuflețita de focul lăuntric ce prostează verbul magic al oratorului. D. profesor Iorga este foarte original, deoarece nu cade niciodată, ca alți vestiți oratori, în ispita simetriei raționale pur formale, sau în mrejele artificioase ale atracțiilor elocuțiunei clasice. Nici o citație. Extrema simplicitate, deci suprema eleganță a formei. O patimă arzătoare, dar care numai se întrevede scăpărând prin împletirile străvezii ale gândului, reținută de frâna măsurei. Marele profesor are în tâinițile ființei sale stăvilare cu apă vie. Când vorbește se resvarsă din jghiaburile gândului său unde largi de nesfârșită bunătate și iubire, ce învigorează sufletele arse de setea idealului senin-tată, două calități primordiale ale cuvântătorului: bunătatea Și iubirea de om, nețărmurite. Mai cu seamă dragostea de discipoli; plăcerea de a lumina, de a îndrepta, de a aprinde scânteia creatoare a frumosului artistic și a adevărului științific în ramura cugetelor tinere. Eșind de la curs se îndreptăm spre mănăstire, unde se va sluji pomenirea regelui Ferdinand-Interiorul bisericei este minunat. Sub îngrijirea d'lui profesor Iorga, artiști specialiști au spălat zugrăveala actuală, după care au apărut vechi picturi bizantine, în partea de jos, slavone pe bolți și dom. Medalioane cu sfinți, scene biblice, rânduri de figurine încadrate de colonete aurii răsucite, pe iconostas, în tonuri palide de purpură și azur. In umbră lucește îmbrăcămintea de argint a unor icoane afumate. In locul acesta vechiu, duios, atât de poetic, fâlfâe încântarea păcei, ce se pogoară nesimțit și te cuprinde»"•" r Neguri se desfac și văd în alte țărmuri o vedenie. Sufletul mucenicului rege Ferdinand primit cu strălucit alaiu în Marele Sobor al înaintașilor. Leiți în zale orbitoare toți Mușatinii și Basarabii, Ie petrec subt bolta de foc a săbiilor lor, în lungi urale, strigându-i: „Tu, carele cu mare obidă și jertfă ai lepădat sângele și țărâna obârșiei tale și ai pornit cu sabie dușmană asupra alor Tăi, pentru împlinirea vrerilor noastre, cu mare bucurie fii binevenit printre noi ca Cel Mai Mare. Intregitonde, iar fiindcă ai dovedit că ești rumân, os din osul nostru, așeaza-te la locul Tău, cu mare slavă și cinste, între Mucenicul de la Turda și Sfântul dela mănăstirea Futna“. Pe când sfinții preoți cântau „veșnica Lui pomenire“ și clopotele sunau, — șoapte potolite ale duhurilor vremilor apuse, îngânau vorbe ca cele de mai sus, țesându-se astfel, în mreajă de aur, legenda regelui Ferdinand cel Mare, Românul-.. N. N. LENGUCEANU Infiniii... Iuliu Maniu afirma că șeful guvernului vine să plece în străină tate în orice caz , chiar ca simplu particular, dacă nu se poate ca prim-ministru. Un ziar minoritar din Arad anunță că în urma intervenției partidului maghiar (știți, a partidului care ne-a dat în judecata Ligii Națiunilor, fără să se anunțe, pentru politica școlară a statului român) d. Sever Bocu a numit o comisiune care să revizuiască felul cum a fost aplicată reforma agrară și să facă dreptate, împroprietărind imediat fie cei nedreptățiți. Ziarul adaugă că măsura a produs mulțumire generală în rândurile maghiarilor. Credem și noi. Cu toate că legea administrativă nu acordă directorilor ministeriali dreptul de a face deposedări și împroprietăriri, totuși gestul d-lui Sever Bocu semnifică un lucru: că se pregătește la ministerul domeniilor ceva asemănător ca în Dobrogea ca să se împroprietărească în Banat populația maghiară. Dacă ținem seama de faptul că în Banat, ca să împroprietărești pe cineva trebue să deposedezi pe altcineva, fiind-că statul nu mai are terenuri disponibile, ne închipuim ușor consecințele grave pentru ordinea publică pe cari le va avea „reforma“ urmărită de d. Bocu. Față de declarațiile acestuia, ministerul Dome» «iiloristă dator, în chiar interesul liniște! în Bagi o explicație. 0 cențiile care se prepară Vorbeam ori de „i doctrinarii‘ cari s’au spăimăntat la ideea că partidele politice, vor fi așezate curând, și pentru mulți ani, în muzee, cărora Țara ar dori să li se zică și altfel... Doctrinarii socotesc democrația pierdută fără injecții budgetare, înaltele principii de libertate și cugetare, n’ar rezista unei înțărcări de la capitolul veniturilor Statului. Puneți partidele în neputință să facă rău, — adică să guverneze, și, — cred „ideologii“, s’a sfârșit cu votul universal, cu libertatea presei, cu dreptul de critică... Interesante concluzii, pentru răstălmăcitorii „democrației“ ca și cum în țări înaintate, budgetul alimentează larg pe apostolii democrației, iar ea, în ziua când trece în opoziție, își dă extenuată duhul, lipsită de alimentația abundentă a puterei... Apologiștii ruinei, și ai deficitelor de atâtea feluri și de așa proporții, au găsit însă o rețetă miraculoasă, ca să scape „democrația“ de spectrul dictaturei. Mai exact, să lase mai departe jaful și vnculia să ne conducă, pe când orchestranele să cânte arii de egalizare integrală. Au găsit deci soluția ea este unirea partidelor politice. Unire într’un grup, a tuturor politicianilor de carieră, și de exploatare bazată pe largi principii de iubire a aproapelui. Coaliție superbă, în care să-și dea mâna, sau mâinile, mai ales cei cari le aveau ocupate până acum și pe rând, cu vistieria și cu dezorganizarea metodică, — am zice, științifică, — a țarei. Dar se întâmplă că „democrația budgetară să refuze acordul... Nu lipsesc chiar argumentele severe, și decisive. Să împărți în trei, ceea ce am putea „democratiza“ singuri . Ar fi o crimă națională. Partidul nostru, care ...., nu se poate scoborî la o asociație în care să nu avem decât 33 la sută, — când până mai eri aveam suta întreagă... Și cel puțin un partid, se declară incapabil să se coalizeze cu cel național-țărănesc. Afară de cazul când d. Duca crede că cel mai comod mijloc să-ți captezi adversarul, e să... captezi toate laturile cartierului și să le azvârli în capul... asociatului de mâine... In adevăr, iată cum vorbește „Viitorul“ de o ramură a Treimei Democratice și salvatoare : „D. Maniu prezidează un guvern care nu e decât o ficțiune. O ficțiune cu o existență trainică și pe termen fix. La această situațiune nenorocită se adaugă rezultatele și mai nenorocite ale unei guvernări falimentare în toate direcțiunile, față de toate problemele și sub toate formele. IN ORDINEA ECONOMICĂ și financiară ruină și sărăcia generală, istovirea contribuabilului printr’o politică de fiscalitate sălbatică, înstrăinarea avuțiilor țării, risipa cea mai scandaloasă, dezordinea în finanțele publice și compromiterea creditului statului în afară“. Dar nu e numai „o ordine“. Sunt trei. In a doua „ordine“,-----cea administrativă, guvernul a adus prăpădul: Destrămare națională, anarhizare, compromiterea autorităței... Ce sublim stat de serviciu, pentru tovarășii „coaliției“ de mâine... Dar tabloul trebue complectat, și oficiosul liberal se grăbește să il termine cu ordinea treia, cu Ordinea Morală : „In ORDINEA MORALA, cele mai îndrăznețe acte de jaf în averea publică, afaceri scandaloase începând cu ministerele și sfârșind cu ultima comună rurală, — un desfrâu moral fără precedent și o goană nebună pentru îmbogățirea partizanilor. Un adevărat guvern de lichidare, care în ultimele luni ale existenței lui limitate, dă un asalt disperat pentru a-și asigura zilele negre ale unei opozițiuni atât de apropiate“. ...E rândul celorlalți să răspundă... Iar „doctrinarii“ să dea mereu zor că o țară fără partide, ca ale noastre, moare... Că o țară fără partide... ca ale noastre, sărăcește, și se dezorganizează... Fără partide ! Iar când a dat Dumnezeu și le are, trăește în beatitudine, e bogată, și prosperează — cum e în România! „Doctrinarii“ dem obudetocrației să ia minte. Ea nu iartă aceste ironii sângeroase... Cutremur in America NEW-YORK. 31. (Rador). — O ușoară sgnduire sismică s’a produs ori la orele 13 și 1 52 minute dealungul coastei Atlanticului și a istmului de Panama. Sguduirea a produs panică, dar n’a provocat stricăciuni. fireieraIe comunal ® LISTA CETATENEASCA Pentru alegerile de la Sectorul de galben, al Municipiului București s’a depus lista cetățenească în frunte cu d. profesor N.orga. Lista cuprinde următoarele candidaturi: 1) X. IORGA, profesor. 10) Ing. X. JUICLESCU. 2) 8. MEREDIX ȚI, prof. II) STEFAN ARDELEA-3) MARIM IjiTEEAXESCU, comerciant. CU, prof. 12) D-na I. RADOl, 4) D-na ALEX. CAXTA- 13) Colonel G. VIZAXTI. CUZIXO. 14) Inginer X. MAREȘ. 6) General LUPESCU A- 13) Dr. AUREL POPEA. LEX. IG) I. BEXV EXIȘTI, corn. O) GRIGORE FILIPES- 17) C. POMPOX1U, arhit. CU. 18) Ing. X. P. MISSIR. 7) EMIL 1. V. SOCEC. 19) l. DRAGIIICI, industr 8) 6 l GH. CAN TĂCU ZI- 20) EMIL OTULESCU, aXO-Grănicerul. vocal. 9) Dr. PETRE T. TOPA, Votați Lista Cetățenească. Goniți prin votul vostru, politica nefastă, dela Primărie. Dați voturile, pentru o bună gospodărie municipală. Rog pe alegătorii Sectorului I galben din București, oameni luminați cari știu ce se poate face în alte țări, să gândiască dacă e bine ca și data asta să voteze pe un rău gospodar numai pentru că s’a înscris de căpătuială într’un așa zis partid politic. Dacă la Primărie trebuie oameni de partid sau oameni de ispravă. Dacă e bine ca banul contribuabilului să meargă la oamenii de club și nu la lucru pentru comună. Dacă trebuie ca Bucureștii să rămâie cea mai înapoiată capitală din Europa. NICOLAE IORGA SEMNUL NOSTRU Infernä StilAjlil — Creditul ipotecar tranzitoriu a început sa lucreze, dar cu mijloace cu totul modeste față de cererile de împrumuturi. — Studenții din provincie sunt neliniștiți și cei lămuriri centrului. — Mișcările muncitorilor din valea Prahovei se datoresc faptului că trusturile streine urmăresc ingrădirea producției noastre. — Continuă măsurile de siguranță pentru evitarea surprizelor la 1 August. — S-au închis la Brașov cursurile libere învățătorești Externă — In Rusia sovietică și inspirația e legiferată Există „Uzine literare“. — Urmările cutremurului din Italia se cifrează la 15.000 morți. — Turcia — se crede — va susține pretențiile bolșevicilor asupra Basarabiei. Partidei ® Intre ele, despre ele NAȚIONAL-TARANIȘTII despre liberali și guvernele lor : „Iată așadar, partidul liberal țintuit și înfierat în adevărata lui ipostază, drept provocator direct și conștient al dezordinilor și actelor demente, tinzând la anarhie, și aceasta numai cu scopul infam al înspăimăntării străinătății, ca să nu dea concurs guvernului, ca și când guvernul, nu țara ar avea nevoie astăzi de colaborarea capitalului extern. „Când un partid își îngăduie, într’un stat organizat, asemenea acțiuni mișelești când îndrăznește, cu o lipsă ticăloasă de patriotism să se coboare la rolul de provocator la anarhie, i se impune, cât timp mai scapă sancțiunilor severe ce ar trebui să-l sdrobească, ceva mai multă modestie.” („Dreptatea“) „Ia adevăr, pentru prima oară de la război încoace, tulburările antisemite au isbucnit în 1922, sub guvernul liberal de atunci, și au mers in neîncetat crescendo, sub guvernele liberale și liberaleide ce au alternat, până în 1928, culminând atunci cu rușinoasele episoade de la Oradea Mare și Cluj, patronate de tristul personagiu Guță Tătărăscu. „Ce-au făcut guvernele liberale pentru a preveni aceste mișcări ? Ce-au făcut pentru a le stăvili ? Ce-au făcut pentru a împiedica întinderea lor ? „Nimic, absolut nimic, guvernele liberale nu se pricepeau decât să scoată jandarmii în stradă și să opună baionetele, atât de puțin convingătoare, curentelor atât de dăunătoare țării, fără a încerca măcar să meargă la originea lor pentru ca ,prin măsuri cuminți, să domolească spiritele și să stârpească odată pentru totdeauna răul“. („Dreptatea“) AVERESCANU despre național-țărăniști: „Soluțiunea crizei a fost amânată, iar d. Maniu, prezentând demisiunea guvernului, știa, desigur, că azi chiar nu poate fi vorba, afară de evenimente neprevăzute, de o imediată schimbare de regim. „Faptul însă că guvernul Maniu și-a prezintat demisiunea pe o chestiune de ordine, constitue cel mai mare blam ce primul ministru a dat guvernărei partidului național-țărănesc, care s-a afirmat neputincios de a asigura liniștea internă a țării și siguranța Statului român și că nu și-a îndeplinit datoria decât după o puternică intervenție a Coroanei.____________ _Regimul politic anarhic sub care trăim s’a osândit el însuși și executarea sentinței ce și-a dat va veni odată cu sfârșitul vacanțelor politice.“ („îndreptarea“) LIBERALII despre naționalțărăniști: „Când massele populare sunt desnădăjduite din cauza jafului zi de zi și al guvernanților, când dezastrul în agricultură a provocat o totală lipsă de încredere în autoritatea de stat, iar starea de criză și mizeria împing la agitații ce primescc duiese ordinea de stat, se găsesc la guvern inconștienți ce se preocupă de șantagii antisemite, patronează gărzi anarhice și susțin cu banii contribuia Mii lor pe agenții provocatori. „Nu numai că guvernul este responsabil de anarhia de azi, dar a provocat-o printr-o politică nenorocită și în fața dezastrului, aruncă vina pe alții. „De altfel, nu cu iidivizi ce și-au permis toate inconștientele pe socoteala țarei se va restabili ordinea și se va asigura normala desvoltare a statului „Izgonirea guvernanților d-lui Maniu este o datorie dictată de împrejurări, pentru ca să nu poată face încă tot răul de care sunt capabili." („Viitorul“) PesîfPM că noi îi credem pe toți, și pentru că tragem consecința logică a credinței noastre, suntem tratați de rătăciți. Soluției indicată de noi și către constă într’un guvern în afară de partide, ni se opune soluția unor guverne de partid, a unor partide compuse din agenți provocatori și capabile de acțiuni mîșetești împotriva țării, unor guverne anarhice de inconștienți».