Neamul Românesc, octombrie 1930 (Anul 25, nr. 217-242)

1930-10-14 / nr. 228

: Qrefa Tribunalului Ilfov secția I c. c. * EXTRACT * |p­ No. 241S4, 1930 Septemb­rie v D. Andrei Popp d­in București, Str. Popa Farcaș nr. 15, prin petiția în­registrată la nr­. 22991/930, a intentat acțiune de divorț contra soției sale Roza Popp, născută Borbély, pentru motive determinate de îege. Din căsătorie a rezultat un copil de sex bărbătesc anume Andrei în vâr­stă de 2 ani și 2 luni. Avere nu există. S’a­ dat termen pentru a doua con­ciliere in cabinetul presidential In ziua de 15 Octombrie 1930. Prezentul extract se va publica în ziarul „Neamul Românesc“, conf. art. 285 c. c. modificat. Grefier. loan V. Dineren Grefa Tribunalului Ilfov secț. II c. c. EXTRACT D. Tom­a Șaier, dom. In București,. i­os. Ștefan cel Mare nr. 24 cu petiția înregistrată la nr. 18509 din 1 Oc­tombrie 1930, a intentat acțiune de divorț în contra soției sale, dna Ca­rolina Șaier, dom. în str. Dionisie Fotino nr. 17 bis, pentru motive de­ insulte g­rave. Din căsătorie a rezul­tat o copilă, anume Maria, în etate de cinci ani. Soția nu are arwe. Soțul se servește cu act de pau­pertate. Termenul Infățișerei e fixat pentru ziua de 17 Octombrie 1930. Acest extract se publică de noi gre­fier, prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 c. civ. modificat: Grefier, Nedescifrabil. No. 42591, 1930 Octombrie 9^ »g« Dosar nr. 4765/930. 1fț k­­ Corpul portăreilor trib. Ilfov Dos. nr. 2958/1930 Nr. 78680, 1930 Octomb­­rie 10 PUBLICATIUNI In baza adresei cu nr. 34385/930 a judec, ocol. 7, București, se publică spre cunoștința generală că în ziua de 18 Octombrie 1930 del­a, ora, 12 din zi înainte se va vinde la licitație pu­blică la localitate în București str. Minotaurului nr. 60, averea mobilă urmărită a d-lui Nicolae Belitoreanu compusă din una bibliotecă cu gea­muri și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire. Spere de­spăgubiră reclamantului dr. R. 1 ie­inn­er, Șeful portăreilor, Nedesăfro Ml­­j , I Secretar, Gavrilescu Í' Tribunalul Ilfov secția 1­0, c. .­­ wxmumi ? v 1, Conform art. 93 din legea persoa­nelor juridice, > Cu petițiunea înregu­la nr. 28711/ 1930, Asociația inginerilor, din Ro­mânia, cu sediul în București, calea Victoriei nr. 86, a depus procesul­­verbal al adunărei generale ordinare din 23 Mai 1930, prin care se alege pe termen de un an, până la viitoa­rea adunare generală ordinară ur­mătorul comitet de direcție: Ing. N. Z. Popescu, ing. M. Popo­­vici,­ing. Gh. Ștefănescu, ing. G. Pintea, ing. Tottu Scarlat, ing. N. Zălăceanu, ing. E. Romano­vski, ing. T. Bercea, ing. I. Popescu, iar d. inginer M. Eftimiu ,va în­deplini funcția de secretar general. D. inginer Anghel Popescu va în­deplini funcția de casier. Grefa tribunalului Ilfov secț. I o, o. Atestă prezentul extract spre a se publica în ziarul :.Neamul Româ­nesc u­ , m Grefier, Alex. Constantinescu * , No. 41819, 1930 Octombrie 4. ./1^" CORPUL PORTĂREILOR TRIBU­NALULUI ILFOV, PUBLICAȚI­UNC In baza adresei No. 25061/980 a Trib. Ilfov secția II-a Com­. se pu­blică pre­cunoștința generală că în ziua de 18 Octombrie a. c. se va vinde cu licitație publică la locali­tate în București, Str. Trinității No. 28, averea mobilă a d-lui V. N. Ma­ri­nescu compusă din articole de bă­cănie anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubi­rea creditoarei Societatea Anonimă „ZIMER­T Co.“. Portărel, 1. Popescu Secretar, Indescifrabil a Spectacole TEATRE TEATRUL NAȚIONAL: „Mușcata din fereastră” (mat­. „Flacăra sfântă“ (seara). TEATRUL VENTURA: „Șoarece de biserică“ (mat.); „Feliș“ (sea­ra). TEATRUL REGINA MARIA : Trupa Reinhardt. ciNEMATOGRAF( TEATRUL TRIANON CINEMA „Étienne“ matineu și seara). CINEMA CAPITOL: ,Fetița de pe Volga“. I CINEMA REGAL : „Cântecul De­­șerului". CINEMA VOX: ,Mon­gosse de pe­re“. CINEMA BULEVARD PALACE: „Londra in flăcări“. CINEMA SELECT : „Enigmati­­­cul”. I CINEMA FEMINA : „Numai pe I tine ts­ara i­.bit”. I CINEMA C0R~O : ,,Fulgerai“. I CINEMA MARNA: Valia“ și ar­­■ tiști. I MARCONI: „Fat și Fatachon“. * Miilslcrnl Issllcl Direcțiunea Judiciară D-na Albina Panceac n­ăscută la 19 Februarie 1880 în Cernăuți, domiciliată în comuna Nămăești Noi județul Cernăuți, a făcut ce­rere acestui minister de a fi au­torizată să schimbe numele său patronimic de Panceac în acela de Dracinski, spre a se numi Al­bina Dracinski. V­D. Herșcu S. Godel, născut la 19 ianuarie 1893 în comuna Bu­­huși, jud. Neamțu, domiciliat în Iași, Bulevardul Ferdinand No. 11 a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Go­­del pe acela de Leibovici spre a se numi Herșcu Godel-Leibovici. # D-na Constanța L. Bernstein născ. la 2 August 1904, în com­. București, domiciliata în com. Aiud, Piața Regele Ferdinand 21, a făcut cerere acestui­ Minister de a fi autorizată să schimbe nu­mele său patronimic de Bern­­stein, în acela de Luca, spre a se numi Constanța Luca. fl. D. Gheorghe G. lonescu născ. la 8 Noembr­ie 1872 în com. Bâr­lad, domiciliat în Bârlad b-dul Epureanu 42 a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de lonescu în acela de Tutovea­­nu spre a se numi Ghorghe Tu­­toveanu,­­ •­­r. D. Victor Constantinescu, năs­cut la 10 Iunie 1905 în București, domiciliat în București, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Constantinescu în acela de Stoe, spre a se numi Victor Stoe. . v . v.-s. n­' D. George Pandele Ghiță", născ. la 4 Noembrie 1893 în București, domiciliat în București, str. Tur­turelelor No. 4, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să-și schimbe numele său patro­nimic de Ghiță în acela de Geor­­gescu, spre a se numi George P. Georgescu, ' ' t •­i­ w & smMțh' D. Leo­­ A. Salzman, născut la 18 Mai 1899 în București, domici­liat în Bucureșt­i str. Argentina Nr. 20 a făcut cerere acestui Mi­nister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Salzman în acela de Săraru spre a Se numi Leo Săraru,­­ ■ : *„> £ grtp D. Corneliu. M. Weitzendorf, născut la 20 Octombrie 1908 în București, domiciliat în Bucu­rești, calea .Văcărești No. 14 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Weitzendorf în acela de Froda, spre a se numi Corneliu Froda. D. Sim­on Wels născut la 21 Mai 1888 în com. Craiova jud. Dolj., domi­ciliat în Craiova str. Unirei nr. 92, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Weis in acela de Al­­bulescu, spre a se numi Stianioai Al­­bescu. D. Niculae V. Timofte născut la 25 Martie 1889 în com­. Piatra, județul Neamț, domiciliat în com­. Bicaz, jud­. Neamț, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să­ schimbe numele său patronimic de Timofte în acela de Vasiliu, spre a se numi Ni­culae .Vasîliu.­­ D. adm. sublocot. Marin N. Ghi­ță născut la 21 Decembrie 1901 în­ corn. Giurgata jud. Dolj, domici­liat în Brașov str. Tg­ Grâului No. 11, a făcut cerere acestui mi­nistere de a fi autorizat sa schim­­b numele său patronimic ele Ghiță în acela de Florescu, spre a se nu­mi Marin Florescu. D. Matei M. Roslai născ. la 27 A­­prilie 1900 in com. Aiud, jud. Alba, domiciliat în București str. Musolini No. 35, a făcut cerere acestui mini­ster de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Rom­î tn a­­cela de Roman, spre a se num­i Matei Roman. D-l Moise I. Basalis, născut ln 3 anuarie 1894 în com. 1­vănești, jud. Vaslui, domiciliat, in București, str. Pantelimon No. 12, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Baichis în acela de Octavian, spre a se numi Moise Octavian. •k D. Leon S. Bernfeld, născut la 23 Noembrie 1902 în București, domi­ciliat tn București, str. Egalității No. 15, a făcut cerere acestui minis­­er­ de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Bernfeld în acela de Borcea, spre a se numi Leon S. Borcea. * D. Iacob Leon (prin botez loan) Schwarz, născt la 13 Iunie 1875, in Timișoara, domiciliat în Galați str. Gamulea nr. 28, a făcut cerere ace­stui minister , de a fi autorizat, sa schimbe numele său patronimic de Schwarz în acela, de Savery, spre a a se numi lacul) Leon (prin botez loan) Savery. . D. Alfred H. Cabane, născut la 10 Octombrie 1905 în Brăila, domiciliat în București, str. Ismail No. 23 a fă­cut cerere acestui Minister de a fi au­torizat sa schimbe numele său pa­tronimic de Cabane în acela de Claudian, spre a se numi Alfred Claudian. D. Vasile N. Nicolae, născut la 4 Noembrie 19­16 în Buzău, domiciliat în Buzău str. Mihai Bravul nr. 28, a făcut cerere acestui minister a fi autorizat s­ă schimbe numele său patronimic­ de Nicolae în acela de Nicolescu, spre a se numi .Vasile Ni­­colescu, luau i. Diaconu, născ. La 30 iu­nie 1898 în com­. Iancești jud. Futna, lomidicat in București str. Filaret, No. 65 bis a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Diaconu în acela de Emil­ Popa, spre a se numi loan Emil-Popa. * D. Dr. Rovin B. Grobocopatel, năs­cut la 26 Noembrie 1897 In com. Bri­cani, jud. Botin, domiciliat în Chiși­nău, str. Mareșal P. Bodoglio No. 59, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Grobocopatel în acela de Grote, spre a se numi Ru­vin Grote.­­ D. Grigore D. Ion zis Golea zis și Ionescu, născut la 12 Martie 1895, la com­. Borești de Vede, jud. Olt, do­miciliat In București, strada . maior Cornea Ion No. 7, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronomic de Ion In acela de Ionescu, spre a se numi Grigore lonescu. * D. Paul I. ITornstean, născut a 4 iulie 1904 In com. Ploești, județul Prahova, domiciliat în București, str. Bibescu Vodă No. 1, a făcut ce­rere acestui Minister de a fi autori­zat să schimbe numele său patroni­mic de Hornstein In acela de Hor­­jescu, spre a se numi Paul Nlorjescu. 1. * D. Moscu­lancu sin Șmil, născut la 14 Mai 1883 în com. Mihăileni jud. Dorohoi, domiciliat în Galați, str. Teodor Tezea No. 4 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de sin Șmil in acela de Bädaräu, spre a se numi Moscu I. Bădărău. * D. Laurențiu Lucaci născut la 3 Februarie 1906 In com­.­­Cegani, din jud. Ialomița, domiciliat la Brașov, str. Castelului No. 94 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lucaci în acela de Novac, spre a se numi Laurențiu Novac. D. Alexandru T. Papazol născ. la Noembrie 1906 In com. Roșiori de­­ ode, domiciliat în București str. Labirint 22 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Papa­zol în acela de Roșioreanu, spre a se numi Alexandru Roșioreanu. * D. Simion M. Popescu născut la 14 Mai 1887 în com. Flora jud. OU, domiciliat în București str. Pitago­­ra No. 9 a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popescu în acela de Liliacoveanu, spre a se numi Simion Liliacoveanu. # D. Stan I. Bretin, născ. la 22 Sept., 1895 în com. Vlipești jud. Buzău, domiciliat în Buc. Parcul Cornescu str. E No­ 19 ,a făcut ce­rere acestui Minister de a fi au­­torizat ,că, schimbe numele său pa­tronimic de Bretin în accela de Bretescu, spre a se numi Stan Bretescu. D. Ion M. Ciuma, născut la 8 Sep­tembrie 1906 în comuna Băbeni- Bistrița, jud. Vâlcea, domiciliat în com­. Băile Govora, jud. Vâlcea, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat sa schimbe numele său patronimic de Ciuma in acela de Marinescu, spre a se numi Ion Ma­­rinescu. * D. Josef A. Farka? născ. la 6 Noembrie 1891 în com­. Dzum jud. Trei Scaune, domiciliat în Bucu­rești str. Cerna No. 15 <­, a făcut cerere,acestui Minister de a fi au­torizat să schimbe numele său pa­tronimic de Farkaș în acela de Lu­­pescu, spre a se numi Iosef Lu­­pescu. D. Ionel N­, Grünberg (Sache) năs­­județul Ilfov, domiciliat în Bu­curești calea Văcărești No. 76 a fă­cut cerer acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Grünberg (Sache) în acela ere Grubea, spre a se numi Ionel Grubea, * v * f H­Y­ NEAMUL ROMANESCU Ministerul publics, aceasta con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune in termenul pre­văzut de al. ÎI al suszisului articol. i Risipa continuă . Ziarele au anunțat că gwverre, ca» o «Wwinfă d­­espre intențiile sale de a înfrâna risipa banului public, va desființa cea mai revoltătoare creațiu­­n­e sinecurastă care este direcția „Educației Popo­rului“ — „opera­“ fostului guvern Miuniu. Aflăm, acum, din sursă de încredere, că «nu este vorba de desființarea azi­lului pretinșilor scriitori ci numai de un bluff, de o aruncare de praf în o­­chii lumii* direcția Edu­cației Poporului nu se va desființa—ci, cel mult, își va schimba denumirea și, în parte, și modul de func­ți­o­nare» iar azilul va continua să pompeze sutele de mi­lioane ale budgetului. Poate că d. Mironescu nu are încă cunoștință de camuflajul care se pune la cale. Nu este admisibil să se tolereze mai departe a­­ceasta risipă a banului statului în timp ce, pe de altă parte, reducerile ce­ se vor face în rânduirile funcționarilor vor provo­ca numeroase și dure­roase drame familiare. Dacă e vorba să se lo­vească In însuși elemen­tul de bază al societăței, familia — căci prin apli­carea dispoziției că nu se va mai permite ca și băr­batul și soția să fie func­ționari, se vor înregistra numeroase divorțuri pen­tru ca soții funcționari să trăiască apoi în concu­­binaj, divorțuri de­ pe a­­cum proiectate — apo­i în acest caz trebuie să se des­ființeze, cu cea mai seve­ră meticulozitate, toate sinecurele și toate chel­­tuelile cari nu sunt strict justificate de necesități inexorabile. Suntem încredințați că guvernul Miron­escu își va da toate silințele în a­­ceastă direcție. ii. MIRONESCU Partidul liberal vrea puterea D-nii Vinntilă Brătianu iui I. G. Duca au prezidat o mare întru­nire își un copios banchet, la Cra­iova. Nu insistăm deocamdată, asu­pra discursurilor rostite de d-nii Neam­tu, Leonte Moldoveanu si Inculei, împotriva camerei, politi­cianismului și incapacity,­ei guver­nelor. Nici nu ne oprim asupra senzaționalelor declarații făcute de d. Mo­șo­iu, la banchet,­­ și care au deschis atâtea, orizonturi noi vieții noastre politice. Șeful a declarat la, Craiova că : 1) Partidul liberal, începe lup­ta... de răsturnare. 2) Că partidul e împotriva dă­rilor care secătuesc țara-3) Că el va obține puterea prin țară, iar nu prin milă. D. I. G. Duca a luat la refec guvernul Mironescu, acuzându-l că e un simplu paravan, la­ fel de incapabil deopotrivă de imoral. D. Duca s’a făcut generalisimul armatei liberale, și a asigurat pe d- Vintilă Brătianu că ea își va face datoria. Ji­sa a sfârșit astfel: Pentru țară și neam, înainte la luptă, și la biruință! Organizațiile liberale oltene s’au retras apoi, convint­e de elocința d-lui Duca, despre iminenta apro­piere a victoriei. Că s’a­r putea să o aștepte mul­tă vreme, e o altă problemă. •* 0»"1 " Conflictul dintre Polonia și Dantzig Varșovia, 12 (Baxior). —• Din ordinul guvernului polonez, co­misarul general al Poloniei la Danzig a­ informat azi pe comi­sarul Ligii Națiunilor că își men­ține părerea, potrivit căreia che­stiunea desvoltării portului Gdy­nia, nu poate face obiectul unui conflict cu Senatul Damiguhi­. O ingerință în afacerile inter­ne ale statului polon ar fi admi­sibilă numai pe baza unei norme juridice exprese, care în reali­tate nu există• Si vni I­ndoaselea . Cu ocazia noilor economii ce urmează a se introduce în bu­getul pe 1931, guvernul a ho­tărît reducerea numărului de funcționari. In acest scop s’a decis scoa­terea la pensia a funcționarilor ce au împlinit 25 ani de ser­viciu. S’au micșorat deci anii de pensionare. Ne întrebăm însă, dacă n’ar fi mai logic să se concedieze mai întâi diurniștii, apoi a­­genții electorali noui numiți și toți funcționarii ce nu au o ve­chime mai mare de trei ani, înainte de a se pensiona func­ționarii încă tineri și totuși cu cea mai mare experiența. Deci suprimările trebuesc fă­cute începând cu cei mai tineri și fără experiențe. Așa aer in­teresele țării. Partidele și capitalul străin. Ia sfârșit, partidul liberal s-a sesizat de realități și în ma­nifestul recent publicat preve­de că: „acceptă primirea în­­ artă a capitalului­­ străin“. Bacă corifeii liberali în frun­te cu istețul domn Duca și e­­conomistul domn Vintilă, ar asculta o convorbire în străi­nătate relativ la hotărîrile par­tidelor de a accepta capitalul străin. — ar ieși, oricât ar fi da obicinuiți a-și stăpâni emo­­țiunile. a In sfârșit, acceptăm primirea capitalului străin! Bar care capital străin ar veni la noi în țara sărăcită și insolvabilă grație principiilor economice inventate și aplicate de parti­dele noastre politice ce ne­ au guvernat de la războiu în­coace ? Ne batem și ne certăm țigă­nește pentru un capital ce re­­fuză a veni în țară! Unde este seriozitatea parti­delor politice ? Ce încredere mai pot inspira ele, când nu sunt în star­e să vadă realită­țile de fiecare zi. Nu mai vor­bim de prevederile ce se cer unui guvern serios 1 < Dar dictatura dacă o anunți, toate ușile se în­chid. Dictatura vine fără să fie anunțată, și sin­gura care poate să vie este acela pe­ care nu o aș­teaptă nimeni. I. IORGA Protestările ridicate de unele ziare, în special cele liberale, împotriva faptului că s-ar fi impor­tat unele mărfuri din Rusia sovietică, trebue să ducă la o limpezire a situației comerțului nostru cu Sovietele. In opunere cu părerea simplistă a celor cari preconizează prohibirea importului din Rusia noi credem că este în interesul nostru ca să importăm unele mărfuri pe cari le găsim mai ieftine în Ru­sia decât în altă parte, de­spăgubindu-ne astfel, în patrie, de daunele ce ne cauzează dumpingul ce­realelor sovietice. Am putea, de pildă, importa galoși din Rusia cu preț mai ieftin decât cel cu care ne oferă a­­ceiași marfă Germania care, în schimb, pune taxe prohibitive pe cerealele noastre, importând ace­leași cereale, din Rusia. Dar să se regl­em­ente­ze, de la caz la caz, im­portul produselor industriei sovietice. Iar posibilitatea de­ a importa s’o aibă toți, iar nu, precum se spune că se face, numai anumiți preferați ai oamenilor zilei. Congresul de studii bizantine ATENA. 13 (Rador). — Dumi­nică dimineața s’a descris,­cu mare solemnitate al treilea congres in­ternațional de studii Unatine, la care participă 330 bizantiniști din toate țările. La lucrările congre­sului, ia parte și d. profesor N. Ior­ga, care a prezidat la Bucu­rești congresul anterior. In discursul de deschidere, d- Papandreos, ministrul de instruc­ție publică al Greciei a salutat pe congresiști, arătând că grație efor­turilor lor, s’a făcut lumină asu­pra­ unor veacuri socotite întune­coase, au fost risipite­ numeroase erori, și a fost reabilitat Bizanțul, făcându-se lumină asupra unei perioade din istoria națională a Greciei. Delegații străini, luând cuvân­tul în ordine alfabetică, au adus salutul guvernelor și instituțiuni­­lor științifice străine. După amiază, congresiștii au asistat la inaugurarea noului mu­zeu de artă bizantină, apoi la slujba vecerniilor bizantine, în catedrala din Atena. Lucrările congresului vor dura o săptămână. Institutul de Arta grafica „TIPARUL ROMANESC“, strada C. Miile No. 22, București Marți 14 Octombrie 1930 Partidul național-țără­­nist își formulează rezer­ve față d­e guvernul d-lui Mironescu,­acesta e sen­sul unui interesant arti­col al oficiosului „Drep­tatea“. Cu aceasta începe să se lămurească tot ce era oare­cum misterios în îm­prejurările constituirii noului guvern. Este cert că guvernul Mironescu a fost adus îm­potriva voinții d-l­ui Iuliu Maniu. Dacă șeful ar fi stăruit fățiș în această opunere unitatea partidului ar fi fost amenințată, ruptura era sigură. In fața acestei perspec­tive d. Maniel a trebuit să se adapteze situației și, silit, a susținut el cel­­uiftrâi formarea guvern» lui Mironescu» Articolul oficiosului na­­țional-țărăn­ist, care a des­coper­it adevărata stare de lucruri, va provoca efiscuțiuni în lumea poli­tică. Dreptatea scrie că mandatul guvernului Mironescu e limitat la anumite reforme. Guvernul are un­ plan de mun­că precis. Oficiosul d-lui Maniu repetă că guvernul Mironescu e de fapt un guvern revoluționar, prin sta­bilitatea politică pe care o veri­fică. Viitorul casiliu­ de miniștri Viitorul consiliu de miniștri se va întruni mâine sub preșe­dinția d-lui G. G. Mironescu, la președinția consiliului. D. Mimeses la Sinaia D. G. G. Mironescu, preșe­dintele consiliului de miniștri, părăsește astăzi dimineață Ca­pitala, ducându-se la Sinaia unde va prezenta Suveranului pe d. Fugita, ministrul Japo­niei în Româna. Scheril pentra capa Bibescu Maiorul Burduloiu a ate­rizat forțat Anunțasem Sâmbătă dimineața că un avion Breguet, având la bord pe d-nii maior Burduloiu și cap. Iacobescu, a decolat dela Bă­neasa cu direcția Paris, în vede­rea câștigării cupei Bibescu, care aparține de acum un an aceluiaș echipaj. Autoritățile aviatice au fost în­științate în cursul zilei de ori că avionul Breguet a fost nevoit să ateriseze în apropiere de Metz, din pricina unei defectări, a con­ductelor de la rezervoarele supli­mentare. Cum termenul în care se poate disputa sus numita cupă e încă depărtat, cei doi aviatori vor re­ia raidul Paris-Buc­urești, pro­babil, chiar în primele zile ale săptămănei acesteia. Intre șoferi și prefectura de poliție Conform nouei ordonanțe a primă­rei municipiului București,­­șoferirii trebuiau ca în cursul zrei de ori să depună aparatele de taxat spre a fi modificate. Deoarece șofe­rii au refuzat să depună aparatele — afară de vre­o zi, — poliția i-a oprit să iasă cu au­tomobilele pe piață. Astfel că de cri­da­ s'a simțit din nou lipsa de mașini. Se crede că șoferiii sindicaliști nu i vor depune aparatele, conform nouei ordonanțe ci vor continua a nu eși pe piață până ce nu se va reveni a­­supra ordonanței. B. Virgil Madgearu, mi­nistrul Agriculturei a fi acut planul lucraților co­n­ferinței statelor agricole In discuție va veni $* problema, invaziei politi­ce a mărfurilor și grene­­lor sovietice. Pe piața comercială se re­simte oarecare ușurare și în­­viorare. Cauza ar fi că dumping-ul sovietic a slăbit din cauză cu stocul de mărfuri e­ra sfârșite. Se așteaptă, pe urma eșuării războiului economic dus de Si­viete, mari evenimente de or­­di­n politic in Rusia, cu reper­cusiuni in Europa. Se studiază, la Finanțe, proec­­tul de lege­­ pentru instituirea unui impozit „de sacrificii“, asupra tuturor salariilor. El ar merge până la 25 la sută, începând de sus în jos. Pentru cei cari au mai multe slujbe, s’ar ri­­­dica până la 50 la sută. La notificare­a privitoare la urcarea Sa pe Tron, Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea a primit din partea Maiestății Sale Albert Rege al Bel­­gilor, o scrisoare, prin care, luând act, cu un adevărat interes, de acest fericit eveniment, face urări căldu­roase pentru fericirea personală a Maiestății Sale, a aceleia a Augustei Sala familii precum și pentru prospe ritatea poporului al cărui destin i-a fost încredințat.rv"K— ***-»• - Azi la amiază M. S. Regele va pri­mi m­ audiență solemnă, la Sinaia, pe d­ubmita noul ministru al Japo­niei în România care va prezintă scrisorile de acreditare. Recepția va avea loc in prezența d-lui G. G. Mironescu, președintele consiliului și ministru de externe, Paris, 13 (Rador). In a­propiere de Grenoble, un tren a tamponat un autobuz, la tre­cerea unui pasaj de nivel. Sunt patru morți și șoapte răniți, între cari câțiva foarte grar­ _____ C Voevodul Mitei la Sinaia dri dimineață Voevodul, Mihai a plecat cu automobilul la Sinaia. Voevodul a luat dejunul cu M. S. Regele Carol, iar după am­iză s-a în­tors tot cu automobilul în Capitală. Recepție la legația română din Berlin BERLIN 12 (Rador). — Dl. Țarcă, ministrul României la Berlin, a dat azi în saloanele Legafimei o străluci­tă recepție cu un ales program muzi­cal, la care au participat membrii Corpului Diplomatic și numeroase personalități marcante din lumea po­­litică, economică și culturală din Ger­mania. S-a remarcat prezența Nunțiului Papal, a Ambasadorilor Franței, Tur­ciei, Spaniei și Egiptului, precum și a miniștrilor Poloniei, Austriei, Ce­hoslovaciei, Iugoslaviei, a d-lui minis­tru Freitag, din ministerul de interne al Reichului, a dlui Weissmann, secre­tar de stat în guvernul prusian și a doamnei și dlui Stressemanni și chifii. *** Regele Boris primit­­ de Suveranii Italiei Roma, 12. (Rador). — „Messa­­gero” află din Pisa că regele Bo­ris al Bulgariei a sosit la caste­lul San Rossore, unde a fost pri­mit de Suveranii Italiei. , Călătoria ar fi fost fixată pen­­tru ziua de 20 Octombrie și se ▼«. oficia la Assisi. Roma,­ 13 (Rador)’. — Regele Boris al Bulgariei a sosit -1 în gara Luca, de unde cu automo­bilul și-a continuat călătoria până la San Rossore. La reședința familiei regale, Re­gele Boris a fost primit de Regele Italiei și de toți membrii Curții. Cu toată ploaia torențială, po­pulația din San Rossore a făcut Regelui Boris o primiră căldu­­duroasă.

Next