Neamul Românesc, decembrie 1930 (Anul 25, nr. 268-289)

1930-12-02 / nr. 268

Raționalizarea muncei (Urmare din pag. 1-a) INCHIDAREA SAPTAMANII CUL­TURII RATIONALIZATE In fața unmii mumeros public ca­re a urmărit cu asiduitate confe­rințele din cursul săptămânii, sa făcut Duminică la Institutul ro­mânesc de organizare științifică a muncii, închiderea „Săptămânii prin cuvântarea d-lui M.­OHO­­MOLU, președintele institutului. _ D-sa a arătat succesul acestei manifestări, care a întrecut toate așteptările. El se d­arorește în cea mai mare parte vorbitorilor pen­tru arta­ lor desăvârșită d­ar și au­torității pe care persoana lor au dat-o ideilor exprimate. Titlul acestui ciclu, împereche­rea între raționalizare și cultură, deși părea oarecum arid în pri­mul moment, în urma expunerilor confer­cu­l­tării lor s’a dovedit per­fect justificat, ‘ arătând legătura strânsă ce trebue să existe între cultură și raționalizare, pe de o­parte cultura formând baza rețio­­nalizării și pregatindu-i acea men­tali­tate i­ndispensabilă , pe de altă parte raționalizarea apărând ca un factor necesar pentru sistema­tizarea și des­vol­tarea unei culturi potrivită cu nevoile și cu aptitu­dinile noastre. Conferențiarul a arătat, apoi, evoluția ideilor cuprinse în rațio­nalizare începând de la probleme tehnice, care preocupau pe Tay­lor și ajungând până la forma ac­tuală a raționalizării ce îmbracă toate manifestările spiritului ome­nesc. Criza actuală, ca și alte crize, este un fenomen periodic, ce va putea fi învins, dacă vom face la timp eforturile necesare și rațio­nalizarea trebue să ne apară ca u­­nul din cele mai importante mij­loace, pentru a grăbi revenirea la normal. D. Oro­mol­u a terminat cuvân­tarea mulțumind tuturor acelora cari au dat concursul pentru reu­șita deplină a acestei marii -sta­țiuni. Publicații Corpul Portăreilor Trib. Ilfov PUBLICAȚIUNE No. 96.543 1930, Noembrie 25 In baza adresei cu No. 43.882/ 930 a jud. ocol. 0 București, se publică spre cunoștința generală că în ziua de 9 (nouă) Decembrie 1930, de la ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitație publică la loc. în Buc. str. Cuțitul de Argint No. 6, averea mobilă urmărită a d-lui Ion N. Ionescu compusă din : un patheton de voiaj de la Casa lpcar și altele anume speci­ficate în procesul-verbal de ur­mărire spre despăgubirea credi­toarei Banca Arthur Spiegel, Șeful P­­lăreilor, Indescifrabil Secretar, C. Chioveanu Dos. No. 96.543. Corpul Portăreilor Trib. Ilfov PUBLICAȚIUNE No. 96.480 1930, Noembrie 25 In baza adresei No. 41.805/1930 a trib. Ilfov C. 4 C. C. se publică spre cunoștința generală, că în ziua de 8 Decembrie 1930, de la ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitație publică în București, strada Vasile Lascar No. 11 A, a­­verea mobilă urmărită a debit. S. Rottenberg, compusă din un a­­parat radio marca „Tungsram și altele anume specificate în pro­cesul verbal , de urmărire, spre despăgubirea credit. Vasile Cris­­tea. Șeful Portăreilor. Indescifrabil Secretar: Ionescu Grefa Trib. Ilfov, s. IV-a C. C. EXTRACT No. 41.854 1930, Noembrie 24 Dna Maria Al. Cristescu, din­ Bucur­ ești, str. D. N. No 22, car­tierul R. M. S. prin petiția înreg. la No. 29.376 din 22 Noembrie 1930, a intentat acțiune de divorț în contra soțului său Al. Cristes­cu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat trei co­pii: Ștefan de 18 ani, Ecaterina de 16 ani și Vasile de 14 ani. Pârâtul nu posedă avere, iar reclamanta are un loc viran în str. Carol Davila No. 106, Bucu­rești. Act dotat există. S’a dat termen pentru a doua conciliere la 5 Decembrie 1930. Prezentul extract se va publica în ziarul .,Neamul Românesc”, conform art. 285 C. C. modificat: Grefier: N. Petrescu Dos. No. 5863/930. MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de Naturalizare Dos. No. 384/930. D. Umberto A. Montavani, de profesiune strungar în fier, do­miciliat în com. Letea, jud. Ba­cău, născut în Galați, la data de 7 Octombrie 1897, venit și stabi­lit în țară, a făcut la această Co­­misiune cerere de a i se acorda naționalitatea română, declarând că renunță la cetățenia italiană și la orice altă supușenie străină. Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea și pierde­rea naționalității române, se pu­blică aceasta, spre știința acelora cari ar voi să fcă vre-o întâmpi­nare, potrivit di­spozițiunilor art. 23 din zisa lege. 1i \ ----------- x □ x ---------­ rgi>MU5 »OMANESC ■WUSD&S «WHEKIBWI Intervenția din ședința de Sâm­bătă a președintelui Camerei, prin care acesta invita pe depu­tați la mai puțin vorbărie, a vă­dit încă odată starea de parali­zie de care e lovit, din cauze ne­aparente, actualul regim. Camera nu-și îndeplinește rolul ei normal. In interval de o jumă­tate de lună, nici a cin­cea parte din oratorii guvernamentali în­­­scriși la Mesaj, nu și-au depus, la tribună, rezultatul procesului la care și-au supus substanța cere­brală. In acest răstimp, bugetul n'a fost încă depus. Și ne mai despart douăzeci și două de zile până la termenul când el va trebui vo­tat de Cameră ca să fie­­ aplicat cu începere de la 1 Ianuarie. * La liberali aceeași situație nelă­murită, — plus surpriza Argeto­­ianu, care a făcut, cum era și de așteptat, o profundă senzație în rândurile partizanilor care-și văd în înseși declarațiile fruntașului liberal abisul fără fund al pers­pectivelor ce se deschid partidu­lui. * Unii văd, în această incapa­citate notorie a partidelor, de a-și îndeplini rolul lor pe aces­te vremuri de grea cumpănă, mâna nu a destinului implaca­bil care le plătește răul ce au adus țării, — ci anumite mâini interesate să le smulgă privile­giile. De aci, încercări de solidari­zare a partidelor în fața unor primejdii închipuite, încercări pornite mai întâi în culise din lagărul d-lui Duca și apoi fățiș în ședința de Sâmbătă a Parla­mentului în care un majoritar ardelean făcea apel la o ase­menea solidaritate, în jurul „autorității" partidelor și împo­triva... paraziților autorității re­gale. Numai că o solidarizare a partidelor în contra propriei lor nevrednicii nu este decît o plăsmuire a unui creer înfier­bântat de temeri și de supers­­tițiuni. Guvernul nu se va retrage nici într'un caz înainte de vota­rea budgetului. Aceasta din cauză că ar fi im­posibil pentru un alt guvern de a vota budgetul în timp util. Iar în anul viitor este peste putință a se intra cu vechiul budget, dată fiind deosebirea dintre ambele. Deci, — budgetul se va vota cu actualul guvern. Dacă retragerea regimului e sigură, e tot așa de cert că ea nu se va produce decît în tim­pul sau imediat după sărbători. Momentul politic Partidele în deconfigura încercări de solidarizare. — Budgetul trebue votat. Municipiul București Primăria sultarului I Galben Secretariatul Pentru ajutorarea celor lipsiți d­e mijloace, d. Bolintineanu, pri­­­mar al sectorului I Galben, a făcut următorul apel: Criza econmică luând proporții neobișnuite anul acesta, datorită­­unor evenimente independente de noi, a paralizat activitatea multor întreprinderi comerciale și indus­triale, lăsând fără lucru, un mare număr de muncitori de toate ca­tegoriile sociale, iar o parte a po­pulației sărăcită din aceleași cau­ze și neputând câștiga nici mini­mum de existentă, duce o viață de mari privațiuni. In afară de actul de umanitate ce se impune fiecărui om de a da ajutor semenului său când este in nevoie, credem că este de datoria voastră să privim cu toată serio­zitatea această grea problemă a șomajului, să nu uităm că foamea este un rău sfătuitor și prin mă­suri luate din timp, să preîntâm­pinăm acte și mișcări cari ne-ar fi dăunătoare tuturor. In acest scop primăria sectoru­lui 1 Galben, în afară de ajutoa­rele bănești pe cari le dă zilnic și de cantinele pentru copiii săraci înființate la școalele primare, cu toată lipsa mijloacelor financiare în care se găsește, a făcut, efor­turi înființând la hala Amza, cantină pentru șom­euri și popu­lația săracă. Pentru a putea servi masa gra­tuit unui cât mai mare număr de șom­euri și săraci, apelăm la dv.. Și vă rugăm să contribuiți la aju­torarea lor, dovedind astfel spri­jinul ce înțelegeți a-l da pentru a trece și acest greu impas. Cum grija noastră, este de a a­­juta pe cei în grea nevoie, sub toate formele și a-i feri de îndem­nurile rele, la cari contribuie lip­sa în care se găsesc, pentru a se întrebuința în mod folositor tim­pul ce-l au înainte și după masă, am luat măsuri să se înființeze la această cantină o bibliotecă po­pulară, care va funcționa în săli­le de mese; cărțile vor sta la dis­poziția tuturor, iar prin mijloace cât mai potrivite, vom­ căuta să-i atragem și spre această hrana sufletească. Pentru a putea ființa această bibliotecă, vă rugăm a contribui și d­-voastră, donând un număr de cărți, al căror conținut îl veți socoti mai nem­erit pentru scopul pentru care vor fi fost donate. Atât sumele cu cari veți contri­bui pentru hrana șomeurilor și populației sărace, precum și căr­țile ce veți dona pentru biblio­tecă, se primesc la primăria sec­torului I galben,­ din str. Batiște No. 39, direct de către mine. ”, inaugurarea cămunilor se­ucen­ici „Principesa Maria” . A asistat și M. S. Regina Maria­­ Duminică s’a inaugurat un nou așezământ de ocrotire și educație profesională pentru ucenice, în str. V. Alexandri nr. 1, la care a asistat și M. S. Regina Maria. ASISTENȚA M. S. Regina Maria a sosit la ora 11.30 însoțită de d-na de o­­noare Simona Lahovari. După prezentări, M. S. Regina a trecut în sala de festivități, unde preotul Burlușanu a oficiat sfințirea apei. Pe lângă numeroși invitați au luat parte și d-nii: Gr. Trancu- Iași, fost ministru, prof. Dr. Hur­­muzescu și prof. dr. Mina Mino­­vici, președintele căminelor de ucenici. CUVÂNTĂRILE D. ing. Stavri Cunescu, direc­torul general al învățământului muncitorescu, a adus omagii M. S. Regina Maria pentru bună­voința cu care a privit institu­­țile de ocrotire și educație pro­fesională. D. prof. Hurmuzescu. Inaugu­rarea de astăzi înfățișează unul din aspectele activității întreprin­să de comisiunea căminelor, ac­tivitate care urmărește ridicarea socială și națională a meșteșuga­rilor români. Vom face din acest așezământ un cămin familiar în care să pâlpâe flacăra caldă a legăturilor dintre părinți și copii, o societate de înțelegere și ajutor reciproc și o școală care să înalțe suflete­ște viitoarele profesioniste. Avem încă nevoe de mijloace materiale pe lângă cele asigurate de legea fostului ministru al muncii d. Trancu-Iași, și nădăj­duim că societatea românească ne va înțelege și ne va sprijini. Cu aceste gânduri mulțumim celor ce au făcut acest locaș. Au mai vorbit d-nii: dr. De­­metrescu și Buiculescu, președin­tele comitetui căminului. La sfârșit, M. S. Regina Maria a semnat în cartea de aur a că­minului și a vizitat încăperile și expoziția de țesături. Pângăritorii Urmare din pag. l­a viți, stropiți de noroi. Băncile stricate, murdare și în cea mai mare dezordine. Dar tabloul nu-e complect. Lipsa de spațiu mă împiedică sa dau procesul verbal încheiat de dascălii unii școli urbane, a două zi după o astfel de întruni­re politică, ținută de partidul ce este astăzi la cârmă. Iată cum localurile de școală au ajuns locuri unde alegătorul, sub influența băuturii și a înfierbân­­tării minților și trupurilor, își pot permite orice. D. ministru al instrucțiunii are de spus ceva ? Documentul se păstrează în cancelaria școlii, pentru a spune urmașilor ce­ a avut să sufere școala înaintașilor lor. Datoria asociațiilor corpului didactic este să ceară în congre­sele lor, răspicat și cu toată hotă­­rîrea, ca să nu mai fie tolerate întrunirile politice în localurile de școli. I. C. A. SPECTACOLE ----­Luni, 1 Decembrie TEATRUL NAȚIONAL : „Fla­căra sfântă”. TEATRUL REGINA MARIA :­­„Vijelia”. TEATRUL VENTURA: „Grand hotel”. CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „Copoiul” cu Char­lotte Susa. TRIANON : „Îngerul albastru”. ROXY : „Copoiul” cu Charlotte Susa.­­ REGAL „No, No, Nanette”. FEMINA: „Totul pentru băr­bați’’. SELECT: „Parada Paramount: film sonor, cu Iancovescu și Paula Iliescu,­­ CORSO : „Troika”. BULEVARD-PALACE: „Para­da Paramount”, film sonor, cu Iancovescu și Paula Iliescu. VOX : „Symphonic jazz-poem’’ și trupa de negri. VOLTA-BUZEȘTI: „Vreau să iubesc”. MARCONI: „Valsul dragostei’’ cu Lilian Harvey și Willy Fritsch, TERRA : „Mesajul morții” și artiști. OMNIA : „Țarul Pavel și M-me Pompadour”. MARNA: „Comedia durerii”. ROMA: „Regele Aerului” și teatru. A.R.P.A.: (Sala Franklin): „Intre ură și dragoste”. A.R.P.R. (Sala Episcopiei): „Marec reporter cinematografic”. DICHIU : „Sărutul”, sonor, și o comedie. abonațiiâ la ierni Mii’1 -xQx- Mare scandal la întrunirea Ligii pentru apărarea drepturilor omului Paris.­­ Vineri seara, cu oca­zia unei întruniri a Ligii pen­tru apărarea drepturilor omului, s-a produs un mare scandal. Preșe­dintele Ligii, Victor Basch, a fost grav rănit, întrunirea a fost des­chisă la orele 9. In afara de Bascii, trebuiau să mai vorbească deputa­tul socialist Grubach și deputatul radical Coty asupra problemei „Franța și Germania“. Un grup de 100 de tineri roia­­liști au pătruns în sală, strigând : „Amicii boșilor nu vor vorbi!“, și au atacat pe cei trei oratori cu b­astoanele, rănind grav pe Victor Baseli și pe deputatul Grubach­. Manifestanții au aruncat bombe lacrimogene în sală. S-a produs un tumult extraordinar, și mai m­ulte persoane au fost ușor rănite. x □ X Ce stegari Patentă fixă â. Gricea­uu IMPOZITUL FIX PENTRU CO­MERȚ ȘI INDUSTRIE D. Osiceanu, președinte al Uni­­unei Camerelor de comerț, a de­clarat următoarele, în legătură cu propunerile Uniunei pentru paten­ta fixă: „In chestiunea impozitelor U­­niunea a adoptat principiile pa­tentei fixe formulate de Sfatul Negustoresc, elaborând și un pro­­ect de lege pe care l-a înaintat gu­vernului. In calitate de conducător al a­­cestei importante instituții, fac un călduros apel la toți oamenii de bine și la toate forțele și ener­giile economice ale țării noastre ca să colaboreze, fără nici o rezer­vă, la realizarea unui program co­­mun de muncă, susținut și în a­­fară și înăuntru cu toată tăria și sineritatea, care să înlesnească pu­nerea în valoare a bogățiilor imense și variate ale acestei țări. Să fim cu toții apostolii cinstei, ai muncii constructive, și ai eco­nomiilor. Pentru a remedia criza ne tre­bue credit din afară. Dar pentru a avea acest credit trebue să că­pătăm mai întâi încredere în noi. Să respectăm cuvântul dat și le­gea să fie lege", încheie d. preșe­dinte al Uniunii“. ----------x □ x---------- • Discuția Mesajului Precisările d-lui profeso? Iorga Sâmbătă, Camera a reluat... discuția la Mesaj. D. Ciceo Popp, interpretând cu bun simț inutilitatea unei largi dis­cuții, a rugat pe oratori, să nu-și lungească logos-urile, căci țara nu câștigă prea mult de pe urma lor... # D. profesor Iorga a rugat pe d. președinte să precizeze. Căci marea majoritate a o­­ratorilor înscriși, sunt guverna­mentali. Ei aduc la tribună mici și mari nemulțumiri, și lucrături regionale. Era o vreme — a spus d. pro­ fesor, — când guvernul își spu­nea la Mesaj punctul de ve­dere, prin doi, cel mult trei re­prezentanți. Acum, un număr nesfârșit de oratori se pierd în vorbărie inutilă, și nimeni nu poate ști care este dintren șir, exponentul real al bancei mi­nisteriale. Nu opoziția e de vină,­ prin urmare, ci guvernamentalii, cari doresc, mai toți să-și vadă so­lemnele lor declarații, la Moni­tor... Cât de puțin slujesc parla­mentarismului aceste demons­trații, și cât costă budgetul, sunt alte chestiuni. întrunirea șomerilor Duminică dimineața a avut loc în sala Tomis o întrunire a șo­merilor D. Petrescu Ghempel, preșe­­dintele întrunirii, spune că șoma­jul este în creștere. D. C. Bragadireanu arată si­tuația mizeră a funcționarilor particulari D. N. Marian spune că munci­torii mor de foame fiindcă ni­meni nu ia măsuri împotriva șo­majului. D. Șt Niculescu face apel la u­­nire. D. dr. Rădăceanu, deputat, spune că statul nu face nici­ o mișcare pentru ameliorarea si­tuației triste de astăzi D. G. Mirescu, deputat. Națio­­nal-țărăniștii n’au făcut nimic pentru muncitori. Din contră, co­mandând materiale din străină­tate au forțat închiderea fabrici­lor. D. I. Moscovici. Criza este mai grozavă ca oricând. Actualul gu­vern n’a făcut nimic pentru re­medierea șomajului, îndeamnă pe muncitori la ordine și la organi­zare. ----------x O ----------­ Un nou congres al sa­lariaților publici Comunicat Federația generală a Asociațiilor profesionale de salariați publici din România, față de situația foarte gravă a salariaților publici, amenințați cu suspendarea statu­tului și cu suprimarea slujbașilor de carieră, a h­otărît să țină un nou congres Duminică, 7 Decem­brie, orele 8 dimineața, în sala cinematografului „Marna“ din ca­lea Griviței nr. 80. Vor participa salariații publici de stat, județe, comune și de la regiile autonome, precum și nu­meroase delegațiuni din țară. ------—x □ x—-----­ Exportul pe 9 luni din 1930 Un excedent Îmbucurător Stalistica oficială arată că de la 1 Ianuarie până la 1 Octom­brie 1930 am exportat cu 4.545 milioane Lei mai mult decât am importat pe cele nouă luni din 1930. Anul trecut, în perioada Ia­­nuarie-Octombrie, importul Ro­mâniei era cu 5.301 milioane lei, mai mare ca exportul nostru. Dacă este exact că importul s’a redus și din cauza intensei crize economice, este însă îm­bucurător faptul că în 1930, am vândut mai mult străinătăței cu patru miliarde jumătate, de­cât am cumpărat. *iV Sunt atâtea zile de când s'au declarat deschise dezbaterile Mesajului și Adunările Legiuitoare n'au făcut altceva decât să asculte o răfuială — searbădă și aceia — între diferitele grupări ale majorităților parlamentare. Ce câștigă țara din această măsurare de forțe nu se prea vede. Ce pierde, însă, se simte în buget, fiecare zi a sesiunii costând sute de mii de lei. Vorba multă, — sărăcia țării, așa s'ar putea schimba, în cazul de față, zicătoarea. Economia în vorbe ar fi o economie de bani, — măcar cu atâta ar putea contribui parlamentul la ușurarea bu­getului. Se vede însă că pentru unii, mărginirea dreptului de a vorbi, este începutul sfârșitului parlamentarismului, este de negarea practicei constituționale, este împiedicarea exercitării manda­tului de reprezentant al națiunii. Dar țara nu dorește vorbă decât atâta câtă să poată lămuri o problemă de ordin general, atâta cât cuvântul poate sprijini fapta. Din acest punct de vedere s-ar impune o modificare a regulamentului adunării, în sensul limitării numărului oratorilor cari reprezintă partidele, și a mărginirii timpului destinat unei cuvântări. O astfel de reformă, pe lângă că ar conomisi vreme — deci și bani — ar avea darul să simplifice problemele cari, supuse unor lungi desbateri, s'ar complica în mod inutil. Cât despre atingerile aduse principiului însuși al regimului parlamentar, el ar trebui să-și impună anumite corective, — pen­tru ca ele să nu vină, în cele din urmă, din altă parte... Astăzi se va întruni delegația economică a guvernului. Se va lua în discuție propune­rea de a se înființa un impozit progresiv asupra salariilor func­ționarilor publici și particulari cari trec de 40 mii lei. Cota de 20 la sută ar urma să fie sporită cu cât salariul e mai mare. In unele cercuri guvernamen­tale se spune că financiarul olan­dez Manheimer care se află în Capitală, tratează un împrumut. Se păstrează discreție asupra naturii acestui împrumut și a condițiunilor asupra cărora se tratează. Armata roșie va fi Întărită Berlin, (Rador).­­ Voroșilov, comisarul războiului în Rusia so­vietică, a ținut ori un discurs la Moscova la o întrunire muncito­rească, vorbind despre situația in­ternațională a Rusiei. Voroșilov a declarat că nereu­șita lucrărilor comisianei de dez­armare din Geneva impune Sovie­telor să întărească și mai mult ar­mata roșie și să o echipeze în așa fel încât Rusia sa poată respinge oricând orice agresiune. ---------X □ x--------- 0 plângere la Societatea Națiunilor Geneva, (Rador).­­ Secretaria­tul Societății Națiunilor a primit Sâmbătă nota guvernului ger­man, în chestiunea pretinselor perfecțiuni suferite de minorita­tea germană în Polonia, cu prile­jul alegerilor generale. Tipografia Ziarului „UNIVERSUL”, str. Brezoianu Nr. 9 —11 , „ A încetat din viață pe neaștep­tate încă un viteaz: generalul Mărgineanu. Cu o pricepere desăvârșită, ge­neralul Mărgineanu a știut să im­prime trupelor diviziei pe care o comanda elanul irezistibil cu care ele au câștigat bătălia de la Mă­­răști. Din inițiativa acestui viteaz sa reclădit, după război, localitatea pe care fusese silit să o distrugă în lupta cu inamicul.­­ Generalul Mărgineanu va fi înmormântat la Mărăști. Delegația economică s'a în­trunit azi la Industrie. D. ministru Manoilescu a dat explicații asupra unui împru­­mu­t de 12 milioane dolari, o­­ferit de Soc. Hidrofina spre a prelua contractul încheiat cu grupul suedez, pentru construi­rea canalului București-Argeș- Dunăre. ----------x □ ----------- -/£_ De la casa de citire Maria Brezeanu Se aduce la cunoștința gene­rală că în cursul lunei Octom­brie Casa de citire „Maria Bre­­zeanu’’, din str. Negustori No. 9 București, a fost vizitată de 576 cititori, cari au consultat un nu­măr de 1082 cărți diferite de Drept, Științe, Litere, Medicină, Farmacie, Teologie, cursurile școalei Politechnice, superioare comerț, Științe de Stat, etc. ----------x □ x---------­ D. profesor N. Iorga a fost proclamat membru de onoare al Societății Istorice poloneze din Varșovia. Știrea pe care o dă un ziar de dimineață, referitoare la vizita d-lui profesor N. Iorga la Rege, nu corespunde adevărului. D. profesor H. lorga nu a fă­cut nici o expunere; a fost vi­zita unui vechiu prieten. Se desminte știrea demisiei d-lui Gr. Iunian. D-sa nu va pleca din guvern, se spune, de­cât dacă d. Miro­­nescu nu va reuși să depună budgetul. Socotim de asemertea prema­tură știrea unui ziar de diminea­ță că această săptămână e de­cisivă pentru guvern. Agitația comercianților Congresul de ieri Comercianții și industriașii din toată țara, în frunte cu Uniunea Camerelor de Comerț, pretind în locul actualelor impozite, pa­tenta fixă, pe clase. Ei mai vo­­esc: credit eftin, organizarea Băncii Naționale, desființarea camerei, sporirea circulației fi­duciare. Patenta fixă ar aduce budge­tului cu 300 milioane mai mult pe an, de­cât acum. Dar ea ar scuti comerțul de șicanele și cheltuelile provocate de miile de formalități, procese și decla­rații obligatorii după legea im­punerilor directe. Astăzi înainte de prânz, toți negustorii din București au în­chis magazinele. O delegație de negustori se va prezenta în audiență Suve­ranului, spre a-i supune cererile atât de logice, ale întregului comerț românesc. Astă seară LUNII­I DECEM­BRIE 1930 la orele 9 precis, d. Profesor NICOLAE IORGA, va deschide ciclul de conferințe organizat de Confederația ge­nerală a asociațiilor profesio­nale, vorbind despre : SEMNUL ROMANESC AL STA­TULUI CORPORATIV. INTRAREA LIBERA. Acțiunea comercianților îm­potriva actualului sistem de im­pozite se desfășură într-o im­presionantă solidaritate. Conform hotărîrii luată în în­trunirea de ieri a Sfaturilor Ne­gustorești, toate magazinele din Capitală au fost azi dimi­neață închise. Se crede că după audiența pe care d. general Averescu o va avea azi în Suveran averes­­canii vor reintra în Parlament. ■x □ x- Monopolul Spirtului D. Mih­ai Popovici, ministrul finanțelor, studiaza acum chestia monopolului spirtului. După socotelile­cunoscă­torilor, Statul ar putea să ob­țină, da pe urma acestui mo­nopol, cel puțin un milliard 500 milioane Lei pe an. Să sperăm că astfel se va încheia cu fraudele îndrăz­­­nețe pe care le comit distile­riile clandestine și unii func­­­țio­nari abuzivi. Din Patria, oficios guverna­mental : „Liberalii și averescanii decla­ră, că doresc și ei revizuirea a­­verilor. Această revizuire va dovedi, că vreme de zece ani ei au desfășu­rat.... o uriașă activitate“. Să fie acestea jaloanele atât de simpatice „democrației",­ pentru coalizarea și acordul... partidelor ? ------------ x □ X­——X ű X

Next