Neamul Românesc, noiembrie 1931 (Anul 26, nr. 246-270)
1931-11-01 / nr. 246
Publicații DIVIZIA III PITEȚI PUBLICAȚIUNE . Se aduce la cunoștința celor interesați, că, în ziua de 2 Decembrie, anul 1931, ora 10, se va ține, în localul Garnizoanei pitești, licitație publică, pentru procurarea furniturilor de cancelarie, necesare Corpurilor și Serviciilor din garniz. : Pitești, TMăgurele, C. Lung și Curtea de Argeș, pe anul 1932. Licitația se va ține în conformitate cu art. 88—110 inclusiv, din legea contabilității publice, regulamentul O. C. L. și normele publicate în M. Of. No. 127 din 4 iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitație, vor depune, pe lângă ofertă și o garanție de •0% din valoarea furniturii oferite, iar oferta se va face numai în conformitate, cu caetul de sarcini, care poate fi văzut în fiecare zi, deja ora 8—13, în localul Garnizoanei Pitești, «iniiiiiiiiiiiui Nr. 16052, din 27.IX.931. ROMÂNIA PRIMĂRIA ORAȘULUI TECUCI PUBLICAȚIILE No. 11978 Se aduce la cunoștința generală, că în ziua de 4 Decembrie 1931, ora 10 a. m. se va ține licitațiune publică în localul acestei Primării, cu oferte închise, în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilității publice, pentru închirierea pe timp de un an a compartimentelor din hală No 16, 2, 7, 8, 10, 13, 17, 28 și 29- precum și compartimentele No. 1, 3, 5, 6- 7 și 8 din jurul foișorului. Concurenții vor depune o garanție de 5 la sută din valoarea ofertelor. Prețul de la care începe licitația pentru fiecare compartiment precum și condițiunile de închiriere, sunt specificate în caetul de sarcini care se pot vedea în fiecare zi de lucru la secretariatul primăriei. Emisă astăzi 27 Oct. 1931. Primar, (Indescifrabil) Secretar general (Indescifrabil) MINISTERUL armatei Direcțiunea Intendenței PUBUCAȚIUNE No 30017, din 30 Oct. 1931 Se aduce la cunoștința generală, că, în ziua de 24 Noembrie 1931, ora 17, Ministerul Armatei, Direcțiunea Intendenții, va ține licitație publică, în localul său, din Piața Valter Mărăcineanu, conform art 88—110 din C. L. P-g. art. 31—53 din Regulamentul de funcționare al oficiului contreral de licitații, pentru aprovizionarea de pânză căptușată, ată culori și nasturi. La licitație se admit numai casele și fabricele din țară, cu rirme înscrise regulat la tribunal. Nu se admit decât oferte întocmite conform modelului din ‘caietul de sarcini respectiv, menționându-se prețul în ofertă, atât in cifre, cât și în litere. Garanția legală de 5 la sută “din valoarea furniturii. Se va depune, în plic separat, numai în Pecipisa Cassei de Depuneri și I Consemnațiuni. Reprezentanții caselor și fabricilor, vor prezenta procură specială autentificată de tribunal pentru anul 1931 și un certificat in care să rezulte, că nu sunt chemați în declarare de faliment, venetele de sarcini, cu toate condițiunile de detaliu ce trebue să îndeplinească furniturile, cu privire la fabricație, predare, recepție, etc., se pot vedea în orice fei de lucru, între orele 12—13, la ministerul armatei, direcția Intendenții, secția echipamentului. Sui. r PREFECTURA PARCETULUI ROMAN ATI PUBLICAȚIUNE 1931 Octombrie 27 / Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 10 Noembrie 1931 ora 11 dimineața se va ține licitație publică pentru a 2 [doua) oară cu oferte închise și sigilate în localul acestei Prefecturi pentru darea in antrepriză a aprovizionărei spitalului din orașul Corabia cu rufării și obiecte de menaj necesar acelui spital. Licitația se va începe de la suma de lei 50.000 spre micșorare. Licitanții spre a fi admiși la licitație trebue ca odată cu oferta să depună o garanție provizorie de 5 la sută socotită la suma prevăzută în ofertă și să facă dovadă că au firma înscrisă. Condițiunile acestei aprovizionări se pot vedea în orice zi de lucru la Serviciul contabilității județului. Textul art 88—110 din legea cofttabilităței publice și art. 31— 53 din Regulamentul O. C. L. , este aplicabil acestei licitațiuni. ’ i Prefect, No. 118Î0 N. Fredescu, Șeful serviciului,Indescifrabil LICITAȚIE Monitorul Oficial (Direcțiunea Generală M. O.), ține la Î1 Noembrie 1931 orele 16 jum. a doua licitație publică pentru aprovizionarea cu o instalație de turnat valuri de clei. Condițiunile se găsesc în caetul de sarcini care se poate cere prin poștă sau consulta la sediul Direcțiunii Gneraîe M. O. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PUBLICAȚIILE No. 832 L. 1931 Octombrie 29 Se aduce la cunoștința celor interesați că în zilele mai jos notate orele 10 se vor ține licitațiuni și concurențe conform S. C. P., în localul Municipiului din Str- Vasile Boerescu No. 13, astfel: 17 Noembrie, furnizarea de cazărămi și materiale de fierărie, precum și închirierea a 6 comparte din hala de flori Sf. Anton pentru grâu și prescură. 20 Noembrie furnizarea a 52.000 kgr. benzină ușoară și închirierea a 9 compartimente din hala de flori Sf Anton pentru pânzeturi. Direcțiunea Licitațiilor. LICEUL MILITAR ..REGELE FERDINAND I“ CHIȘINĂU PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 15 Noembrie 1931, ora 10 a. m. se va ține, în localul Liceului Militar, din Chișinău, licitație publică ,pentru aprovizionarea cu carne și untură, necesare elevilor liceului. Licitația se va ține conform art. 88—110 L. C. P. Garanția va fi de 5% din valoarea furniturii. Condițiunile sunt prevăzute în caetul de sarcini, care se poate vedea în orice zi, între orele 10—12, la Liceu. Comandantul liceului Militar ,Regele Ferdinand I“ ■ Lo coi.-colonel. (sb) Indescifrabil Ofițer cu Aprovizionarea Locotenent. (ss) M. Ciurea No. 7920 din 29 Oct. 1931. -x oi fi camera de comerț internatională și contractele Sa lire sterline Din partea Comitetului Național Român al Camerei de Comerț Internationale primim următoarele spre publicare: Consiliul Camerei de Comerț Internaționale în ultima sa reuniune, a discutat dificultățile ce întâmpină exportatorii în executarea contractelor încheiate în lire sterline prin faptul excluderii temporare a etalonului aur în Marea Britanie. Consiliul nu a luat nici o hotărâre în această privință, lăsând deci oa comitetul executiv al Curții de arbitraj, instituit pe lângă Camera internațională, să judece după cum se prezintă cazurile. Această Curte de arbitrar stă la dispoziția comercianților și industriașilor, indiferent dacă sunt sau nu membrii ai Camerei, pentru a aplana în mod echitabil și cât mai urgent posibil toate litigiile comerciale internaționale, fie prin o procedură de conciliară fie alegând calea de arbitraj. NEAMUL ROMANESC Festivalul „Asociației personalului P. T. T. Regele Carol al IIea“ In seara zilei de 25 Octombrie a. c., s-a dat în sala „Sindicatului Ziariștilor“ un festival urmat de dans dat de Asociația personalului inferior P. T. T. care numiră vre-o 18.000 de membri. D. Vâlcovici, ministrul comunicațiilor a fost reprezentat prin d. Grigore Filipescu-- colonel Vizanti, deputat de Ilfov și președinte de onoare al Asociației fiind aclamat a luat cuvântul spunând că nu a venit la această serbare în calitate de deputat ci de prieten constant al acestei Asociații printre care se numără atâtea persoane oneste și muncitoare; d-sa spune că cunoaște toate nevoile și aspirațiile membrilor acestei Asociații și în orice ocaziiune și-a spus, și își va spune cuvântul pentru îmbunătățirea soartei membrilor ce o compun.Ca semn al bunelor sentimente ce poartă membrilor acestei Asociații d-sa cere c lui I. Ghica, președintele activ al Asociației un tablou de cei Ș silitori școlari, fii“ ai membrilor cei mai lipsiți de mijloace pentru a-i îmbrăca acum în preajma iernei» D. Ghica, președintele Asociației mulțumește d-lui colonel Vizanti asigurându-l de tot respectul și dragostea cu care este înconjurat de toți membrii ai acestei societăți, care întotdeauna au găsit in d-sa un înțelept sfătuitor. D. colonel Vizanti este călduros aclamat. Urmează apoi festivalul artistic și cultural alcătuit din bucăți muzicale, recitări alese etc., la cari s-au distins d-nii Radu Botez, Valeriu Olaniuc, Aurel Bicaz, Petrini, etc. Serbarea s-a terminat cu dans care a continuat până târziu. KHMlilil HEliEI Astăzi 31 Octombrie se serbează în toată lumea „Ziua Economiei“. La noi în țară, inițiativa acestei serbări a fost luată de Institul Economic Românesc secundar de Casa Generală de Economii, al cărei rol e să desvolte spiritul de economie în poporul românesc. Casa Generală de Economii își îndeplinește o datorie îndemnând toată lumea să economisească din puținul ce-l are, să-l pună deoparte și să-l fructifice. In zilele grele de criză financiară ce le trăim, aceasta e o adevarată virtute. In amintirea sărbătoarei economiei, bătrâni și tineri, bogați și săraci, puneți deoparte o sumă cât de mică și începeți de azi a va deprinde să economisiți. Copii și elevi de toate gradele, cereți în această zi părinților voștri să vă scoată un libret de depunere dela Casa Generală de Economii sau dela oricare Oficiu Poștal din întreaga țara, care începând de mâine, 1 Noembrie 1931, lucrează și ca Oficii ale Casei Generale de Economii. CUM VA FI SĂRBĂTORITĂ LA NOI „ZIUA ECONOMIEI“ Tuturor școlilor primare și secundare din întreaga țară li se vor distribui azi cărți poștale de propagandă și broșuri lămuritoare din partea Casei Generale de Economii. In toate școlile se vor ține conferințe de profesori despre despoltarea spiritului de economie, iar seara, Societatea de Radio-Difuziune va difuza conferința d-ln profesor Gheron Netta. Directorul Institutului Economic românesc, despre același subiect. La librăria „Cartea Româneasca", Institutul Economic Românesc va face propagandă aranjând o vitrină pentru sărbătorirea „Zilei Economiei“. Seara. Casa Generală de Economii din București va fi iluminată. -----------xox---------- Conferințele profesorului Focilon în București Profesorul H. Fociflilon de la Sorbona va veni în București pentru a ține o serie de conferințe la Universitate. In zilele de 2, 6, 9 și 13 Noembrie D-sa va vorbi studenților despre Metoda în Istoria Artelor. Conferințele vor avea loc la Facultatea de Litere în Amfiteatrul „I. Ursu“ (etajul III) între orele 5—6 jum. d. a. In afară de aceasta, D-sa va ține și două conferințe pentru publicul mai larg : una din ele va avea loc în ziua de 4 Noembrie în Amfiteatrul „I. Ursu“, la Facultatea de Litere, între orele 6—7 d. a. A doua conferință, tratând despre Portretul francez în prima jumătate a sec. XIX, va fi ținută în cadrul conferințelor Universității libere și va avea loc în Aula Fundației Carol, în ziua de 11 Noembrie orele 6—7 d. a. Piaiiiiiiîîn Ssillinsfiiîi In ultimii ani, s-au făptuit aproape în toate orașele din țară spargeri de casse de bani și diferite furturi în stil marein urma acestui fapt s'a înființat o brigadă mobilă, cu a cărei conducere a fost însărcinat de subinspector general Stratilescu. Brigada aceasta s-a dovedit foarte utilă, căci, în acest timp au fost prinși autorii spargerilor de la depozitele R. M. S., instalate la diferite oficii poștale din țară. Imediat după aceasta, s-a început urmărirea spărgătorilor de casse de bani. D. Stratilescu avea indicii, ca acești spărgători s-ar afla în Chișinău, Bălți, Iași sau Galați. Toți agenții au fost puși pe urmele lor. La Galați, sa putut prinde o scrisoare trimisă din Cluj, post restante. Agentul postat la ghișeu a urmărit pe o femee care a ridicat scrisoarea, până în str. Bunavestirei 1, unde s-a constatat că locuește o femee cu doi copii. Vecinii spuneau că soțul acestei femei era plecat în provincie. I. Stratilescu, venind la Galați, a făcut o perchezie la domiciliul ei, găsind mai multe scrisori suspecte. După multe ezitări, femeia a făcut mărturisiri. Ea era soția multă căutatului spărgător de casse de bani Iancel Broitman, zis Beistrug, zis Itzig Itzieovici. zis lonas Steperman, zis Șmii Spiegel- Ea a fost pusă atunci să scrie s Sulni ei o scrisoare la Cluj, cu adresa convenită, la poște restante. Casa a fost pusă sub pază polițienească și d. Stratilescu a plecat, cu o echipă de agenți la Cluj. Agenții postați la poșta din Cluj au arestat, în momentul când voiau să ridice scrisoarea, pe faimosul spărgător internațional Anton Levitzky, zis Stasic, zis Gonobacinsky, zis Lipa Caisman, și pe ajutorul său Isidor Vexter, zis Simon Roisenfeld. In oraș, se aflau și complicii lor, Broitman și Estern Spiegel, concubina lui Levitzky. Agenții postați la locuința lui Broitman, l-au arestat în momentul când venea de la gară.Alt complice al lor, Șomica Meriner, a fost prins în București. ZECI DE SPARGERI MARTURISITE Spărgătorii au fost aduși la siguranța generală din Capitală și sunuși anchetei. Ei au mărturisit peste 50 de spargeri de casse de bani. Bani s-au găsit foarte puțini la ei. Știri artistice In ziua de Duminică 1 Noembrie ac va avea loc la Ateneul popular Obor, un mare spectacol popular cu concursul mai multor artiști ai Teatrului Național. Vom reprezenta cu acest prilej „Omul care a văzut moartea” comedie în 3 acte de d-l Victor Eftimiu. Teatrul Național „Idioi'id" In ședința de aseară a comitetului de lectură al Teatrului Național a fost primită spre reprezentare piesa „Idiotul“ de d-l Arcadie Baculea după romanul lui Dostoievsky. Teatrul „Regina I Maria“ Miercuri 4 Noembrie va avea loc pe teatrul „Regina Maria“ premiera piesei „Doi prieteni“ (Laimour défendu) de Pierre Wolf. Subiectul piesei este un conflict de dragoste și ca atare se adresează tuituror, deșteptând interesul fiecăruia. In fruntea interpretărei sunt d-nde Luicia Sturdzn- Bulandra, Maria Antonov și d-nii Tony Bubendra, V. Maximilian, G. Storin, I. Talienu, etc. * „Adevărul gol, goluț“ continuă să se joace în fața unor săli arhipline, în mijlocul hohotelor de râs ale publicului care aplaudă frenetic pe cei doi protagoniști Maximilian și Iaocovescu. Opere Română Astă seară Sâmbătă Opera Română va da Prințul Igor de Borodin cu d-nii A. Lupescu, G. bolescu, A. Georgewsky, I. Roșca, G. Oprișan, L. Nanu și d-mete : Elena Basarab, L. Babici, V. Micioara, Euig. Babad. Conducerea muzicală: d. Egizzio Massini,srată repertoriul Operei Române pe săptămâna viitoare : Marți „Prințtuil Igor" : Miercuri „Roade“ : pentru repetiția generală a Operei ,Fata din Far-West“.; Joi „Voevodul Țiganilor": Vineri ,,Fata din Fer-West"; premieră Sâmbătă „Bărbieril din Sevilla“ : Duminică, matineu „Voevodul Țiiganiilor” : scara. Traviata. * Dumiinică 1 Noembrie. Opera va da primul său matineu, anul acesta. Se va relua : „Căsăttoria secretă“ de Dimanda cu d-nii G. Niculescu Basin, Al Alger, V. Chicideanu și d-ni de Pianguriadescu, V. Crețoiu, M. Snejina. Conducerea muzicală: d. E. Massini. -uri x sosietatearmside lpie Astăzi, Sâmbătă, orele 6 d. a. d-1 profesor Mircea Florian va vorbi în amfiteatrul fundației Caro I despre : Renașterea Hegelianismului Conferința face parte din ciclul: 100 de ani de la moartea lui Hegel, organizat de „Societatea romînă de filosofie. -xf~lx- Spectacole SAMBATA. 31 OCTOMBRIE OPERA ROMANA . ..Prințul Igor“. TEATRUL NAȚIONAL: „Ana Karenina“. TEATRUL REGINA MARIA ..Adevărul gol, goluț". TEATRUL MARIA VENTURA: „Scrisoarea“. TEATRUL LIBER: Trupa evreească de operete „Negresa“CINEMATOGRAFELE CAPITOL : „M“. TRIANON : „Fecioara sburătoare“. SELECT: „Falimentul dragostei“. FEMINA : „Mammy“. REGAL : „Escapada“ (sonor). BD. PALACHE: „Madame Satan“ cu Ray Johnson și Reginald Denny și „Stan și Eran la pușcărie“. ROXI: „M“. IOX : „La miezul nopții“. CORSO: „Negresele cu platane“. OMNIA : „Trei zile de arest“ și o complectare. VOLTA-BUZEȘTI : „Sing-Sang“ și teatru. MARCONI: „Intr'o mică cofetărie” și teatru. MARNA: „Cântecul durerii și teatru cu Violeta Ionescu. LIDO (Intrarea Zalomii): „Adulter“. ROMA : „Focul gloriei“ și teatru. DOROBANȚI (preț Dorobanți): „Vine Gorila’ și „Năpasta”. TERRA : „Călărețul diavolului*1 și „Naufragiul“. MODEL : „Rio-Rita" și teatru FORUM (Piața Regele Carol I, fost Teatrul Mic): „Secretara particulară“ cu Renata Mueller și Felix Bressart și complectare. T Poet și filosof, Leon Cheslov e considerat mai degrabă ca cel mai bun intermediar — pentru zilele noastre — între noi și poeții și artiștii ce strălucesc deasupra timpurilor: Shakespeare, Tolstoi, Dostoevsky Cehov, Platon, Plotin, Pascal Nitzche, Husserl. Critic de mare curaj, Cheslow e un continuator al lui Nitzche, pe planul valorilor literare-artistice și adeseori filosofice. Fără un sistem preconceput, nu menajează nimic, demontează orice iluzie in elementele ei psihologice, mergând pantă la capăt, fără să ceară nimic, altceva — fie ținut Shakespeare sau Tolstoi, fie lui Platon sau Husserl — decât însăși secretele unei creațiuni, al cărei resort trebuie să fie acelaș: sinceritatea. SHAKESPEARE ȘI BRANDES Volumul de debut al lui Chester a apărut prin 1898. Iată geneza: „Eram și sunt admirator al lui Shakespeare. Voluminoasa carte a lui Brandes, mă indignă ,și protestai cu toată căldura tinereții. Brandes, studia pe Shakespeare ca dilentat și opera sa îmi făcea impresia unei îngrămădiri sarbede. El n’a cunoscut de loc tragedia care isbucnește prin strigătul lui Hamlet: „Timpul și-a ieșit din matcă“. Pentru ca îi mi subliniez mai bine jignirea, am ales din Zarathustra, acest epigraf : „Urăsc pe trândavi când citesc“. Al doilea volum, în 1900, a fost: „Ideia binelui la Tolstoi și Nitzche“ iar în 1903 „Filosofia tragediei : Dostoievsky și Nitzche“. După revoluție, i s-a propus să-și publice una din cele mai pricipale lucrări „Puterea cheilor“, cu condiția să adauge la sfârșit, chiar pe o singură pagină, o dovadă că împărtășește materialismul. A refuzat cu indignare. Sosit, în Franța, la 1921, după un an, i se publică în „Nouvelle revue française“, pentru comemorarea lui Dostoievsky, câteva capitole dintr’o operă, care apoi i s’a tradus în întregime: „Revelațiile morții“. IDEI CONDUCĂTOARE Plecând della lucrarea „Apoteola dezrădăcinării“ cu subtitlul ,La granițele vieții“, începe să-și formuleze, din ce în ce mai viguros, personalitatea: nu poți Emigranți ruși la Farfeuse» smsfsm pretinde, unor oameni, cari rătăcesc în zonele de periferie ale vieții, privați ele privilegiile civilizației, să aibă acelaș instrument de cunoaștere și acelaș mod de acțiune cu cel denumit „normal”. In „Noaptea de la Ghetșemani“ vorbește despre Pascal, astfel: „Omul, în starea de spirit care se numește „normală" este convins că singurul sprijin solid în viață, este rasiu a mea, sprijin, de care oamenii nu s-au putut lipsi nici un filosofic“. Husserl și Bergson, sunt, pentru el, cele două mari personalități ce domină filosofia contemporană. Atitudinea lui Chestow în fața creștinismului, care ilustrează totodată principiile sa de conducătoare, e zugrăvită admirabil prin următoarele-" „Trebuie să căutăm în Scriptură nu morala, ei adevărul vom vedea că ultimele adevăruri sunt altele decât, cele concepute de rațiune. Când Abram a plecat în căutarea pământului făgăduinții, nu știa unde merge și totuși avea siguranța că Dumnezeu il va arata, fără să mai fie nevoie de o verificare prin raționament. AMANȚII ȘI ADEVĂRUL In „Puterea cheilor“ asistăm, ca în toate lucrările sale de altfel, la aceiaș luptă —— ca și la Bergson " contra, națiunii, sau mai bine zis a neajunsurilor rațiunii. Schoppenhauer, demonstrează că amorul sexual nu este decât o Husie trecătoare. După ce scopul a fost atins, vălul cade și cei doi parteneri rămân desoriuntafi în fața adevărului urît. Totuș, Chestew se întreabă, dacă nu cumva când ei erau singuri, vrăjiți de Eros, nu cumva tocmai atunci au comunicat cu o adevărată realitate și poate tocmai viața obligată de natura lor socială este o rătăcire și o minciună ? Punctul de întâlnire cu Nitzche, se flă mai ales în sforțările pe care și acesta din urmă, le face ,pentru a-și croi drum, „dincolo de răni și de bine". Ca și Nitzche, Chestov, caută alte surse din care să scoată adevărul, decât, acela, care își scoate totul din ea însăși: rațiunea.. El opune logicei, fulgerele. Ilimei mi ipsei. . cehoslovace la Cernăuți Cernăuți, 29 Oct. 1931 Br. 28 crt., cu ocazia aniversarii independenței cehoslovace, societatea „Amicii Cehoslovaciei" a organizat în aula Universității din Cernăuți un mic festival la care au luat parte reprezentanții autorităților civile și militare în frunte cu d. general Iacob, com. div. 8-a, consulul cehoslovac Bredek Musil, un număr de profesori universitari și studenți. D. prof. rector Sesan, președintele soc. „Amicii Cehoslovaciei“, a ținut o conferință, arătând însemnătatea zilei de 28 Octombrie, pentru poporul cehoslovac, subliniind că această zi este o sărbătoare și pentru poporul românesc, care stă cu toată dragostea alături de acest popor viteaz și prietenos, a cărei istorie și luptă pentru independență sunt aidoma cu acelea ale poporului românesc. D. prof. Șesan încheie cu urări de sănătate și viață lungă atât pentru M. R. Regele Carol al II-lea cât și pentru președintele republicei Cehoslovace. După aceasta d. prof. dr. Șimion Reley a vorbit despre „Viața . . .. primilor cehi și slovaci în România“. D. dr. Reley s’a ocupat în expunerea sa îndeosebi de coloniile cehe înființate încă în secolul al 17 și al 18 în Bucovina. Primii coloniști cehi au înființat aci fabricile de sticlă de la Krasna Ciudei, Codrul Cosminului, Putna și Rădăuți. Conferențiarul a vorbit despre viața primilor cehi coloniști ai Bucovinei arătând viața nomadă a acestora și în definitiv cum s’au stabilit în diferite localități bucovinene. După conferință, s*a intonat Imnul Regal Român și Imnul Național Cehoslovac. —--------* a * ---------- Atacul banditesc de ]|A w ]Triangalași Patru bandiți mascați, au atacat in cursul nopții conacul viei d-lui Constantin Căpriță din Bucium. Au legat și schingiuit pe paznicul conacului punându-i un căluș în gură. Apoi au spart ușile dela toate încăperile și au jefuit tot ce au găsit mai de preț Lucrurile de valoare le -au încărcat într un car și le-au transportat în locuri necunoscute. Valoarea obiectelor furate trece de 250 mii lei. Vizita conferențiarilor «5 și decesor din taresti la F&deSate! . in me iicină «lisa &Tar Un grup de conferențiari ?i docenți ai Facultății de Medicină din București au organizat pentru zilele de 2î și 26 Octombrie o vizită a clinicelor și laboratoarelor Facultății de Medicină din Cluj. Prin această manifestațiune se urmărește crearea unor relațimi mai strânse și mai cordiale între personalul didactic al celor două facultăți, din care sperai că va rezulta o colaborare mai intimă pe terenul științific și cel didactic. Grupul conferențiarilor și docenților din București este condus de d-nii d-rn P. Tomescu, Marius Georgesc, Crăiniceanu, Crăciun, loan Th. Niculescu, Trifu și Pavel. Facultatea de Medicină din Cluj a răspuns foarte favorabil acestei inițiative. D-nii profesori Iacobovici, Hațieganu și Papilian împreună cu docenții și conferențiarii de la Cluj au organizat prim tiva grupului de medici de la București care vor vizita toate institutele universitare. Negustorii mi se mai pot menține, din cauza comanieuției, ce se-o fac cei veniți din Asia Mică, mai ales că populația grecească a început să boicoteze atât pe comercianți, cum și pe profesioniștii români, din centrele de mai sus. Foarte mulți dintre români, așteptau cu nerăbdare vaporul, care urma să sosească la Salonic, spre a-i îmbarca cu familiile pentru Constanța, fiind puși pe tabloul de colonizări din Cadrilater. ULTIMA STAȚIE FLORINA Viei Sitasai orașul Florina, da arai multe ari, facă de sub ocupația turcească, dar nici odată nu dasem atenție, trecătorilor cari forfoteau prin oraș. Coincidența a făcut, ca să sosesc în oraș, teama i în ziua când se descărcăm cele zece vagoane de făină cu destinația pentru sinistrații de cutremur din ținutul Corcea Albania. Prefectul orașului, care fusese anunțat telegrafic de către consulatul albanez din Salonic, a trimes autocamioane suficiente la Florina, ca să ridice făina. Lumea îngrămădită atât în gară, cum și pe străzile principale aile Filishari, vorbea în dialectul macedoromân, comentând cri toții, fapta umanitară a subscriditorilor din România, cari au trimis ajutoare în natură prin Comitetul Albano- Român din București, însoțitorul vagoanelor de la Salonic la Florina, a ar grija ca sh așeze sacii în autocamioane, cu etichetele vizibile în exterior, executate în trei culori, de către Centrala coop. Import-Export Secția Brăila, astfel că fiecare camion purta în fășii curcubeul — roșiu-galben-albastru — având scris pe fiecare etichetă cuvintele : „Făină frumeasă sinistraților „din Corcea, din partea frățiilor „și surorilor din România. „Comitetul Albanio-România". Făcând un popas la Restaurantul din Florina, am avut surpriza să auzim și melodii românești transmise prin Radio București — Patronul fiind originar din Crașova — orașul natal al d-lui N. Batzaria — m’a întrebat de toți compatrioții stabiliți în țară, pe cari îi fericește, față de situația critică ce li s’a creat acelora, cari au rămas sub stăpânirea sârbească, in triumful Monastir, fapt care a determinat pe români, ca sa se emigreze stabilindu-se la Florina creând al 2-lea oraș, supranumit și Bitolia-nouă. Suntr adevăr că mai toate satele din jur Morava, Gopeși, Muloviște, Târnava, Maga, Crușova, etc., am rămas pustii. Majoritatea familiiilor s’am așezat la Florina, întrucât un munte îi desparte de Monastir, iar altele, am continuat drumul spre Salonic, unde au îmemecat noi gospodării. După informațiunile culese copiilor nu li se îmgădue să vorbească românește nici la școală nici pe străzi, fapt care comtribue la grecizarea românilor stabilit la Elen rina, astfel că se impune ca să se deschidă o școală și o biserică românească, mai ales că în localitățile de unde au venit românii, am avut școli și biserici românești, sub dominația turceasca. Foarte mulți veniți din Monastir, mi-am comnfirmat, că siind doiminația sârbă, sa stins orice viață românească cu caracter naționalist, întrucât sârbii nu sau mărginit să închidă Liceul de băeti, Școala normală de fete și Paradisul din Bitolia, unde sub turci era um centru național românesc — ci am căutat să înăbușească tot glasul românesc, neinguduind să mai funcționeze școlile și bisericile românești îm tot cmiprimsul Macedoniei sârbești A contribuit la emigrarea românilor și faptul că le impunea preoților, ca, copiilor să le pue la botez numai nume istorice sârbești. Evident ca în locul românilor, au fost tjrimși coloniști sârbi, cari în scurtă vreme, vor reuși să desnaționaliizeze și restul populației, care a a avut mijloace de a emigra. Față ele veștile triste, privitor la situația românilor rămași în Serbia, ne-au bucurat spusele unor români veniți de prin Beileamim, Hrupiste, Nevesta și Vlaho-Glisura cum că în părțile acestea se menține viața românească, funcționând regulat școlile și bisericile românești. In zorii zilei pornim cu automobilele spre Pisindeni, frumoasa comună, care atârnă pe versantul Muntelui Pelisteni, fiind locuită numai de români .-*• patria defunctului Lazăr Duma fost inspector școlar, în Macedonia; — cari se ocupă cu comerțul de vite și cu exploartarea pădurilor, având și o regiune viticolă în apropiere. Ea câțiva cilometri de Pisaajungem la frontiera grecoalbanneză, unde se revizuesc bagajele în mod sumar, fără să avem neplăcerile occidentului. In dreptul Cantonului albanez au eșit în întâmpinarea oaspeților. *7 Țari aduceau ajutoare pentru sinistrații de cutremur — reprezentanții autorităților albaneze din Corcea, Comunitatea românească în frunte cu C. S. Economul Constantin Balamace, cu întregul tineret care compune corul bisericii, precum și mai mulți fruntași gospodari și profesioniști din localități. După felicitările de bun sosit toate automobilele în No. de 12 pornesc spre oraș, oaspeții fiind aclamați pe drum de mulțime, care aștepta cu nerăbdare să i se distribue făina adusă din România, întrucât le lipsia multora, strictul necesar și vieții, devenită Insuportabilă, după teribilul cutremur și seceta dezastruoasă. Suntem, în patria nemuritoadlior Șaguna, Mocioni, Gojdu, Dumba, etc...,, ai căror canafi omați și rude mai apropiate, sau mutat în orașul Coreea, după distrugerea comunelor, unde s’au născut părinții lor și anume : Grabova, Moscopole, Nicutița, Nigea, etic..... Ca să ne dăm seama de însemnătatea acestor triumfuri, vom reproduce unele pasagii, din cele scrise de eminentul profesor universitar Gh. Murnu. „Macedo-românii sunt o parte „din semânța Românilor, ruptă • „chiar masa centrală și răspândită „în Grecia de nord unde a ocu „pat masivul Pindului și un gene„re regiunile muntoase a Thesa„liri .și Epirului, constituind tot secolul al 11-lea încoace prima* „Românie așa numită „Megalo„Vlahia“ — Vlahia Mare — în „constrasit cu Vlahia Mică din interiorcul Greciei “.Ț proria" ginerele Domnului ,, Vlahiei-XI.ani, moștenind tronul „creiar și mărește Statul independent „Megalovlahii“ care se menține glorios peste o jumătate de secol, în lupte grea și continuă cu Despotul EpioRuikii, și cu Bizanțul.... (Va urma). Prin peainsala Balcanic. Pe cărări bătute — Note de drum. — (L © lesnentalul macedoromân. — Salonic — WMmz — Verla — Fiorina — Filade* — Corcea