Neamul Românesc, noiembrie 1931 (Anul 26, nr. 246-270)

1931-11-01 / nr. 246

Publicații DIVIZIA III PITEȚI PUBLICAȚIUNE . Se aduce la cunoștința celor interesați, că, în ziua de 2 De­cembrie, anul 1931, ora 10, se va ține, în localul Garnizoanei pi­­tești, licitație publică, pentru procurarea furniturilor de cance­­­­larie, necesare Corpurilor și Ser­viciilor din garniz. : Pitești, T­­Măgurele, C. Lung și Curtea de Argeș, pe anul 1932. Licitația se va ține­ în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv, din legea contabilității publice, regulamentul O. C. L. și norme­le publicate în M. Of. No. 127 din­­ 4 iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitație, vor depune, pe lângă ofertă și o garanție de •0% din valoarea furniturii oferite, iar oferta se va face numai în conformitate, cu caetul de sar­cini, care poate fi văzut în fie­care zi, deja ora 8—13, în loca­lul Garnizoanei Pitești, «in­iiiiiiiiiiiu­i Nr. 16052, din 27.IX.931. ROMÂNIA PRIMĂRIA ORAȘULUI TECUCI PUBLICAȚIILE No. 11978 Se aduce la cunoștința gene­rală, că în ziua de 4 Decembrie 1931, ora 10 a. m. se va ține lici­tațiune publică în localul acestei Primării, cu oferte închise, în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilități­i publice, pen­tru­ închirierea pe timp de un an a compartimentelor din hală No 16, 2, 7, 8, 10, 13, 17, 28 și 29- precum și compartimentele No. 1, 3, 5, 6- 7 și 8 din jurul foișo­rului. Concurenții vor depune o ga­ranție de 5 la sută din valoarea ofertelor. Prețul de la care începe licita­ția pentru fiecare compartiment precum și condițiunile de închi­riere, sunt specificate în caetul de sarcini care se pot vedea în fiecare zi de lucru la secretaria­tul primăriei. Emisă astăzi 27 Oct. 1931. Primar, (Indescifrabil) Secretar general (Indescifrabil) MINISTERUL armatei Direcțiunea Intendenței PUBUCAȚIUNE No 30017, din 30 Oct. 1931 Se aduce la cunoștința gene­rală, că, în ziua­ de 24 Noembrie 1931, ora 17, Ministerul Armatei, Direcțiunea Intendenții, va ține licitație publică, în localul său, d­in Piața Valter Mărăcineanu, conform art 88—110 din C. L. P-­g. art. 31—53 din Regulamentul de funcționare al oficiului con­­­treral de licitații, pentru aprovi­zionarea de pânză căptușată, ată culori și nasturi. La licitație se admit numai casele și fabricele din țară,­­ cu r­irme înscrise regulat la tribu­nal. Nu se admit decât oferte în­tocmite conform modelului din ‘caietul de sarcini respectiv, men­­ționându-se prețul în ofertă, atât in cifre, cât și în litere. Garanția legală de 5 la sută “din valoarea furniturii. Se va de­pune, în plic separat, numai în Pecipisa Cassei de Depuneri și I Consem­națiuni. Reprezentanții caselor și fabri­cilor, vor pr­ezenta procură spe­­­­cială autentificată de tribunal pentru­ anul 1931 și un certificat in care să rezulte, că nu sunt chemați în declarare de faliment, v­enetele de sarcini, cu toate condițiunile de detaliu ce trebue­­ să îndeplinească furniturile, cu privire la fabricație, predare, re­­­­cepție, etc­., se pot vedea în orice fei de lucru­, între orele 12—13, la ministerul armatei, direcția In­tendenții, secția echipamentului. Sui. r PREFECTURA PARCETULUI ROMAN ATI PUBLICAȚIUNE 1931 Octombrie 27 / Se aduce la cunoștința gene­rală că în ziua de 10 Noembrie 1931 ora 11 dimineața se va­­­ ține licitație publică pentru a 2 [­doua­) oară cu oferte închise și sigilate în localul acestei Pre­fecturi pentru darea in antrepriză a­ aprovizionărei spitalului din o­­rașul Corabia cu rufării și o­­biecte de menaj necesar acelui spital. Licitația se va începe de la­­ suma de lei 50.000 spre micșo­rare. Licitanții spre a fi admiși la licitație trebue ca odată cu o­­ferta să depună o garanție pro­vizorie de 5 la sută socotită la suma prevăzută în ofertă și să facă dovadă că au firma înscrisă. Condițiunile acestei aprovizio­nări se pot vedea în orice zi de lucru la Serviciul contabilității județului. Textul art­ 88—110 din legea cofttabilităței publice și art. 31— 53 din Regulamentul O. C. L. , este aplicabil acestei licitațiuni. ’ i Prefect, No. 118Î0 N. Fredescu, Șeful serviciului,­­Indescifrabil LICITAȚIE Monitorul Oficial (Direcțiunea­­ Generală M. O.), ține la Î1 No­embrie 1931 orele 16 jum. a doua licitație publică pentru aprovi­­zionarea cu o instalație de tur­nat valuri de clei. Condițiunile se găsesc în cae­tul de sarcini care se poate cere prin poștă sau consulta la se­diul Direcțiunii Gneraîe M. O. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PUBLICAȚIILE No. 832 L. 1931 Octombrie 29 Se aduce la cunoștința celor interesați că în zilele mai jos no­tate orele 10 se vor ține licita­­țiuni și concurențe conform S. C. P., în localul Municipiului din Str- Vasile Boerescu No. 13, ast­fel: 17 Noembrie, furnizarea de ca­­zărămi și materiale de fierărie, precum și închirierea a 6 com­parte din hala de flori Sf. Anton pentru grâu și prescură. 20 Noembrie furnizarea a 52.000 kgr. benzină ușoară și închirie­rea a 9 compartimente din hala de flori Sf Anton pentru pân­zeturi. Direcțiunea Licitațiilor. LICEUL MILITAR ..REGELE FERDINAND I“ CHIȘINĂU PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 15 Noembrie 1931, ora 10 a. m­. se va ține, în localul Liceului Militar, din Chișinău, licitație publică ,pentru aprovizio­narea cu carne și untură, nece­sare elevilor liceului. Licitația se va ține conform art. 88—110 L. C. P. Garanția va fi de 5% din va­­­loarea furniturii. Condițiunile sunt prevăzute în caetul de sarcini, care se poate vedea în ori­ce zi, între orele 10—12, la Liceu. Comandantul liceului Militar ,Regele Ferdinand I“ ■ Lo coi.-colonel. (sb) Indescifrabil Ofițer cu Aprovizionarea Locotenent. (ss) M. Ciurea No. 7920 din 29 Oct. 1931. -x oi fi­ camera de comerț internatională și contrac­tele Sa lire sterline Din partea Comitetului Națio­­nal Român al Camerei de Comerț Internationale primim următoa­rele spre publicare: Consiliul Camerei de Comerț Internaționale în ultima sa reu­niune, a discutat dificultățile­ ce întâmpină exportatorii în execu­tarea contractelor încheiate în lire sterline prin faptul excluderii temporare a etalonului aur în Marea Britanie. Consiliul nu a luat nici o hotărâre în această privință, lăsând deci oa comite­tul executiv al Curții d­e arbitraj, instituit pe lângă Camera inter­națională, să judece după cum se prezintă cazurile. Această Curte d­e arbitrar stă la dispoziția comercianților și in­dustriașilor, indiferent dacă sunt sau nu membrii ai Camerei, pen­tru a aplana în mod echitabil și cât mai urgent posibil toate liti­giile comerciale internaționale, fie prin o procedură de concilia­ră fie alegând calea de arbitraj. NEAMUL ROMANESC Festivalul „Asociației personalului P. T. T. Regele Carol al IIea“ In seara zilei de 25 Octombrie a. c., s-a dat în sala „Sindicatului Ziariștilor“ un festival urmat de dans dat de Asociația personalu­lui inferior P. T. T. care numi­ră vre-o 18.000 de membri. D. Vâlcovici, ministrul comu­­­nicațiilor a fost reprezentat prin d. Gri­gore Filip­escu-­- colonel Vizanti, deputat de Ilfov și președinte de onoare al Asociației fiind aclamat a luat cuvântul spunând că nu a venit la această serbare în calitate de deputat ci de prieten constant al acestei Asociații printre care se numără atâtea persoane oneste și muncitoare; d-sa spune că cu­noaște toate nevoile și aspirații­le membrilor acestei Asociații și în orice ocaziiune și-a spus, și își va spune cuvântul pentru îmbu­nătățirea soartei membrilor ce o compun.Ca semn al bunelor sentimente ce poartă membrilor acestei Aso­ciații d-sa cere c lui I. Ghica, pre­ședintele activ al Asociației un tablou de cei­­­ Ș­ silitori școlari, fii“ ai membrilor cei mai lipsiți de mijloace pentru a-i îmbrăca acum în preajma iernei» D. Ghica, președintele Asociației mulțumește d-lui colonel Vizanti asi­­gurându-l de tot respectul și dragos­tea cu care este înconjurat de toți membrii ai acestei societăți, care în­totdeauna au găsit in d-sa un înțe­lept sfătuitor. D. colonel Vizanti este călduros a­­clamat. Urmează apoi festivalul artis­tic și cultural alcătuit din bucăți muzicale, recitări alese etc., la cari s-au distins d-nii Radu Botez, Valeriu Olaniuc, Aurel Bicaz, Pe­­trini, etc. Serbarea s-a terminat cu dans care a continuat până târziu. K­HMlilil HEliEI Astăzi 31 Octombrie se serbea­ză în toată lumea „Ziua Econo­miei“. La noi în țară, inițiativa aces­tei serbări a fost luată de Institul Economic Românesc secundar de Casa Generală de Economii, al că­rei rol e să desvolte spiritul de e­­conomie în poporu­l rom­ânesc. Casa Generală de Economii își îndeplinește o datorie îndemnând toată lumea să economisească din puținul ce-l are, să­-l pună deo­parte și să-l fructifice. In zilele grele de criză finan­ciară ce le trăim, aceasta e o a­­devarată virtute. In amintirea sărbătoarei econo­miei, bătrâni și tineri, bogați și săraci, puneți deoparte o sumă cât de mică și începeți de azi a va deprinde să economisiți. Copii și elevi de toate gradele, cereți în această zi părinților voș­tri să vă scoată un libret de depu­nere del­a Casa Generală de Eco­nomii sau­ dela oricare Oficiu Poș­tal din întreaga țara, care înce­pând de mâine, 1 Noembrie 1931, lucrează și ca Oficii ale Casei Generale de Economii. CUM VA FI SĂRBĂTORITĂ LA NOI „ZIUA ECONOMIEI“ Tuturor școlilor primare și se­cundare din întreaga țară li­ se vor distribui azi cărți poștale de pro­pagandă și broșuri lămuritoare di­n partea Casei Generale de Eco­nomii. In toate școlile se vor ține confe­rințe de profesori despre des­p­ol­tar­ea spiritului de economie, iar seara, Societatea de Radio-Difu­ziune va difuza conferința d-ln­ profesor Gheron Nett­a. Directorul Institutului Economic românesc, despre același subiect. La librăria „Cartea Româneas­ca", Institutul Economic Româ­nesc va face propagandă aranjând o vitrină pentru sărbătorirea „Zi­lei Economiei“. Seara. Casa Generală de Econo­mii din București va fi iluminată. -----------xox----------­ Conferințele profesorului Foci­lon în București Profesorul H. Fociflilon de la Sorbona va veni în București pentru a ține o serie de conferințe la Universitate. In zilele de 2, 6, 9 și 13 Noem­brie D-sa va vorbi studenților despre Metoda în Istoria Arte­lor. Conferințele vor avea loc la Facultatea de Litere în Amfitea­trul „I. Ursu“ (etajul III) între orele 5—6 jum. d. a. In afară de aceasta, D-sa va ține și două conferințe pentru publicul mai larg : una din ele va avea loc în ziua de 4 Noem­brie în Amfiteatrul „I. Ursu“, la Facultatea de Litere, între orele 6—7 d. a. A doua conferință, tra­tând despre Portretul francez în prima jumătate a sec. XIX, va fi ținută în cadrul conferințelor U­­niversității libere și va avea loc în Aula Fundației Carol, în ziua de 11 Noembrie orele 6—7 d. a. Piai­iiiiiîîn­ Ssillin­sfiiîi In ultimii ani, s-au făptuit a­­proape în toate orașele din țară spargeri de casse de bani și di­ferite furturi în stil mare­in urma acestui fapt s'a înfiin­țat o brigadă mobilă, cu a cărei conducere a fost însărcinat de subinspector general Stratilescu. Brigada aceasta s-a dovedit foarte utilă, căci, în acest timp au fost prinși autorii spargerilor de la depozitele R. M. S., instalate la diferite oficii poștale din țară. Imediat după aceasta, s-a înce­put urmărirea spărgătorilor de casse de bani. D. Stratilescu avea indicii, ca acești spărgători s-ar afla în Chișinău, Bălți, Iași sau Galați. Toți agenții au fost puși pe ur­mele lor. La Galați, sa putut prinde o scrisoare trimisă din Cluj, post restante. Agentul postat la ghișeu a urmărit pe o femee care a ridi­cat scrisoarea, până în str. Buna­­vestirei 1, unde s-a constatat că locuește o femee cu doi copii. Ve­cinii spuneau că soțul acestei fe­mei era plecat în provincie. I­. Stratilescu, venind la Ga­­­lați, a făcut o perchezie la do­miciliul ei, găsind mai multe scrisori suspecte. După multe ezitări, femeia a făcut mărturisiri. Ea era soția multă căutatului spărgător de casse de bani Iancel Broitman, zis Beistrug, zis Itzig Itzieovici. zis lonas Steperman, zis Șmii Spiegel- Ea a fost pusă atunci să scrie s­ Sulni ei o scrisoare la Cluj, cu adresa convenită, la poște res­tante. Casa a fost pusă sub pază po­lițienească și d. Stratilescu a plecat, cu o echipă de agenți la Cluj. Agenții postați la poșta din Cluj au arestat, în momentul când vo­iau să ridice scrisoarea, pe faimo­sul spărgător internațional Anton Levitzky, zis Stasic, zis Gonoba­­cinsky, zis Lipa Caisman, și pe ajutorul său Isidor Vexter, zis Simon Roisenfeld. In oraș, se aflau și complicii lor, Broitman și Estern Spiegel, concubina lui Levitzky. Agenții postați la locuința lui Broitman, l-au arestat în momen­tul când­ venea de la gară.Alt complice al lor, Șomica Me­­riner, a fost prins în București. ZECI DE SPARGERI MAR­­TURISITE Spărgătorii au fost aduși la si­guranța generală din Capitală și sunuși anchetei. Ei au mărturisit peste 50 de spargeri de casse de bani. Bani s-au găsit foarte puțini la ei. Știri artistice In ziua de Duminică 1 Noem­brie a­­c­ va avea loc la Ateneul popular Obor, un mare spectacol popular cu concursul m­ai mul­tor artiști ai Teatrului Național. Vom reprezenta cu acest pri­lej „Omul care a văzut moartea” comedie în 3 acte de d-l Victor Eftimiu. Teatrul Național­ „Idioi'id" In ședința de aseară a comite­tului de lectură al Teatrului Na­țional a fost primită spre repre­zentare piesa „Idiotul“ de d-l Ar­­cadie Baculea după romanul lui Dostoievsky. Teatrul „Regina I Maria“ Miercuri 4 Noembrie va avea loc pe teatrul „Regina Maria“ premiera piesei „Doi prieteni“ (Laimour défen­­du) de Pierre Wolf­. Subiectul piesei este un conflict de dragoste și ca a­­tare se adresează tuituror, deșteptând interesul fiecăruia. In fruntea inter­­pretărei sunt d-nde Luicia Sturdzn- Bulandra, Maria Antonov și d-nii Tony Bub­end­ra, V. Maximilian, G. Storin, I. Talie­n­u, etc. * „Adevărul gol, goluț“ continuă să se joace în fața unor săli arhipline, în mijlocul hohotelor de râs ale pu­blicului care aplaudă frenetic pe cei doi protagoniști Maximilian și Iaoco­­vescu. Ope­re Română Astă seară Sâmbătă Opera Română va da Prințul Igor de Borodin cu d-nii A. Lupescu, G. bol­escu, A. Georgewsky, I. Roșca, G. Oprișan, L. Nanu­ și d-mete : Elena Basa­rab, L. Babici, V. Mici­oara, Euig. Babad. Conducerea muzicală: d. Egizzio Massini,­s­rată repertoriul Operei Române pe săptămâna viitoare : Marți „Prințtuil Igor" : Miercuri „Road­e“ : pentru repetiția generală a Operei ,Fata din Far-West“.; Joi „Voevod­ul Țiganilor": Vineri ,,Fata din Fer-West"; pre­mieră­ Sâmbătă „Bărbieril din Se­villa“ : Duminică, matineu „Voevo­­d­ul Țiiganiilor” : scara. Traviata. * Dumiinică 1 Noembrie. Opera va da pri­­mul său matineu, anul acesta. Se va relua : „Căsăttoria secretă“ de Di­­man­d­a cu d-nii G. Nicu­lescu Basin, Al Alger, V. Chicideanu și d-ni de Pia­nguriadescu, V. Crețoiu, M. Sne­­jina. Conducerea muzicală: d. E. Ma­­ssini. -uri x­ sosietatea­rmsi­de lpie Astăzi, Sâmbătă, orele 6 d. a. d-1 profesor Mircea Florian va vorbi în amfiteatrul fundației Ca­ro­ I despre : Renașterea Hegelianismului Conferința face parte din ci­clul: 100 de ani de la moartea lui Hegel, organizat de „Societatea romînă de filosofie. -x­f~l­x- Spectacole SAMBATA. 31 OCTOMBRIE OPERA ROMANA . ..Prințul I­gor“. TEATRUL NAȚIONAL: „Ana Karenina“. TEATRUL REGINA MARIA­­ ..Adevărul gol, goluț". TEATRUL MARIA VENTURA: „Scrisoarea“. TEATRUL LIBER: Trupa e­­vreească de operete „Negresa“­­CINEMATOGRAFELE CAPITOL : „M“. TRIANON : „Fecioara sburătoa­­re“. SELECT: „Falimentul dragostei“. FEMINA : „Mammy“. REGAL : „Escapada“ (sonor). BD. PA­LACHE: „Madame Satan“ cu Ray Johnson și Reginald Denny și „Stan și Eran la puș­cărie“. ROXI: „M“. IOX : „La miezul nopții“. CORSO: „Negresele cu platane“. OMNIA : „Trei zile de arest“ și o complectare. VOLT­A-B­UZ­EȘTI : „Sing-Sang“ și teatru. MARCONI: „Intr'o mică cofetă­rie” și teatru. MARNA: „Cântecul durerii și tea­tru cu Violeta Ionescu. LIDO (Intrarea Zalomii): „Adul­ter“. ROMA : „Focul gloriei“ și tea­tru. DOROBANȚI (preț Dorobanți): „Vine Gorila’ și „Năpasta”. TERRA : „Călărețul diavolului*1 și „Naufragiul“. MODEL : „Rio-Rita" și teatru FORUM (Piața Regele Carol I, fost Teatrul Mic): „Secretara particulară“ cu Renata Mueller și Felix Bressart și complectare. T Poet și filosof, Leon Cheslov e considerat mai degrabă ca cel mai bun intermediar — pentru zilele noastre — între noi și poe­ții și artiștii c­e strălucesc deasu­pra timpurilor: Shakespeare, Tolstoi, Dostoevsky Cehov, Pla­ton, Plotin, Pascal Nitzche, Hus­serl. Critic de­­ mare curaj, Cheslow e un continuator al lui Nitzche, pe planul valorilor literare-a­rtistice și adeseori filosofice. Fără un sis­tem preconceput, nu menajează nimic, demontează orice iluzie in elementele ei psihologice, mer­gând­ pantă la capăt, fără să ceară nimic, altceva — fie ținut Shakes­peare sau Tolstoi, fie lui Platon sau Husserl — decât însăși secre­tele unei c­reațiuni, al cărei resort trebuie să fie acelaș: sinceritatea. SHAKESPEARE ȘI BRANDES Volumul de debut al lui Ches­ter a apărut prin 1898. Iată ge­neza: „Eram și sunt­ admirator al lui Shakespeare. Voluminoasa carte a lui Brandes, mă indignă ,și protestai cu toată căldura tine­reții. Brandes, studia pe Shakes­peare ca dilentat și opera sa îmi făcea impresia unei îngrămădiri sarbede. El n’a cunoscut de loc tragedia care isbucnește prin stri­gătul lui Hamlet: „Timpul și-a ieșit din matcă“. Pentru ca îi­ mi subliniez mai bine jignirea, am ales din Zarathustra, acest­ epi­graf : „Urăsc pe trândavi când ci­tesc“. Al doilea volum, în 1900, a fost: „Ideia binelui la Tolstoi și Nitz­che“ iar în 1903 „Filosofia trage­diei : Dostoievsky și Nitzche“. După revoluție, i s-a propus să-și publice una din cele mai pricipale lucrări „Puterea chei­lor“, cu condiția să adauge la sfârșit, chiar pe o singură pagină, o dovadă că împărtășește mate­rialismul. A refuzat cu indigna­re. Sosit, în Franța, la 1921, după un an, i se publică în „Nouvelle revue française“, pentru come­morarea­ lu­i Dostoievsky, câteva capitole dintr’o operă, ca­re apoi i s’a tradus în întregime: „Revela­țiile morții“. IDEI CONDUCĂTOARE Plecând della lucrarea „Apo­­teola dezrădăcinării“ cu subti­tlul ,­La granițele vieții“, începe să-și formuleze, din ce în ce mai viguros, personalitatea: nu poți Emigranți ruși la Farfe­use» smsfsm pretinde, unor oameni, cari ră­tăcesc în zonele de periferie ale vieții, privați ele privilegiile ci­vilizației, să aibă acelaș instru­ment de cunoaștere și acelaș mod­ de acțiune cu cel denumit „nor­mal”. In „Noaptea de la Ghetșe­­­mani“ vorbește despre Pascal, astfel: „Omul, în starea de spirit care se numește „normală" este con­vins că si­n­­g­u­rul sprijin solid în viață, este rasi­u a mea, sprijin,­­ de care oamenii nu s-au putut lipsi nici un filosofic“. Husserl și Bergson, sunt, pentru el, cele două mari personalități ce domină filosof­ia contempo­rană. Atitudinea lui Chestow în fața creștinismului, care ilustrea­ză tot­odată principiile sa de con­ducătoare, e zugrăvită admirabil prin următoarele-" „Trebuie să căutăm în Scriptură nu morala, ei adevărul­ vom vedea că ulti­mele adevăruri sunt altele decât, cel­e concepute de rațiune. Când Abram a plecat în căutarea pă­mântului făgăduinții, nu știa unde merge și totuși avea sigu­­ranța că Dumnezeu il va arata,­­­ fără să mai fie nevoie de o ve­­rificare prin raționament. AMANȚII ȘI ADEVĂRUL In „Puterea cheilor“ asistăm, ca în toate lucrările sale de altfel, la a­ceiaș luptă —— ca și la Bergson " contra, națiunii, sau mai bine zis a neajunsurilor rațiunii. Schop­penhauer, demonstrează că amo­rul sexual nu este decât o Husie trecătoare. După ce scopul a fost atins, vălul cade și cei d­oi parte­neri rămân desoriuntafi în fața adevărului urît. Totuș, Chestew se întreabă, dacă nu cumva când ei erau singuri, vrăjiți de Eros, nu cumva tocmai atunci au comuni­cat cu o adevărată realitate și poate tocmai viața obligată de natura lor socială este o rătăcire și­­ o minciună ? Punctul de întâlnire cu Nitzche, se flă mai ales în sforțările pe care și acesta din urmă, le face ,pentru a-și croi drum, „dincolo de răni și de bine". Ca și Nitzche, Chestov, caută alte surse din care să scoată ade­vărul, decât, acela, care își scoate totul din ea însăși: rațiunea.. El opune logicei, fulgerele. Ilimei­ mi ipsei­. . cehoslovace la Cernăuți Cernăuți, 29 Oct. 1931 Br­. 28 crt., cu ocazia aniver­sarii independenței cehoslovace, societatea „Amicii Cehoslovaciei" a organizat în­ aula Universității din Cernăuți un mic festival la care au luat parte reprezentanții autorită­ților civile și militare în frunte cu d. general Iacob, com. div. 8-a, consulul cehoslovac Bredek Mu­sil, un număr de profesori uni­versitari și studenți. D. prof. rector Sesan, președin­tele soc. „Amicii Cehoslovaciei“, a ținut o conferință, arătând în­semnătatea zilei de­­ 28 Octombrie, pentru poporul cehoslovac, subli­­niind că această zi este o sărbă­toare și pentru poporul românesc, care stă cu toată dragostea ală­turi de acest popor viteaz și prie­tenos, a cărei istorie și luptă pen­tru independență sunt aidoma cu acelea ale poporului românesc. D. prof. Șesan încheie cu urări de sănătate și viață lungă atât pentru M. R. Regele Carol al II-lea cât și pentru președintele republ­icei Ce­hos­lova­ce. După aceasta d. prof. dr. Șim­­ion Reley a vorbit despre „Viața . . .. primilor cehi și slovaci în Româ­nia“. D. dr. Reley­­ s’a ocupat în expunerea sa îndeosebi de colo­niile cehe înființate încă în seco­lul al 17 și al 18 în Bucovina. Primii coloniști cehi au înfiin­țat aci fabricile de sticlă de la­­ Krasna Ciudei, Codrul Cosminu­­lui, Put­na și Rădăuți. Conferențiarul a­ vorbit­­ despre viața primilor cehi coloniști ai Bucovinei arătând viața nomadă a acestora și­­ în definitiv cum s’au stabilit în diferite localități buco­­vinene. După conferință, s*a intonat Im­nul Regal Român și Imnul Națio­nal Cehoslovac. —--------* a * ----------­ Atacul banditesc de ]|A w ]T­r­ianga­lași Patru bandiți mascați, au atacat in cursul nopții conacul viei d-lui Constantin Căpriță din Bucium. Au legat și schingiuit pe paz­nicul conacului punându-i un căluș în gură. Apoi au spart u­­șile dela toate încăperile și au jefuit tot ce au găsit mai de preț Lucrurile­ de valoare le -au în­cărcat într un car și le-au trans­portat în locuri necunoscute. Valoarea obiectelor furate trece de 250 mii lei. Vizita conferențiarilor «5 și decesor din taresti la F&d­eSate! . in me i­icină «lisa &Tar Un grup de conferențiari ?i docenți ai Facultății de Medicină din Bucu­rești au organizat pentru zilele de 2î și 26 Octombrie o vizită a clinicelor­­ și laboratoarelor Facultății de Medi­cină din Cluj. Prin această manifestațiune se ur­mărește crearea unor relațimi mai strânse și mai cordiale între perso­nalul didactic al celor două facultăți, din car­e sperai că va rezulta o cola­borare mai intimă pe terenul științific și cel didactic. Grupul conferențiarilor și docenți­lor din București este condus de d-nii d-rn P. Tomescu, Marius Georgesc, Crăiniceanu, Crăciun, loan Th. Nicu­­lescu, Trifu și Pavel. Facultatea de Medicină din Cluj a răspuns foarte favorabil acestei ini­țiative. D-nii profesori Iacobovici, Ha­­țieganu și Papilian împreună cu do­cenții și conferențiarii de la Cluj au organizat prim tiv­a grupului de medici de la București care vor vizita toate institutele universitare. Negustorii mi se mai pot men­ține, din cauza comanieuției, ce se-o fac cei veniți din Asia­ Mică, mai ales că populația grecească a în­ceput să boicoteze atât pe comer­cianți, cum și pe profesioniștii români, din centrele de mai sus. Foarte mulți dintre români, aș­teptau cu nerăbdare vaporul, care urma­ să sosească la Salonic, spre a-i îmbarca cu familiile pentru Constanța, fiind puși pe tabloul de colonizări din Cadrilater. ULTIMA STAȚIE FLORINA Viei Sitasai or­așul Florina, da arai multe ari, facă de sub ocupația turcească, dar nic­i odată nu da­sem atenție, trecătorilor cari for­foteau prin oraș. Coincidenț­a a făcut, ca să so­sesc în o­raș, teama i în ziua când se descărcăm cele zece vagoane de făină cu destinația pentru sinis­trații de cutremur din ținutul Cor­cea Albania. Prefectul orașului, care fusese anunțat telegrafic de către con­sulatul albanez din Salonic, a tri­mes autocamioane suficiente la Florina, ca să ridice făina. Lumea îngrămădită atât în gară, cum și pe străzile principale aile Filish­­­ari, vorbea în di­alectul macedo­­român­, comentând cri toții, fapta umanitară a subscriditorilor din România, cari au trimis ajutoare în natură prin Comitetul Albano- Român din București, însoțitorul vagoanelor de la Sa­lonic la Florina, a ar­ grija ca sh așeze sacii în auto­­­cam­ioane, cu etichetele vizibile în exterior, executate în trei culori, de către Centrala coop. Import-Export Secția Brăila, astfel că fiecare ca­mion purta în fășii curcubeul — roșiu-galben-al­bastru — având scris pe fiecare etichetă cuvin­tele : „Făină fru­measă sinistraților „din Corcea, din partea frățiilor „și surorilor din România. „Comitetul Albanio-România". Făcând un popas la Restauran­tul din Florina, am avut surpriza să auzim și melodii românești transmise prin Radio București — Patronu­l fiind originar din Crașova —­ orașul natal al d-lui N. Batzaria — m’a întrebat­­ de toți compatrioții stabiliți în țară, pe cari îi fericește, față de situația critică ce li s’a creat acelora, cari au rămas s­ub stăpânirea sârbească, in triumful Monastir, fapt care a determinat pe români, ca sa se emigreze stabilind­u-se la Florina creând al 2-lea oraș, supranumit și Bitolia-nouă. Suntr adevăr­ că mai toate satele din jur Morava, Gopeși, Muloviște, Târnava, Ma­ga, Crușova, etc., am rămas pustii. Majoritatea familiiilor s’am așe­zat la Florina, întrucât un munte îi desparte de Monastir, iar altele, am continuat drumul spre Salonic, unde au îmemecat noi gospodării. După informaț­iun­ile culese co­piilor nu li se îm­găd­ue să vorbea­scă r­omânește nici la școală nici pe străzi, fapt care comtri­bue la grecizarea românilor stabilit la Elen rina, astfel că se impune ca să se deschidă o școală și o biseri­că românească, mai ales că în localitățile de unde au venit ro­mânii, am avut școli și biserici ro­­mânești, sub dominația turceasca. Foarte mulți veniți di­n Monas­­tir, mi-am comnf­irmat, că siind doimi­­nația sârbă, sa stins orice viață româneas­că cu caracter naționa­list, întrucât sârbii nu sau mărgi­nit să închidă Liceul de băeti, Școala normală de fete și Paradi­­sul din Bitolia, unde sub turci era um centru național românesc — ci am căutat să înăbușească tot glasul românesc, neinguduind­ să mai funcționeze școlile și biserici­le românești îm tot cmiprimsul Ma­­cedoniei sârbești­ A contribuit la emigrarea românilor și­ faptul că le impunea preoților, ca, copiilor să le pue la botez numai nume istorice sârbești. Evident ca în locul românilor, au fost tjrimși coloniști sârbi, cari în scurtă vreme, vor reuși să d­es­­naționaliizeze și restul populației, care a a avut mijloace de a emi­gra. Față ele veștile triste, privitor la situația românilor rămași în Ser­bia, ne-au bucurat spusele unor români veniți de prin Beileamim, H­rup­iste, Neve­­s­ta și Vlaho-Gli­­sura cum că în părțile acestea se menține viața românească, func­ționând regulat școlile și bisericile românești. In zorii zilei pornim cu auto­mobilele spre Pisi­ndeni, frumoasa comună, care atârn­ă pe vers­antul Muntelui Pelisteni, fiind locuită numai de români .-*• patria defunc­tului Lazăr Duma fost inspector școlar, în Macedonia; — cari se o­­­cupă cu comerțul de vite și cu ex­ploartarea pădurilor, având și o re­giune viticolă în apropiere. Ea câțiva cilom­etri de Pisa­­ajungem la frontiera greco­­albanneză, unde se revizuesc ba­gajele în mod sumar, fără să avem nep­lăceri­l­e occ­i­den­tul­ui. In dreptul Cantonului albanez au e­șit în întâmpinarea oaspeților. *7 Țari aduceau ajutoare pentru sinistrații de cutremur — repre­zentanții autorităților albaneze din Corcea, Comunitatea românească în frunte cu C. S. Economul Cons­tantin Balama­ce, cu întregul tine­ret care compune corul bisericii, precum și mai mulți fruntași gos­podari și profesioniști din­­ locali­tăți. După felicitările de bun sosit toate automobilele în No. de 12 pornesc spre oraș, oaspeții fiind aclamați pe drum de mulțime, ca­re aștepta cu nerăbdare să i se distribue făina adusă din Româ­nia, întrucât le lipsia multora, strictul necesar și vieții, devenită Insuportabilă, după teribilul cu­tremur și seceta dezastruoasă. Suntem, în patria nemuritoadlior Șa­gun­a, Mocioni, Gojdu, Dum­ba, etc...,, ai căror canafi omați și rude mai apropiate, s­au mutat în ora­șul Coreea, după distrugerea co­munelor, unde s’au născut părin­ții lor și anume : Grabova, Mos­­copole, Nicutița, Nigea, etic..... Ca să ne dăm seama de însem­nătatea acestor triumfuri, vom reproduce unele pasagii, din cele scrise de eminentul profesor uni­versitar Gh. Murnu. „Mac­edo-români­i su­nt o parte „din semânța Românilor, ruptă • „chiar masa centrală și răspândită „în Grecia de nord unde a ocu­ „pat masivul Pindului și un gene­­„re regiunile muntoase a Thesa­­„liri .și Epirului, constituind to­t secolul al 11-lea încoace prima* „Românie așa numită „Megalo­­„Vlahia“ — Vlah­ia­ Mare — în „constrasit cu V­lahia­ Mi­că din in­t­­­eriorcul Greci­ei “­.Ț pr­oria" ginerele Domnului ,, V­lahiei-XI.ani, moșten­ind tronul „creiar și mărește Statul i­nde­­pendent „Megalovlahii“ care se­­ menține glorios peste o jumătate­­ de­ secol, în lupte grea și conti­­­nuă cu Despotul EpioRuikii, și cu Bizanțul....­­ (Va urma). Prin peainsala Ba­lcanic. Pe cărări bătute — Note de drum. — (L © lesnentalul macedoromân. — Salonic — WMmz — Verla — Fiorina — Filade*­ — Corcea

Next