Neamul Românesc, martie 1933 (Anul 28, nr. 45-71)
1933-03-01 / nr. 45
Adunarea generală 1 Meti je Mit Misirii cu, director general al instituției și dr. Gheron Netta. Raportorul arată că In anul 1933 Societatea Națională de Credit Industrial, împlinește 10 ani de activitate. In acest interval instituția a pus la dispoziția industriei românești peste două miliarde lei. Banca Națională, ca și ministerul de finanțe, au dat un larg sprijin instituției. Arată că pe ziua de 31 Decembrie 1932, situaț unea societății se prezintă astfel: din plasamentul total de două miliarde 101 milioane lei, sunt ipoteci și gaj în sumă de lei 1.362 milioane; gaj comercial 67 milioane; scrisuri de garanție și credite personale lei 328 milioane; portofoliul industriei mari 162 milioane; portofoliul industriei mici 48 milioane; titluri diverse 47 milioane; efecte publice 29 milioane; participatii industriale 57 milioane. Beneficiul brut pe anul 1932 a fost de 69 milioane, iar cel net de 41 milioane 936.406, care a permis acordarea unui divident de 50 lei de acțiune. CUVÂNTĂRILE ROSTITE Au luat anei cuvântul d-nii: /. Clinceanu, Rath, Hani-Tudoraki, Rftdv. Căină+flită și Morfornită. *DT>CURPVRIT ANTUTT ITT ST purec* ARIMPR* rrwtSTT.TtTT TTI D. președinte O. Kiriacescu, mulțumește vorbitorilor pentru descărcarea consiliului de administrație de gestiunea trecută și pentru aprobarea bilanțului, așa cum a fost prezentat. Inedee arătând că viitorul nu va întârzia să aducă și instituției de credit înfăptuirea țelului pentru care luptă: Independența industriei românești. După votarea bilanțului pe 1932 și descărcarea consiliului de administrație, se pune la vot distribuirea dividendului și acordarea unei cote pentru Casa de pensiuni a personalului societății în aceiași calitate. Adunarea la sfârșit la ora 1 d. a. N. Eri dimineață a avut loc la palatul Băncii Naționale adunarea generală anuală a Societății Naționale de Credit Industrial. A prezidat de Oscar Kiriacescu. Biroul a fost format din d-nii: Tancred Constantinescu, administrator delegat al societății, inginer Penescu-Kertsch, N. Bălănescu, G. V. Măcărescu, inginer Gh. Popes- Cete 10 porunci are omuni serios ! Nu te feri din drumul Norocului. Cumpără chiar astăzi, un loz la Loteria Statului. Tragerile clasei 5-a continuă până la 16 Martie. Unii discută dacă e mai bine să nu joace, și să nu câștige. Dumneata nu mai practic, încearcă. Cu fiecare clasă, Loteria face o nouă serie de milionari. Până acum, cel puțin cincizeci de semeni de-ai dumitale, s’au văzut cu un câștig considerabil. E posibil să stai de-o parte, — pentru câteva sute de lei ? IV De la clasa I-a, la clasa V-a, se Împart sute de milioane, pentru loturile norocoase. La clasa 5-a, se câștigă, — citește bine!! — 194 milioane lei! Ce mai aștepți ? ! v In Franța, Loteria de Stat, va face un milionar pe săptămână. La noi, Loteria de Stat, face din zeci de jucători, — tot atâția milionari. Doi la Tulcea, unul la Satu Mare, și câțiva, se vor pomeni milionari, până la 16 Martie. VI Nu pierde curajul, dacă n’ai câștigat deodată, unul din loturile cele mari. La clasa cincea, sunt zece câștiguri care fac, la un loc 17 milioane!! Și alte zeci de mii, de jumătate milion, 300 mii lei, 2 de câte 200 mii, 3 de câte 150 mii, și de câte 120 mii, 5 de câte 80 mii, 6 de câte 80 mii lei, etc., etc., etc. Mai poți lua un bilet și acum, de la o colectură, care poate să mai aibă loturi disponibile. Clăbește-te! Nu glumi cu Norocul. Oricât l-ai avea de mare tot nu poate să-ți dea jumătate milion, sau un milion, sau zece milioane, dacă nu ai lotul tău. IX Gândește-te ce bucurie vei face alor tăi, dacă pui pe un loz, sau pe jumătate, sau pe o optime câțiva lei. Și dacă se dovedește că ai noroc și tu, că au noroc și ei! Câștigurile din urne, se împart jucătorilor, întreg beneficiul Loteriei, se duce la spitale, la nenorociții bolnavi, la copiii fără părinți și fără adăpost. Iți împlinești o datorie de om, și poți deveni bogat. Comisiunea de Naturalizare D. Gheorghe Si Stoian, supus otoman de profesiune brutar, domiciliat în Tg.Jiu, str. Victoriei No. 58, născut în Monastir (Macedonia) la anul 1895, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naționalitatea română, declarând că renunță la cetățenia otomană și la orice altă supușenie străină. Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică aceasta, spre știința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 167/921. II III VII VIII X „SOCIETATEA PERSONALULUI ADMINISTRATIV AL PRESEI ROMANE“. BUCUREȘTI CONVOCARE D-nii membri ai „oicierăței Personalului Administrativ al Presei Rămâne“, sunt convocați în aduza“a generală ordinara, în ziua de 12 Martie 1933, orele 10 a. m., 1? sediu" socetății", str. Poin CTé Nr. 17, pentru a eibera acunra chestiunilor din următoarea ore de zi : Ii Darea de seamă a comitetului asura mersului Societății pe amd expirat. 2) Raportul cenzorilor. 3) Aprobarea bilanțului încheiat la 31 Decembrie 1932. 4) Votarea bugetului pe 1933. 51 Alegerea a 3 cenzori și 3 cenzori supleanți. In caz când, la data de mai sus, nu vor fi prezenți numărul membrilor cerut de art. 16 din statute, adunarea se va ține în ziua de 19 Martie 1933, când se vor lua hotărâri cu oricâți membri vor fi pezenți. Nu vor lua parte la vot decât ae membrii, cari vor fi la curent cu plata cotizațiilor. Comitetul, MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de Naturalizare D. Lucian N. Müller, fără supușenie străină, de profesiune inginer, domiciliat în București, Str. Anton Pan No. 48, născut în Ploești, la data de 26 Aprilie 1908, de religie mozaică, stabilit în țară din anul nașterii, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naționalitate română, declarând că renunță la orice supușenie străină. Conform art 22 din legea privitoare la dobândirea și pierderea națiomalității române, se publică aceasta, spre știința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 584/932. Viermele care roade (Urmare din paf. I) cluburilor, era sfânt și binecuvântat. Profitorii au avut și au totdeauna glas, iar deficitarii, trag nădejde... Graba președintelui asociației generale a învățătorilor de a avea o asociație învățătorească pusă pe picioare, păstrând intact politicianismul în mijlocul ei, pentru ca astăzi destrămarea să-i vină de la el, se aseamănă foarte bine cu graba omului ce-și construește o casă pe pământ nisipos, și cu lemnărie veche, mâncată de vermii cari rod lemnul! La cea mai mică sguduitură de pământ, casa se dărâmă! La o nouă casă, mai durabilă, se gândește de data aceasta omul care a construit întâi necugetat. La o nouă asociație trebuie să se gândească și învățătorii, de astă dată formată cu răbdare, fără grabă, numai cu elemente curate, idealiste și harnice, care formează majoritatea dăscălimei, înlăturând din mijlocul ei pe cei ce fac politica de partid, înlăturându-i ca pe niște pângăritori ai binelui ,i frumosului! !. C. AntonovM I GRAND HOTEL 10l S BUCUREȘTI I CALEA VICTORIEI No. 11 ! MURGE CU TIMPUL . Deviza sa este: confort, serviciu ireproșabil, cinste exemplara și prețuri modeste . CAFE RESTAURANT LAFAYETTE \ a fost instalata din nou in clădirea hotelului ia aitic tipla Lei IStt I. NEAMUL ROMÂNESC ULTIMA ORA S’au mai înregistrat două și trei cazuri de... renunțare la conversiune. Grupuri de săteni, majoritatea cumulând calitatea de datornici și pe aceea de deponenți în bănci populare ori cooperative, declară că nu au nevoe de avartagi de asa mărei agricole. E frumos. E înălțător! Dar din nenorocire, e foarte rar, și nu Interesează zecile de milioane de plugari, întâi, pentru că la atâtea instituții de credit rural, depunerile s'au topit de mult, și cu capitalul împrumutat de la Centrală cu tot. Apoi plugarii vor să plătească, dar NU POT. Scăderea prețurilor, nu permite plata capetelor, și dobânzilor ENORME. Dacă ar munci zece ani de azi încolo, sute de mii de plugari, n'ar putea să achite ce datoresc pe trecut.. Și e dureros să se facă larmă pentru două ori zece cazuri izolate, ca să se încerce acoperirea camerei odioase, care a distrus și la sate și la orașe, toată economia națională. E dureros, și pentru că aceste pledoarii sunt să ni se erte cuvântul, ridicule și penibile. Telegramele adresate d-lui Maniu la Beau Soleil și d-lui Mihalache, la St. Moritz sau pe aproape, glăsuesc cam astfel: Partidul transmite întregul său devotament, d-lui Maniu și proaspătului pacificator mondial, d. Mihalache. Partidul rămâne la putere dând concursul său nelimitat și nediscutat, domnului Vaida Voevod președintele consiliului. Două atitudini categorice, și contrarii. Devotament și iubire către d. Maniu, nu se pot închipui sincronizate cu sprijin devotat și necondiționat guvernului Vaida. D. Maniu a voit să răstoarne partidul, și n'a reușit. D. Maniu a inventat nenumărate chițibușuri, a pus la cale manevre destule ca d. Vaida să nu fie prim ministru, și manoperele n'au reușit. D. Maniu e furios împotriva dln. Vaida, ca și d. Mihalache. Partidul național-țârănesc se balansează, deci, cu dibăcii pline de comic, încercând un joc lipsit de orice ținută, și de orice mândrie. Dar, cu toate depeșile dilema rămâne : Cu cine sunt guvernamentalii ? Alcătuirea budgetului întâmpină dificultăți atât de serioase încât însuși d. Madgearu nu știe dacă rămâne în guvern. Nu e vorba de echilibrare — aceasta se va vedea mai târziu — ci de întocmirea unui budget în sumă de 21 de miliarde. Reducerile, acestea sunt unica și exclusiva preocupare a guvernului, convins că dacă va reuși să înjghebe un budget la această sumă a rezolvat totul, și are dept la eterna recunoștință a țării și neamului. Dar problema budgetară este numai o parte, o mică parte, din marea problemă a crizei economice. Este aproape sigur că rezolvarea problemei budgetare să agraveze stările generale economice. Guvernele nu au acest singur rol de a salva economia statului. Aceasta e în funcție de economia particulară față de care un guvern are multe, grave și urgente îndatoriri. Dacă guvernul nu se ocupă de economia privată atunci cum își mai găsește el rostul în organizația de stat ? Cine să se ocupa de interesele economice ale particularilor ? Dacă guvernul crede că și-a făcut datoria întocmind un budget al statului, nu înseamnă că el justifică orice încecări în afară de așezările legale spre a apăra interesele cetățenilor ? Un recent ordin dat în baza legii măsurilor excepționale stabilește că, în afară de ziare și de publicațiile periodice, orice se tipărește trebue să aibă aprobarea autorităților înainte de a se răspândi in public. O măsură asupra căreia n’am avea nimic de zis, dat fiind faptul că în ultimul timp s’a încercat răspândirea de manifeste ațâțătoare comuniste. De ce însă, autoritățile civile cari și-au păstrat, prin legea stării de asediu, preponderența asupra celor militare, au cedat controlul ziarelor, censurarea cărților și broșurilor ? Organele justiției militare sunt destul de aglomerate în momentul de față cu probleme de specialtatea lor ca să li se mai poată încredința atribuțiuni. Interesele justiției militare n’ar avea decât să piardă în urma faptului că organele ei au roluri dincolo de calitatea lor de păstrători ai ordinei. Bugetul Statului pentru a fi menajată cientela electorală se sacrifici arma a, sănătatea publică și învățământul Bugetul general al Statului, care după toate socotelile ministrului de finanțe trebuia să fie depus în Parlament până la sfârșitul săptămânii trecute, n’a putut fi încă alcătuit. Noui speranțe fac pe ministrul finanțelor să creadă că bugetul va fi depus săptămâna aceasta. întârzierea este cauzată de imposibilitatea de a se mai face marile reduceri necesare la Ministerul Armatei, Ministerul Instrucției Publice și Ministerul Sănătății. Necesitatea de data aceasta devine însă un termen foarte relativ. Ministrul finanțelor spune că este necesară încă o mare reducere în bugetele departamentelor arătate mai sus, deoarece fără aceste reduceri suma bugetului general ar urma să depășească mult prevederile încasărilor. Pe de alta parte titularii acelor departamente dovedesc că o reducere mai mare a bugetelor lor lear pune în imposibilitate activitatea și deci și acele sume lăsate în folosința lor ar fi în cea mai mare parte de prisos iar funcționarea departamentelor fiind pur biurocratică ar fi în fond iluzorie. Se produce însă un fapt care arată că agitația opiniei publice, față de măsurile financiare și bugetare ale guvernului, este îndreptățită. Conducătorii departamentelor Ltp le niieie Metiki (Urmare din pag. la) team să ne mândrim cu magistratura dinainte de război, care era față țării noastre. Câți judecători erau la un tribunal ? Era numai un președinte de tribunal, doi judecători asesori, un supleant, un procuror, un substitut de procuror și un judecător de instrucție. La tribunalul Tulcea erau pe rol. In fiecare zi 70 de afaceri și numărul judecătorilor era acesta. Justiția era la înălțime, se rezolvau lucrările, magistrații munceau iar personalul grefei își făcea datoria. Nu uitați, era un singur grefier cu doi sau trei ajutori, un registrator și un arhivar. Atât și nimic mai mult. Ceilalți erau așa zișii practicanți cari nu erau salariați. Justiția insă mergea foarte bine așa cum era organizată, cu numărul mic de magistrați și de funcționari. După război a fost un entuziasm prea mare: ne-a înebunit pe toți România Mare ! Cu acest entuziasm s’a mers, de s’au înființat posturi peste posturi. Nu mai spun de învățători, dar chiar în magistratură acolo unde erau doi judecători, s’au pus patru. La tribunal avem astăzi un președinte cu patru judecători. Avem un judecător tutelar, altul concordator, altul sindic, etc. O secție a ajuns să aibă chiar până la 5 judecători. La grefă avem un grefier cu trei ajutoare, iar copiști sunt peste 15—20, funcționari cari nu existau înainte de război. D. V. G. BELDIE * Exagerați. Nu exagerez de loc. La o judecătorie erau înainte trei copiști: la grefă, unul pentru judecătorul ambulant și unul pentru reședință precum și un arhivar. Astăzi la o judecătorie sunt cel puțin 7 funcționari. Dv. ca partid democrat și ca partid de masie trebuia să faceți economii, să degrevați, să reduceți pe cât posibil numărul funcționarilor de pe la tribunale și judecătorii. In loc de aceasta ați mărit numărul funcționarilor și mai ales numărul magistraților. Dv. să nu priviți lucrurile din Țară prin prisma Capitalei. In Capitală vor fi afaceri multe, cum spunea d. ministru Ioanițescu, dar în provincie, din cauza crizei financiare și economice noi, avocații, am ajuns să nu mai avem procese. Eu, nu sunt avocat chiar din coadă și vă mărturisesc că de la Crăciun și până astăzi nu am introdus o acțiune civilă la tribunal. Noi avocații ne mărginim numai la apelurile fiscale și la apelurile care vin la judecătorie în penal. Dar, domnilor, dacă dv. votați să veniți cu un asemenea proiect trebuia să faceți o statistică pe toată țara, pentru că nu înțelegem ca legea de organizare a magistraturei să fie modificată numai pentru 4—5 județe. Trebue să știți că este o stagnare a proceselor, care au descrescut enorm în ultimul timp și aceasta se explică pentru că s-a venit cu diferite legi ca: legea conversiunii, suspendarea executărilor, lichidarea judiciară precum și altele, care au contribuit ca justițiabilii să nu se mai judece. Afară de aceasta mai este și criza prin care trecem, depresiunea economică, nimeni nu mai are bani, dacă vine la tine un țăran și-ți spune să-i faci o acțiune și când aude cât costă numai timbrele, își pune căciula în cap, zice bună ziua și se duce sănătos. N’are posibilitatea nimeni să se judece! Și atunci, domnilor, dacă domnul ministru al Justiției ar fi luat tribunal cu tribunal, ar fi văzut care este astăzi numărul proceselor față de anii precedenți, ar fi ajuns la concluzia că nu numai la patrucinci tribunale ar fi de suprimat câte un post, ci la cel puțin 50—60 de tribunale din 70, câte avem. D. V. O BELDIE : Ce facem cu Judecătorii ? D. M. GHEORGHIU: Iți voi explica imediat, nu-ți voiu rămâne dator cu nimic. Prin urmare, cred că, dacă s’ar fi făcut o statistică serioasă de numărul proceselor, care sunt astăzi înaintea tuturor instanțelor — judecătorii, tribunale și Curți de anei — ați fi ajuns să suprimați din magistrați, pentru că este timpul suprimărilor. Ați fi ajuns să suprimați cel puțin o sută de magistrați Acum, pui d-tn întrebarea, foarte justă, ce se face cu acești magistrați ? Domnilor deputati, magistrații , funcționarii judecătorești, cari ar rămânea prin suprimarea de instanțe și posturi, ministerul îi va avea în vedere pentru locurile vacante, care se vor ivi, fiindcă știm că au numit atâția magistrați din afară și, deși au trecut aproape nouă luni de la venirea dv. la putere, mai sunt incă patru-cinci magistrați rămași neplasați de la vechile judecătorii desființate. CE SE URMĂREȘTE Dv. mai mult ca oricare alt partid, trebuia să dați dovadă de legalitate. Să-mi dați voie să spun, prin urmare, că și aceste secțiuni, care se crează la tribunale, nu sunt create pentru satisfacerea necesităților reale ale justițiabililor, ci cred că sunt create pentru satisfacerea intereselor partizanilor dv. Prin urmare, un partid ca al dv., de masse, cum afirmați veșnic, că sunteți exponenții țărănimii, nu are nevoie să-și formeze cadre în felul acesta, repartizându-și pretinșii partizani la toate instituțiile statului, mai ales în magistratură. Iată, prin urmare că v-am răspuns la întrebarea: ce se fac cei 100 de judecători. Dacă ați fi căutat să realizați o economie suprimând posturile, nu rămânea nimeni pe din afară; în schimb, trei-patru ani, cât ați fi stat la putere, n’ați mai fi avut posibilitatea să numim din afară. Dacă dv., de la 1928, de când sunteți la putere, n’ați mai fi numit nici un magistrat, nici un funcționar, nu nici o instituție a statului, sunt convins că ați fi realizat cea mai mare economie, pe care putea să o realizeze un guvern de la război încoace, organizând cu adevărat în acelaș timp toate instituțiile statului. Dr. nu aveți nici o obligațiune față de acei pretinși partizani, cari vă cer slujbe — nu aceștia v’au adus la putere — ci sunteți obligați numai față de țăranul nostru care vă cere foarte puțin, să nu cheltuiți in mod inutil banul obștesc, ca să nu fie obltsvat să plătească un impozit excesiv. Când am discutat legea contribuțiunilor directe am arătat că numai în aparență se fac degrevări; în realitate aceste degrevări nu au loc, dimpotrivă, se vine cu impozite noui, pe care tora nu le mai poate suporta, având în vedere că și vechile impozite au depășit cu mult capacitatea de plată a contribuabilului. Prin urmare, dacă m’am înscris la cuvânt nu am făcut-o din spirit de șicană, — departe de mine această ideie — ci numai ca să atrag atențiunea dv.că autorul proectului face o mare greșală când vă propune, prin art. 3 și art. 4 înființarea unor secții de tribunal și a unor judecătorii, acum, în timp de criză, când este știut că numărul proceselor în fața instanțelor judecătorești se micșorează pe zi ce trece. Aici nu este vorba de teorii și de discursuri, căci pe țăran nu-1 convingi cu discursuri, ci cu fapte, și atunci când se face că te ascultă, dar fixează ochii in pământ să știi că ce ai spui îi intră pe o ureche și îi iese pe cealaltă. D. D. R. IOANIȚESCU, ministrul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale. Aici ai dreptate. D. M. GHEORGHIU : Eu așteptam de la dv. ca o lege fiscală, cum este legea contribuțiilor directe, să dea în competența judecătoriilor respective și procesele fiscale de contravențiuni, pentru ca țăranul să nu fie obligat să parcurgă o distanță de 150 kilometri cu traista în băț, venind la tribunal, ca să se in1oce pentru o contravenție de câteva sute de foi. Numai astfel aduceți o adevărată ușurare iar nu să vă gândiți la invitarea de noui secțiuni pe lângă tribunale, cari nu vor încălzi pe țărani și nici pe ceilalți justițiabili. Dacă în timpurile bune, de înflorire economică, nu s’a pus mai mult astăzi în vreme de restriște nu ne putem gândi măcar la înființarea lor. Domnilor deputați, acestea am avut de spus, sfârșind rămân în convingerea că dv. nu veți vota acest proect de lege, mai ales cu art. 3 și 4, așa cum au fost redactate, deoarece nu vă veți sbate dela programul dv., pe baza căruia v’ați ales, cari urmează să-și reteze mult din cheltueli pretind că se pot face amputări din bugetele regiilor autonome și din al unor departamente împovărate de salarii scandaloase și de o revoltătoare clientelă politică. Este perfect adevărat, înainte de a se veni cu reduceri la Armată, la Instrucția Publică și la spitale, să se desființeze întâia autonomia unor instituții, unde operându-se peste autoritatea guvernului, se face o risipă condamnabilă și provocatoare. Susținem că prin reduceri raționale la regiile autonome se poate echilibra bugetul la suma fixată de ministrul finanțelor. Monitorul Oficial desminte știrea să s'ar fi comis fraude la Casieria sau în gestiunea sa. Administratorul Casei de Credit ,1 Economia a Personalului, a ridicat deja casierul acestei Case, 575.000 lei cu semnături false, fără aprobarea Consiliului Casei. Vinovații au fost deferiți parchetului de conducerea Monitorului și au fost suspendați din funcțiile ce ocupă la Monitorul Oficial, unde au o vechime de peste 20 ani. Cei doi sunt aleși în acele posturi, prin vot, de membrii respectivi ai Casei de Economie. Eri la amiazi, M. S. Regina Maria a primit în audiență pe d. I. Lugojianu, ministrul industriei, și l-a reținut la dejun. Azi dimineață începe să lucreze zilnic la ministerul de finanțe delegația comisiei centrale fiscale, însărcinată să judece contestațiile făcute împotriva recensământului la proprietățile agricole din țară. Cu prilejul celei de a 5S-a aniversări de la desrobirea Bulgariei, un Te-Deum solemn a fost oficiat azi la biserica bulgară „Sfinți Ciril și Metodie“ din calea Călărași, în prezența însărcinatului cu afaceri al Bulgariei, d. Stoiloff, a personalului Legației și a întregei colonii bulgare din capitală. (Rador).____ Astăzi vor fi puși în libertate ultimii lucrători greviști de la atelierele Grivița C. F. R., arestați în dimineața de 16 Februarie și găsiți că n’au avut nici o vină în incidentele petrecute. Ceilalți vor fi dați judecății. Monsegnorul Doici, fostul Nunțiu Apostolic la București, părăsește astăzi la orele 8 seara Capitala, Monseignorul fiind ușor suferind dineul ce Ministerul de externe urma să dea în onoare Sa nu a mai putut avea loc. D. Ton Mihalache a plecat ori de la Geneva la Monte Carlo unde va avea întrevederi cu d. Iuliu Maniu. In marea și frumoasa sală de expoziții din palatul ziarului „Universul“ s’a deschis de Vineri expoziția pictorului N. Enea. ---——sos——— Tip. ziarului „UNIVERSUL" str. Brezoianu Nr. 23-25 Escursiunea Ligei Culturale în Italia Supt conducerea personală a d-lui Prof. Nicolae Iorga, Liga Culturală face de Paști o excursie în Italia vizitându-se Grotele Postumia, Veneția, Padova, Florența, Roma etc. Se va lua parte și la marele serbări religioase cu ocazia împlinire a 1900 de ani de la înălțarea Mântuitorului, înscrierile și informațiile la liga Culturală, Bdul Schitu Măgureanu Nr. 1 Etaj I-telefon 3-1060. Sărbătorirea d-lui Dem. Dobrescu In sala Cercului Militar, a avut loc aseară, din inițiativa unui grup de cetățeni, sărbătorirea a 4 ani de primariat ai d-lui Dem. Dobrescu. Au participat peste 400 persoane, fără deosebire de partid cât și președintele de consiliu. Au rostit cuvântări d-nii: Rădulescu-Motru, Al. Vaida Voevod, Liviu Rebreanu Ion Minulescu, dr. Severeanu, avocat Birnberg, d-na Ortansa Satmary, C. Marinescu, d-na Maria Pop și d-nii Tudor Popescu, Roman Căpățână, Ion Iancovescu, Aurel Weiss, V. V. Stanciu, se alătură omagiilor exprimate de ante vorbitori, primarului general. D. Dem. Dobrescu, luând cuvântul, mulțumește pentru cuvintele ce i s’au adresat, apoi spune: Capitala este casa comună a locuitorilor săi. Este insă și simbolul geniului național. In calitate de conducător al acestei case comune, primarul este un șef de orchestră. El trebuie să dirijeze întreaga activitate. Primarul unei Capitale, trebue să îngrijească de nivelul ei internațional, fiindcă primarul Capitalei este primarul țării. Un primar lucrează sub controlul direct al cetățelor și de aceea, el trebuie să urmărească posibilitățile de ridicare a unui oraș. Bucureștiul, este un oraș așezat în mijlocul a două lumi și tocmai acest mediu international și național trebue să facă din orașul nostru o metropolă invidiată. D. Dem. Dobrescu, expune apoi greutățile întâmpinate și realizările din cei 4 ani ai activității sale. D. prof. Rădulescu-Motru, a citit apoi telegrama adresată M. S. Regelui. Știri din străinătate Washington, 26. (Rado?), D. Stimson, cercetar la Departamentul de Stat, a informat Societatea Națiunilor, că Statele Unite sunt de acord cu concluziile generale ale raportului comitetului de 19 în chestiunea Manciuriei. Statele Unite ajunseseră și ele, adaugă nota, la concluzii asemănătoare. in consecință Statele Unite își însușesc principiile cuprinse în recomandări, în măsura prevăzută de către tratatele în care și Statele Unite sunt parte. Geneva, 26. (Rador). — D. Litvinoff a părăsit dri seară Geneva, plecând la Moscova. Se anunță că plecarea aceasta a delegatului sovietic este necesară pentru ca el să confere cu guvernul său, în legătură cu invitația făcută de către Societatea Națiunilor, Rusiei Sovietice de a participa la comitetul consultativ, însărcinat a căuta o conciliațiune între China și Japonia. Belgrad (Rador). După o statistică publicată de curând reese că Iugoslavia este dintre toate țările, care au o marină comercială, aieea care a făcut cele mai mari progrese. Iugoslavia a primit, imediat după răsboi, vapoare de un total de 126.000 tone din flota comerciala austriacă. Tonajul total al flotei comerciale iugoslave a ajuns azi la 181.000 tone. Cele mai multe dintre vapoarele iugoslave sunt destinate călătoriilor îndepărtate. Tratativele pentru îmbunătățirea schimbului de mărfuri dintre România și Franța vor fi reluate în curând la București. Tratativele vor fi duse din partea Franței de către delegații legațiunei franceze din Capitală, iar din partea guvernului de către delegații ministerului de industrie și comerț. In tratativele ce vor urma nu va fi vorba de vre o convenție de clearing — a cărei necesitate nu se simte — ci numai de schimbul de mărfuri. Duminică, 19 Februarie, intri un cerc intim, s’a celebrat la Fontenay aux Roses botezul copilului d-nei și d-lui Ianculescu, — prietenul nostru, — NICOLAE RADU ROMAN. Nași au fost d-na și d. Nicolae Iorga. Eri dim, s’a ținut la ministerul de industrie sub președinția d-lui Cezar Popescu, secretarul general al departamentulu’ ședința comisiunii superioare a contingentări. S’a continuat examinarea și rezolvarea cererilor importatorilor, cu privire la compensații adresate comisiunii și s’au luat ultimele măsuri în vederea aplicării regimului definitiv al contingentării care începe la 1 Martie. Direcțiunea lăptăriei municipiului București roagă pe d-nele și d-nii directori de școli primare și d-nele conducătoare de grădinița de copii din Capitală, să-i comunice, fie în scris fie telefonic (telel No. 3.32-22) orice nemulțumire air avea in privința modului cum se face serviciul de transport al laptelui la școli. j