Neamul Românesc, martie 1933 (Anul 28, nr. 45-71)

1933-03-01 / nr. 45

Adunarea generală 1 Meti je Mit Misirii­ cu, director general al instituției și dr. Gheron Netta. Raportorul arată că In anul 1933 Societatea Națională de Credit In­dustrial, împlinește 10 ani de acti­vitate. In acest interval instituția a pus la dispoziția industriei ro­mânești peste două miliarde lei. Banca Națională, ca și ministe­rul de finanțe, au dat un larg spri­jin instituției. Arată că pe ziua de 31 Decem­brie 1932, situaț­ unea societății se prezintă astfel: din plasamentul to­tal de două miliarde 101 milioane lei, sunt ipoteci și gaj în sumă de lei 1.362 milioane; gaj comercial 67 milioane; scrisuri de garanție și credite personale lei 328 milioane; portofoliul industriei mari 162 mi­lioane; portofoliul industriei mici 48 milioane; titluri diverse 47 mi­lioane; efecte publice 29 milioane; participatii industriale 57 milioane. Beneficiul brut pe anul 1932 a fost de 69 milioane, iar cel net de 41 milioane 936.406, care a permis a­­cord­area unui divident de 50 lei de acțiune. CUVÂNTĂRILE ROSTITE Au luat anei cuvântul d-nii: /. Clinceanu, Ra­th­, Hani-Tudoraki, Rftdv. Căină+flită și Morfornită. *DT>CURPV­­RIT ANTUTT ITT ST purec* ARIMPR* rrwtSTT.TtTT TTI D. președinte O. Kiriacescu, mul­țumește vorbitorilor pentru descăr­carea consiliului de administrație de gestiunea trecută și pentru a­­probarea bilanțului, așa cum a fost prezentat. Inedee arătând că vii­torul nu va întârzia să aducă și instituției de credit înfăptuirea țe­lului pentru care luptă: Indepen­dența industriei românești. După votarea bilanțului pe 1932 și descărcarea consiliului de admi­nistrație, se pune la vot distribuirea dividendului și acordarea unei cote pentru Casa de pensiuni a perso­nalului societății în aceiași calitate. Adunarea la sfârșit la ora 1 d. a. N. Eri dimineață a avut loc la pa­latul Băncii Naționale adunarea ge­nerală anuală a Societății Naționa­le de Credit Industrial. A prezidat de Oscar Kiriacescu. Biroul a fost format din d-nii: Tancred Constantinescu, adminis­trator delegat al societății, inginer Penescu-Kertsch, N. Bălănescu, G. V. Măcărescu, inginer Gh. Popes- Ce­te 10 porunci are omuni serios ! Nu te feri din drumul Norocu­lui. Cumpără chiar astăzi, un loz la Loteria Statului. Tragerile clasei 5-a continuă până la 16 Martie. Unii discută dacă e mai bine să nu joace, și să nu câștige. Dumneata nu­ mai practic, în­cearcă. Cu fiecare clasă, Loteria face o nouă serie de milionari. Până acum, cel puțin cincizeci de semeni de-ai dumitale, s’au văzut cu un câștig considerabil. E posibil să stai de-o parte, — pentru câteva sute de lei ? IV De la clasa I-a, la clasa V-a, se Împart sute de milioane, pentru loturile norocoase. La clasa 5-a, se câștigă, — ci­tește bine!! — 194 milioane lei! Ce mai aștepți ? ! v In Franța, Loteria de Stat, va face un milionar pe săptămână. La noi, Loteria de Stat, face din zeci de jucători, — tot atâ­ția milionari. Doi la Tulcea, unul la Satu Mare, și câțiva, se vor po­meni milionari, până la 16 Martie. VI Nu pierde curajul, dacă n’ai câștigat deodată, unul din lotu­rile cele mari. La clasa cincea, sunt zece câștiguri care fac, la un loc 17 milioane!! Și alte zeci de mii, de jumătate milion, 300 mii lei, 2 de câte 200 mii, 3 de câte 150 mii, și de câte 120 mii, 5 de câte 80 mii, 6 de câte 80 mii lei, etc., etc., etc. Mai poți lua un bilet și acum, de la o colectură, care poate să mai aibă loturi disponibile. Clăbește-te! Nu glumi cu Norocul. Ori­cât l-ai avea de mare tot nu poate să-ți dea jumătate milion, sau un milion, sau zece milioane, da­că nu ai lotul tău. IX Gândește-te ce bucurie vei face alor tăi, dacă pui pe un loz, sau pe jumătate, sau pe o optime câțiva lei. Și dacă se dovedește că ai no­roc și tu, că au noroc și ei! Câștigurile din urne, se îm­part jucătorilor, întreg beneficiul Loteriei, se duce la spitale, la nenorociții bolnavi, la copiii fără părinți și fără adăpost. Iți împlinești o datorie de om, și poți deveni bogat. Comisiunea de Naturalizare D. Gheorghe Si Stoian, supus otoman de profesiune brutar, do­miciliat în Tg.Jiu, str. Victoriei No. 58, născut în Monastir (Mace­donia) la anul 1895, a făcut la a­­ceastă Comisiune cerere de a i se acorda naționalitatea română, de­clarând că renunță la cetățenia o­­tomană și la orice altă supușenie străină. Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică aceasta, spre știința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 167/921. II III VII VIII X „SOCIETATEA PERSONALULUI ADMINISTRATIV AL PRESEI ROMANE“. BUCUREȘTI CONVOCARE D-nii membri ai „oicierăței Per­sonalului Administrati­v al­ Presei Rămâne“, sunt convocați în adu­­z­a­“a generală ordinara, în ziua de 12 Martie 1933, orele 10 a. m., 1? sediu" soc­etății", str­­. Poin­ CTé Nr. 17, pentru a eibera a­­cunra chestiunilor din următoarea or­­e de zi : I­i Darea de seamă a comitetului asura mersului Societății pe a­­md expirat. 2) Raportul cenzorilor. 3) Aprobarea bilanțului încheiat la 31 Decembrie 1932. 4) Votarea bugetului pe 1933. 51 Alegerea a 3 cenzori și 3 cen­zori supleanți. In caz când, la data de mai sus, nu vor fi prezenți numărul mem­brilor cerut de art. 16 din statute, adunarea se va ține în ziua de 19 Martie 1933, când se vor lua ho­tărâri cu ori­câți membri vor fi p­ezen­ți. Nu vor lua parte la vot decât ae membrii, cari vor fi la curent cu plata cotizațiilor. Comitetul, MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiune­a de Naturalizare D. Lucian N. Müller, fără supu­șenie străină, de profesiune ingi­ner, domiciliat în București, Str. Anton Pan No. 48, născut în Plo­ești, la data de 26 Aprilie 1908, de religie mozaică, stabilit în țară din anul nașterii, a făcut la aceas­tă Com­­isiune cerere de a i se a­­corda naționalitate română, decla­rând că renunță la orice supușe­nie străină. Conform art 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea națioma­lității române, se publică aceasta, spre știința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziți­unilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 584/932. Viermele care roade (Urmare din paf. I) cluburilor, era sfânt și bine­cu­vântat. Profitorii au avut și au totdeauna glas, iar deficitarii, trag nădejde... Graba președintelui asociației generale a învățătorilor de a avea o asociație învățătorească pusă pe picioare, păstrând intact poli­ticianismul în mijlocul ei, pen­­tru ca astăzi destrămarea să-i vină de la el, se aseamănă foarte bine cu graba omului ce-și construeș­­te o casă pe pământ nisipos, și cu lemnărie veche, mâncată de ver­­mii cari rod lemnul! La cea mai mică sguduitură de pământ, casa se dărâmă! La o nouă casă, mai durabilă, se gândește de data aceasta omul care a construit întâi necugetat. La o nouă asociație trebuie să se gândească și învățătorii, de as­­tă dată formată cu răbdare, fără grabă, numai cu elemente curate, idealiste și harnice, care­ formea­ză majoritatea dăscălimei, înlătu­rând din mijlocul ei pe cei ce fac politica de partid, înlăturându-i ca pe niște pângăritori ai binelui ,i frumosului! !. C. AntonovM I GRAND HOTEL 1­­­0l S BUCUREȘTI I CALEA VICTORIEI No. 11 ! MURGE CU TIMPUL . Deviza sa este: confort, serviciu ireproșabil, cinste exemplara și prețuri modeste . CAFE RESTAURANT LAFAYETTE \ a f­ost instalat­a din nou in clădirea hotelului ia aitic tipla Lei IStt­­ I. NEAMUL ROMÂNESC ULTIMA ORA S’au mai înregistrat două și trei cazuri de... renunțare la con­versiune. Grupuri de săteni, majoritatea cumulând calitatea de datornici și pe aceea de deponenți în bănci populare ori coo­perative, declară că nu au nevoe de avar­tagi de asa mărei agri­cole. E frumos. E înălțător! Dar din nenorocire, e foarte rar, și nu Interesează zecile de milioane de plugari, întâi, pentru că la atâtea instituții de credit rural, depune­rile s'au topit de mult, și cu capitalul împrumutat de la Centrală cu tot. Apoi plugarii vor să plătească, dar NU POT. Scăderea pre­țurilor, nu permite plata capetelor, și dobânzilor ENORME. Dacă ar munci zece ani de azi încolo, sute de mii de plu­gari, n'ar putea să achite ce datoresc pe trecut.. Și e dureros să se facă larmă pentru două ori zece cazuri izolate, ca să se încerce acoperirea camerei odioase, care a distrus și la sate și la orașe, toată economia națională. E dureros, și pentru că aceste pledoarii sunt să ni se erte cuvântul,­­ ridicule și penibile. Telegramele adresate d-lui Maniu la Beau Soleil și d-lui Mi­halache, la St. Moritz sau pe aproape, glăsuesc cam astfel: Partidul transmite întregul său devotament, d-lui Maniu și proaspătului pacificator mondial, d. Mihalache. Partidul rămâne la putere dând concursul său nelimitat și nediscutat, domnului Vaida Voevod președintele consiliului. Două atitudini categorice, și contrarii. Devotament și iubire către d. Maniu, nu se pot închipui sin­cronizate cu sprijin devotat și necondiționat guvernului Vaida. D. Maniu a voit să răstoarne partidul, și n'a reușit. D. Maniu a inventat nenumărate chițibușuri, a pus la cale ma­nevre destule ca d. Vaida să nu fie prim ministru, și manoperele n'au reușit. D. Maniu e furios împotriva dln. Vaida­, ca și d. Mihalache. Partidul național-țârănesc se balansează, deci, cu dibăcii pline de comic, încercând un joc lipsit de orice ținută, și de ori­ce mândrie. Dar, cu toate depeșile dilema rămâne : Cu cine sunt guver­namentalii ? Alcătuirea budgetului întâmpină dificultăți atât de serioase încât însuși d. Madgearu nu știe dacă rămâne în guvern. Nu e vorba de echilibrare — aceasta se va vedea mai târziu — ci de întocmirea unui budget în sumă de 21 de miliarde. Reducerile, acestea sunt unica și exclusiva preocupare a guvernului, con­vins că dacă va reuși să înjghebe un budget la această sumă a rezolvat totul, și are dept la eterna recunoștință a țării și nea­mului. Dar problema budgetară este numai o parte, o mică parte, din marea problemă a crizei economice. Este aproape sigur că rezolvarea problemei budgetare să agraveze stările generale economice. Guvernele nu au acest singur rol de a salva economia sta­tului. Aceasta e în funcție de economia particulară față de care un guvern are multe, grave și urgente îndatoriri. Dacă guvernul nu se ocupă de economia privată atunci cum își mai găsește el rostul în organizația de stat ? Cine să se ocupa de interesele economice ale particulari­lor ? Dacă guvernul crede că și-a făcut datoria întocmind un bud­get al statului, nu înseamnă că el justifică orice încecări în afară de așezările legale spre a apăra interesele cetățenilor ? Un recent ordin dat în baza legii măsurilor excepționale stabi­lește că, în afară de ziare și de publicațiile periodice, orice se tipă­rește trebue să aibă aprobarea autorităților înainte de a se răspândi in public. O măsură asupra căreia n’am avea nimic de zis, dat fiind faptul că în ultimul timp s’a încercat răspândirea de manifeste ațâ­țătoare comuniste. De ce însă, autoritățile civile cari și-au păstrat, prin legea stării de asediu, preponderența asupra celor militare, au cedat controlul ziarelor, censurarea cărților și broșurilor ? Organele justiției militare sunt destul de aglomerate în mo­mentul­ de față cu probleme de specialtatea lor ca să li se mai poată încredința atribuțiuni. Interesele justiției militare n’ar avea decât să piardă în urma faptului că organele ei au roluri dincolo de cali­tatea lor de păstrători ai ordinei. Bugetul Statului pentru a fi menajată cientela electorală se sacrifici ar­ma a, să­nătatea publică și învățământul Bugetul general al Statului, ca­re după toate socotelile ministru­lui de finanțe trebuia să fie de­pus în Parlament până la sfârși­tul săptămânii trecute, n’a putut fi încă alcătuit. Noui speranțe fac pe ministrul finanțelor să creadă că bugetul va fi depus săptămâna aceasta. în­târzierea este cauzată de imposi­bilitatea de a se mai face marile reduceri necesare la Ministerul Armatei, Ministerul Instrucției Publice și Ministerul Sănătății. Necesitatea de data aceasta de­vine însă un termen foarte rela­­tiv. Ministrul finanțelor spune că este necesară încă o mare redu­cere în bugetele departamentelor­ arătate mai sus, de­oarece fără aceste reduceri suma bugetului general ar urma să depășească mult prevederile încasărilor. Pe de alta parte titularii acelor de­partamente dovedesc că o redu­cere mai mare a bugetelor lor le­­ar pune în imposibilitate activi­tatea și deci și acele sume lăsate în folosința lor ar fi în cea mai mare parte de prisos iar funcțio­narea departamentelor fiind pur biurocratică ar fi în fond iluzorie. Se produce însă un fapt care arată că agitația opiniei publice, față de măsurile financiare și bu­getare ale guvernului, este în­dreptățită. Conducătorii departamentelor Ltp le nii­eie Metik­i (Urmare din pag. l­a) team să ne mândrim cu magistra­tura dinainte de război, care era față țării noastre. Câți judecători erau la un tribunal ? Era numai un președinte de tribunal, doi judecă­tori asesori, un supleant, un pro­curor, un substitut de procuror și un judecător de instrucție. La tri­bunalul Tulcea erau pe rol. In fie­care zi 70 de afaceri și numărul ju­decătorilor era acesta. Justiția era la înălțime, se rezolvau lucrările, magistrații munceau iar personalul grefei își făcea datoria. Nu uitați, era un singur grefier cu doi sau trei ajutori, un registrator și un arhi­var. Atât și nimic mai mult. Cei­lalți erau așa zișii practicanți cari nu erau salariați. Justiția insă mer­gea foarte bine așa cum era or­ganizată, cu numărul mic de magi­strați și de funcționari. După război a fost un entuziasm prea mare: ne-a înebunit pe toți România Mare ! Cu acest entuziasm s’a mers, de s’au înființat posturi peste posturi. Nu mai spun de în­vățători, dar chiar în magistratu­ră acolo unde erau doi judecători, s’au pus patru. La tribunal avem astăzi un președinte cu patru ju­decători. Avem un judecător tute­lar, altul concordator, altul sindic, etc. O secție a ajuns să aibă chiar până la 5 judecători. La grefă a­­vem un grefier cu trei ajutoare, iar copiști sunt peste 15—20, func­ționari cari nu existau înainte de război. D. V. G. BELDIE * Exagerați. Nu exagerez de loc. La o judecă­torie erau înainte trei copiști: la grefă, unul pentru judecătorul am­bulant și unul pentru reședință pre­cum și un arhivar. Astăzi la o jude­cătorie sunt cel puțin 7 funcționari. Dv. ca partid democrat și ca partid de masie trebuia să faceți economii, să degrevați, să reduceți pe cât po­sibil numărul funcționarilor de pe la tribunale și judecătorii. In loc de aceasta ați mărit numărul func­ționarilor și mai ales numărul ma­gistraților. Dv. să nu priviți lucru­rile din Țară prin prisma Capita­lei. In Capitală vor fi afaceri mul­te, cum spunea d. ministru Ioani­­țescu, dar în provincie, din cauza crizei financiare și economice noi, avocații, am ajuns să nu mai avem procese. Eu, nu sunt avocat chiar din coadă și vă mărturisesc că de la Crăciun și până astăzi nu am in­trodus o acțiune civilă la tribunal. Noi avocații ne mărginim numai la apelurile fiscale și la apelurile care vin la judecătorie în penal. Dar, domnilor, dacă dv. votați să veniți cu un asemenea proiect trebuia să faceți o statistică pe toată țara, pentru că nu înțelegem ca legea de organizare a magistraturei să fie modificată numai pentru 4—5 ju­dețe. Trebue să știți că este o stag­nare a proceselor, care au descres­cut enorm în ultimul timp și acea­sta se explică pentru că s-a venit cu diferite legi ca: legea conver­siunii, suspendarea executărilor, li­chidarea judiciară precum și altele, care au contribuit ca justițiabilii să nu se mai judece. Afară de a­­ceasta mai este și criza prin­ care trecem, depresiunea economică, ni­meni nu mai are bani, dacă vine la tine un țăran și-ți spune să-i faci o acțiune și când aude cât costă numai timbrele, își pune că­ciula în cap, zice bună ziua și se duce sănătos. N’are posibilitatea ni­meni să se judece! Și atunci, domnilor, dacă domnul ministru al Justiției ar fi luat tri­bunal cu tribunal, ar fi văzut care este astăzi numărul proceselor față de anii precedenți, ar fi ajuns la concluzia că nu numai la patru­­cinci tribunale ar fi de suprimat câte un post, ci la cel puțin 50—60 de tribunale din 70, câte avem. D. V. O BELDIE : Ce facem cu Judecătorii ? D. M. GHEORGHIU: Iți voi ex­plica imediat, nu-ți voiu rămâne dator cu nimic. Prin urmare, cred că, dacă s’ar fi făcut o statistică serioasă de nu­mărul proceselor, care sunt astăzi înaintea tuturor instanțelor — ju­decătorii, tribunale și Curți de anei — ați fi ajuns să suprimați din ma­gistrați, pentru că este timpul su­primărilor. Ați fi ajuns să supri­mați cel puțin o sută de magistrați­ Acum, pui d-tn întrebarea, foar­te justă, ce se face cu acești magi­strați ? Domnilor deputati, magistrații , funcționarii judecătorești, cari ar rămânea prin suprimarea de ins­tanțe și posturi, ministerul îi va avea în vedere pentru locurile va­cante, care se vor ivi, fiindcă știm că au­ numit atâția magistrați din afară și, deși au trecut aproape nouă luni de la venirea dv. la pu­tere, mai sunt incă patru-cinci ma­gistrați rămași neplasați de la ve­chile judecătorii desființate. CE SE URMĂREȘTE Dv. mai mult ca oricare alt par­tid, trebuia să dați dovadă de legalitate. Să-mi dați voie să spun, prin urmare, că și aceste secțiuni, care se crează la tribunale, nu sunt create pentru satisfacerea necesi­tăților reale ale justițiabililor, ci cred că sunt create pentru satis­facerea intereselor partizanilor dv. Prin urmare, un partid ca al dv., de masse, cum afirmați veșnic, că sunteți exponenții țărănimii, nu are nevoie să-și formeze cadre în felul acesta, repartizându-și pretinșii partizani la toate instituțiile sta­tului, mai ales în magistratură. Iată, prin urmare că v-am răs­puns la întrebarea: ce se fac cei 100 de judecători. Dac­ă ați fi cău­tat să realizați o economie supri­mând posturile, nu rămânea nimeni pe din afară; în schimb, trei-patru ani, cât ați fi stat la putere, n’ați mai fi avut posibilitatea să numim­ din afară. Dacă dv., de la 1928, de când sunteți la putere, n’ați mai fi numit nici un magistrat, nici un funcționar, nu nici o instituție a statului, sunt convins că ați fi rea­lizat cea mai mare economie, pe care putea să o realizeze un guvern de la război încoace, organizând cu adevărat în acelaș timp toate ins­tituțiile statului. Dr. nu aveți nici o obligațiune față de acei pretinși partizani, cari vă cer slujbe — nu aceștia v’au adus la putere — ci sunteți obligați numai față de ță­ranul nostru care vă cere foarte puțin, să nu cheltuiți in mod inu­til banul obștesc, ca să nu fie o­­bltsvat să plătească un impozit ex­cesiv. Când am discutat legea contri­­buțiunilor directe am arătat că nu­mai în aparență se fac degrevări; în realitate aceste degrevări nu au loc, dimpotrivă, se vine cu impo­zite noui, pe care tora nu le mai poate suporta, având în vedere că și vechile impozite au depășit cu mult capacitatea de plată a contri­buabilului. Prin urmare, dacă m’am înscris la cuvânt nu am făcut-o din spirit de șicană, — departe de mine a­­ceastă ideie — ci numai ca să a­­trag atențiunea dv.­că autorul pro­­ectului face o mare greșală când vă propune, prin art. 3 și art. 4 înființarea unor secții de tribunal și a unor judecătorii, acum, în timp de criză, când este știut că numă­rul proceselor în fața instanțelor judecătorești se micșorează pe zi ce trece. Aici nu este vorba de teorii și de discursuri, căci pe țăran nu-1 con­vingi cu discursuri, ci cu fapte, și atunci când se face că te ascultă, dar fixează ochii in pământ să știi că ce ai spui îi intră pe o ureche și îi iese pe cealaltă. D. D. R. IO­ANIȚESCU, ministrul muncii, sănătății și ocrotirilor so­ciale. Aici ai dreptate. D. M. GHEORGHIU : Eu așteptam de la dv. ca o lege fiscală, cum este legea contribuții­lor directe, să dea în competența judecătoriilor respective și proce­sele fiscale de contravențiuni, pen­tru ca țăranul să nu fie obligat să parcurgă o distanță de 150 kilo­metri cu traista în băț, venind la tribunal, ca să se i­n1oce pentru o contravenție de câteva sute de foi. Numai astfel aduceți o adevăra­tă ușurare iar nu să vă gândiți la inv­­itarea de noui secțiuni pe lân­gă tribunale, cari nu vor încălzi pe țărani și nici pe ceilalți justiția­­bili. Dacă în timpurile bune, de înflo­rire economică, nu s’a pus mai mult astăzi în vreme de restriște nu ne putem gândi măcar la înființarea lor. Domnilor deputați, acestea am avut de spus, sfârșind rămân în convingerea că dv. nu veți vota a­­cest proect de lege, mai ales cu art. 3 și 4, așa cum au fost redactate, de­oarece nu vă veți sbate dela programul dv., pe baza căruia v’ați ales, cari urm­ează să-și reteze mult din cheltueli pretind că se pot face amputări din bugetele regii­lor autonome și din al unor de­partamente împovărate de sala­rii scandaloase și de o revoltă­toare clientelă politică. Este perfect adevărat, înainte de a se veni cu reduceri la Arma­tă, la Instrucția Publică și la spi­tale, să se desființeze întâia au­tonomia unor instituții, unde o­­perându-se peste autoritatea gu­vernului, se face o risipă condam­nabilă și provocatoare. Susținem că prin reduceri ra­ționale la regiile autonome se poa­te echilibra bugetul la suma fi­xată de ministrul finanțelor. Monitorul Oficial desminte știrea să s'ar fi comis fraude la Casieria sau în gestiunea sa. Administratorul Casei de Cre­dit ,1 Economia a Personalului, a ridicat deja casierul acestei Case, 575.000 lei cu semnături false, fără aprobarea Consiliu­lui Casei. Vinovații au fost deferiți par­chetului de conducerea Moni­torului și au fost suspendați din funcțiile ce ocupă la Monitorul Oficial, unde au o vechime de peste 20 ani. Cei doi sunt aleși în acele posturi, prin vot, de membrii respectivi ai Casei de Econo­mie. Eri la amiazi, M. S. Regina Ma­ria a primit în audiență pe d. I. Lugojianu, ministrul industriei, și l-a reținut la dejun. Azi dimineață începe să lucre­ze zilnic la ministerul de finanțe delegația comisiei centrale fisca­le, însărcinată să judece contes­tațiile făcute împotriva recensă­mântului la proprietățile agricole din țară. Cu prilejul celei de a 5S-a ani­­versări d­e la desrobirea Bulgariei, un Te-Deum solemn a fost ofi­ciat azi la biserica bulgară „Sfin­ți Ciril și Metodie“ din calea Că­lărași, în prezența însărcinatului cu afaceri al Bulgariei, d. Stoi­­loff, a personalului Legației și a întregei colonii bulgare din ca­pitală. (Rad­or).____ Astăzi vor fi puși în libertate ul­timii lucrători greviști de la atelie­rele Grivița C. F. R., arestați în di­mineața de 16 Februarie și găsiți că n’au avut nici o vină în inci­dentele petrecute. Ceilalți vor fi dați judecății. Monsegnorul Doici, fostul Nunțiu Apostolic la București, părăsește astăzi la orele 8 seara Capitala, Monseignorul fiind ușor suferind dineul ce Ministerul de externe ur­ma să dea în onoare Sa nu a mai putut avea loc. D. Ton Mihalache a plecat ori de la Geneva la Monte Carlo unde va avea întrevederi cu d. Iuliu Maniu. In marea și frumoasa sală de expoziții din palatul ziarului „U­­niversul“ s’a deschis de Vineri expoziția pictorului N. Enea. ---—­—sos——— Tip. ziarului „UNIVERSUL" str. Brezoi­a­nu Nr. 23-25 Escursiunea Ligei Culturale în Italia Supt conducerea personală a d-lui Prof. Nicolae Iorga, Liga Culturală face de Paști o ex­cursie în Italia vizitându-se Gro­tele Postumia, Veneția, Pado­va, Florența, Roma etc. Se va lua parte și la marele serbări religioase cu ocazia împlinire­ a 1900 de ani de la înălțarea Mântuitorului, înscrierile și informațiile la liga Culturală, Bdul Schitu Mă­­gureanu Nr. 1 Etaj I-telefon 3-1060. Sărbătorirea d-lui Dem. Dobrescu In sala Cercului Militar, a avut loc aseară, din inițiativa unui grup de cetățeni, sărbătorirea a 4 ani de primariat ai d-lui Dem. Dobre­scu. Au participat peste 400 persoane, fără deosebire de partid cât și pre­ședintele de consiliu. Au rostit cuvântări d-nii: Rădu­­lescu-Motru, Al. Vaida Voevod, Li­­viu Rebreanu Ion Minulescu, dr. Severeanu, avocat Birnberg, d-na Ortansa Satmary, C. Marinescu, d-na Maria Pop și d-nii Tudor Po­­pescu, Roman Căpățână, Ion Ianco­­vescu, Aurel Weiss, V. V. Stanciu, se alătură omagiilor exprimate de ante­ vorbitori, primarului general. D. Dem. Dobrescu, luând cuvân­tul, mulțumește pentru cuvintele ce i s’au adresat, apoi spune: Capitala este casa comună a lo­cuitorilor săi. Este insă și simbolul geniului național. In calitate de conducător al ace­stei case comune, primarul este un șef de orchestră. El trebuie să di­rijeze întreaga activitate. Primarul unei Capitale, trebue să îngrijească de nivelul ei interna­țional, fiindcă primarul Capitalei este primarul țării. Un primar lu­crează sub controlul direct al cetă­­țe­­­lor și de aceea, el trebuie să urmărească posibilitățile de ridica­re a unui oraș. Bucureștiul, este un oraș așezat în mijlocul a două lumi și tocmai acest mediu international și națio­nal trebue să facă din orașul nos­tru o metropolă invidiată. D. Dem. Dobrescu, expune apoi greutățile întâmpinate și realizările din cei 4 ani ai activității sale. D. prof. Rădulescu-Motru, a citit apoi telegrama adresată M. S. Re­gelui. Știri din străinătate Washington, 26. (Rado?), D. Stimson, cercetar la Departa­mentul de Stat, a informat So­cietatea Națiunilor, că Statele­ Unite sunt de acord cu conclu­ziile generale ale raportului co­mitetului de 19 în chestiunea Manciuriei. Statele­ Unite ajun­seseră și ele, adaugă nota, la concluzii asemănătoare. in consecință Statele­ Unite își însușesc principiile cuprin­se în recomandări, în măsura prevăzută de către tratatele în care și Statele­ Unite sunt parte. Geneva, 26. (Rador). — D. Lit­­vinoff a părăsit dri seară Geneva, plecând la Moscova. Se anunță că plecarea aceasta a delegatului sovietic este nece­sară pentru ca el să confere cu guvernul său, în legătură cu in­vitația făcută de către Societatea Națiunilor, Rusiei Sovietice de a participa la comitetul consulta­tiv, însărcinat a căuta o concilia­­țiune între China și Japonia. Belgrad (Rador).­­ După o statistică p­ublicată de curând ree­­se că Iugoslavia este dintre toate țările, care au o marină comercia­lă, aieea care a făcut cele mai mari pro­gr­ese. Iugoslavia a primit, imediat du­pă răs­boi, vapoare de un total de 126.000 tone din flota comerciala austriacă. Tonajul total al flotei comerciale iugoslave a ajuns azi la 181.000 tone. Cele mai multe din­tre vapoarele iugoslave sunt des­tinate călători­­ilor îndepărtate. Tratativele pentru îmbunătățirea schimbului de mărfuri dintre Ro­mânia și Franța vor fi reluate în curând la București. Tratativele vor fi duse din partea Franței de către delegații legațiu­­nei franceze din Capitală, iar din partea guvernului de către delega­ții ministerului de industrie și co­merț. In tratativele ce vor urma nu va fi vorba de vre­ o convenție de clea­ring — a cărei necesitate nu se simte — ci numai de schimbul de mărfuri. Duminică, 19 Februarie, intri un cerc intim, s’a celebrat la Fonte­­nay aux Roses botezul copilului d-nei și d-lui Ianculescu, — prie­tenul nostru, — NICOLAE RA­DU ROMAN. Nași au fost d-na și d. Nicolae Iorga. Eri dim, s’a ținut la ministerul de industrie sub președinția d-lui Cezar Popescu, secretarul general al departamentulu’ ședința comi­­siunii superioare a contingentări. S’a continuat examinarea și re­zolvarea cererilor importatorilor, cu privire la compensații adresate co­­misiunii și s’au luat ultimele măsuri în vederea aplicării regimului de­finitiv al contingentării care începe la 1 Martie. Direcțiunea lăptăriei municipiu­lui București roagă pe d-nele și d-nii directori de școli primare și d-nele conducătoare de grădinița de copii din Capitală, să-i comuni­ce, fie în scris fie telefonic (telel No. 3.32-22) orice nemulțumire air avea in privința modului cum se face serviciul de transport al lap­telui la școli. j

Next