Neamul Românesc, februarie 1934 (Anul 29, nr. 23-45)

1934-02-01 / nr. 23

-----------SÜ DE PICTURA MAGDA IORGA De la 15 ianuar la 51 ianuar 1954 10—15 a. m. și 15—20 d. * Vernisajul la 15 ianuar, 5 d. a. Sala fundației Salles Bulevardul Brătianu, m. U M TtormiT: ORIZONTURILE MELE O VIATA DE OM de U* IORGA 3 volume! Gsplăn­a și tinereța, lupta. Spre înseninare, Editura M. STROILA. — Prețul celor 3 volume 300 lei* - așa cum a fost - Declarațiile lui Sir John Simon In Camera Comunelor Londra, 29. — Parlamentul bri­tanic sa întrunit astăzi pentru prima oară după vacanța Crăciu­nului. Sir John Simon, ministrul afa­cerilor străine, răspunzând în Ca­mera Comunelor, unor întrebări relative la stadiul actual al pro­blemei desar­mării, a reamintit sforțările făcute neîntreupt, din Noembrie și până acum, pe cale diplomatică și în special schim­burile de vederi personale, pe ca­­re le-a avut cu guvernele francez și italian. Aceste guverne, a de­clarat Sir John Simon, au ajutat la stabilirea punctelor unor even­tuale acorduri și la clarificarea problemei dezarmării. Ministrul afacerilor străine a arătat apoi că la 19 ianuarie, gu­vernul britanic a primit răspun­sul Reichului la cererea sa de lă­muriri mai amănunțite asupra in­­tențiilor și scopurilor reale ur­mărite de cancelarul Hitler prin declarațiile făcute de acesta după anunțarea retragerii Germaniei de la­­ conferința dezarmării Guvernul britanic a urmărit cu cea m­­ai mare atenție schimburile de vederi urmate între guvernele francez și german și a ajuns la concluzia că a sosit momentul să facă cunoscută atitudinea sa față de situația actuală, a cărei gravi­tate nu este decât aparență. Gu­vernul britanic, a spus Sir John Simon, trebue să facă un nou pas hotărîtor, întrucât acest lucru stă în puterea sa, pentru a înlesni realizarea unui acord. Punctul de vedere al guvernului britanic a fost exprimat în memorandul, ca­re a fost trimis reprezentanților Marii Britanii în străinătate pen­tru a fi comunicat guvernelor in­teresate în prima linie în recen­tele negocieri. Acest memorand va fi dat publicității îndată ce guvernele celelalte vor fi avut timpul să-l examineze. In ce privește chestiunile re­lative la reforma Societății Națiu­nilor, Sir John Simon a declarat că acestea sunt chestiuni secun­dare și că rândul lor nu va veni decât după lămurirea chestiunii dezarmării, care este de o urgen­ță imediată. Acest punct de ve­dere a fost confirmat de guver­­nele italian și francez. In conse­cință, așteptând rezultatele sfor­țărilor actuale pentru obținerea unei convenții de dezarmare, gu­vernul britanic, nu va întreprinde nicio acțiune. --------------ooo X ooo—------— Spectacole OPERA ROMANA: „Bărbierul d hn Sevilla“. . TEATRUL NAȚIONAL : „Dinu Pă­turică“. TEATRUL VENTURA: „Spioana“. TEATRUL REGINA MARIA: „Doar un sărut“. TEATRUL IANCOVESCU: „Bani pe­șin“. CINEMATOGRAFE VOX: „latoriu­l plăcerilor și revis­te „Voxul declară.“. TRIANON: „Victor și Victoria“ cu Renate Muller. CAPITOL: „Țareviciul“ cu Mana Eggerth­. . REGAL: „Vraja milioanelor", jur­nal. . FEMINA: „Femeea zilei“ cu Jean Harlow. RIO: „Fiica nababului“. .... BOULEVARD PALACE: „Fetița ini­mii mele“. ROXY: „Țareviciul“. SELECT: „Serenada Torțelor“. FORUM: „Ultima noapte“ și „The­­dore Si­do.“ cu Albert Prejan. OMNIA: „Voluptate“ cu Marlene Dietrich și „Fatalitate“. MARAȘEȘTI: „Bagi Murat“ cu Ioan BIZANTIN: „Inimi Frânte“ cu Di­ckie Moore. I IRIS: „Sunt un evadat“ și artiști. LIDO: „Cântecul Bosforului“ și „Ge­neralul Yen“. MARNA: „Marea Ducesă Alexandra“ cu Maria Jeritea. MARCONI: „Hotel Atlantic“ cu An­­ny Ondra. VOLTA-BUZEȘTI: „Vraja Trupului“ LIA: „King-Kong“ și Sten și Bran. i m­ai­ micii AVOCAT fost Consilier comunal al Capitalei Strada lingi Grii­ță 66 (prin Filantropia) Tel. 3.2496. Calea Gri­viței 80, et. I Consultațiuni: 7-9 dinn 7-9 seara K­rim i.­m Chirurg primar director al Spitalului de accidente de munci și mecano— therapie al Asigurărilor Sociale Strada 11 Iunie 17 Consult. 5—6, telefon 317.56. Ședința de la primăria 9­9 a municipiului Em­ s’au întrunit membrii de­legației permanente a primăriei muncipiului sub președinția d-lui Em. Dani primarul general, a­­sistat de d. I. Roban, secretar general. Discutându-se chestia comer­țului ambulant, d. Al. G. Done­­scu, primarul I. N­ Negru a ce­rut să se studieze cu atenție chestiunea deoarece o mulțime de oameni își câștigă existența de pe urma acestui comerț. D. Em. Dan, primarul Capita­lei a propus instituirea unei co­­misiuni alcătuită din toți prima­rii de sectoare împreună cu d. I Dinulescu, directorul serviciului administrativ să studieze aceas­tă chestiune. Delegația a aprobat apoi cum­părarea unei scări de 45 metri lungime necesară corpului de pompieri și diverse contracte de Închiriere a compartimentelor din piață, după care ședința s-a ridi­cat. ---------x # x--------— Bani peșin! Teatrul lancovescu Un succes triumfal, subliniat deo­potrivă de întreaga critică drama­tică și de public, obține în fiecare seară comedia „Bani peșin“ de Ca­­merlohr și Ebermayer, noul spec­tacol al teatrului lancovescu. In rolurile principale Ion lanco­vescu, Roland de Jassy, Grigore Va­salia, N. N. Matei, C. Nani, d-nele Vere Cigailla, Eugenia Barnims și Jenny Ioanin. Pentru a înlesni tuturor bucureș­­tenilor participarea la acest delicios spectacol, teatrul Iancovescu a fi­xat cele mai reduse prețuri de in­trare din Capitală: 50 și 00 lei. M......... B.......??? ---------x*x------*--­ Cărți și reviste A apărut Revista societății „Ti­nerimea Română“. „Anul LII, Art. 5, Ianuarie 1934, cu următorul va­riat cu­prins : Tinerimea Română: De ziua Unirii ; Tinerimea Română: I. U. Duca ; Prof. Dr. Chr. Muscelea­­nu : Cum se nasc și mor stelele . Arh­im. Scriban: De unde atâta vătămare ? Sterian Dobrescu: ■ Tristețea înserării; Ușa Simio­­nescu : Cu priilejul pomenii cu il­­tituatle a lui Constantin Vodă Brân­­coveanu (1688—1714) ; Monitorii­ Vânător: Versuri de chiciură D. Murărașu : O ediție ..definiti­vă“ a l­ui Eminescu în 1953 . Re­cenzii. Dan Sim­ionescu : Draghi­­ceanu Virgiliu III, Mitropolia Târ­­govistei, Theodorescu Bazim, vol I, Nicolae long­a, viața și opera vol. II, BiBiograf­ia operilor. La 2 Februarie vor fi reluate tratativele asupra pactului balcanic — Se caută modalitatea aderării Bulgariei — Belgrad. 29. — Din sursa bine informată, se anunță că Vineri, 2 și Sâmbătă, 3 Fe­bruarie, se vor întruni la Belgrad miniștrii de externe ai României, Greciei, Iugo­slaviei și Turciei. Ministrul de externe turc Tevfik Rușdi Bey pleacă azi de la Ankara spre București, de unde se va duce la Bel­grad împreună cu d. Titu­­lesen. Ministrul de externe grec, Maximos, va sosi la Belgrad Vineri seara, sau cel mai târ­ziu Sâmbătă dimineața. Discuțiun­i­e dintre cei pa­tru miniștri de externe se vor ține in jurul pactului bal­canic. In cazul când nu se va pu­tea obține și aderarea Bul­gariei, bine­înțeles că pactul va fi semnat numai de Ro­mânia, Grecia, Turcia și Iu­goslavia. Ziarele din Belgrad relevă importanța întâlnirii spu­nând că e pentru prima oară că se întâlnesc toți cei patru miniștri de externe sus nu­miți. Această întrevedere va in­fluența în mod favorabil des­voltarea politicii în Balcani. Unele ziare din Sofia a­­nunță din București că pac­tul balcanic va fi revăzut, spre a se facilita aderarea Bulgariei. Belgrad, 29. —— Agenția ,, Avale“ anunță: „La 2 Februarie se vor în­truni la Belgrad d-nii Titu­­lescu, ministrul de externe al României; Rușdy Bey, minis­trul de externe al Turciei; Maximos, ministrul de ex­­externe al Greciei și Jestici, ministrul de externe al Iugo­slaviei, pentru a se sfătui a­­supra pactului balcanic**. O GEAMUL ROMÂNESC Antonii Svehía Celui care a fost îngropat mai ieri la Hostivar i s'a spus, pentru a-l caracteriza, „țe­­ranul ceh". _ ■ „Țerani" sunt însă de multe feluri. Acei cari nu știu decît ce știe țeranul, dar pretind să conducă o întreagă societate, așa de complicată, cum sînt cele de astăzi. Să ferească Dumnezeu orice țări de astfel de „țerani" politici ! Sînt apoi țerani de vitrină, cari se împodobesc cu ceia ce la țeranul adevărat cores­punde vieții pe care o duce, dar care la oameni străini în orașe și avînd alte ocupații nu poate fi decît o pretenție ridi­cată și o zădarnică încercare de a „simbolisa". Așa lipsa de guler a acelui care a fost cînd­va președinte de Consiliu în P­olonia și țiărașii de scumpă stofă anume făcută pentru picioarele sprintene ale d-lui Mih­alache, care s’ar supăra dacă i-ar zice în Parlament „nene" sau „bădica". Svedia era însă un om modern, știind ce trebuie să știe orice om care conduce as­­tăzi un guvern. Era un om de mare muncă și incontestabil un puternic organisator. Poate și un om de talent. Personal, era modestia întrupată și nu cred că vre­o­dată predicația lui statornică să fi întrebuințat ge­stul demagogic sau cuvântul de ațîțare. Țeran și țerănist, fondator de partid al țeranilor — dar cu țerani, nu cu fugari și ari­viști, — și mai ales un entusia­st naționalist și unul care înțelegea că o clasă nu e o bucată ruptă din națiune, ci unul din organele vieții naționale. Și de aceia toți au putut regreta dispariția lui. N. IORGA MAINE vom publica, după note stenografice, „STAT ȘI NEGUSTORI" conferința d-lui profesor N. Iorga, ținută la Sfatul Negustoresc. Uniunea Sindicatelor Agricole, este o veche și serioasă or­ganizație a plugarilor. Participa efectiv la opera ei așa de utilă, cei mai de seamă dintre cultivatorii de pământ. Printre condu­cătorii ei se găsesc d-mii D. Busuiocescu, C. Garoflid, I. Cante­­rășescu, Prințul Brâncoveanu, A. Solacolu, A. Pană, C. Fi­loții,­­ Cornățeanu, și mulți alți agricultori de seamă. Ori­cât s’ar supăra unele elemente retrograde, și clubo­­­­grade. Uniunea aceasta e corporatistă. Ea vrea cu ori­ce stră­­­­duință, să ajute cea mai numeroasă categorie de producători: plugarii. Deunăzi, Uniunea a atras atenția guvernului, prin d. minis­tru Cipăianiu, asupra atâtor nevoi ale agriculturei. De ele, vom mai vorbi. Una, importantă, este încurajarea­­ industriilor în legătură cu plugăria. Ele trebuesc deplasate la­­ țară, și cele noi, axate numai acolo. Un vast plan de lucru, cu imense foloase pentru economia­­ internă, a fost supus Ministerului de Agricultură. Să sperăm că el va căpăta și altceva decât făgădueli b­ine­­­­voitoare, s Pentru că orice întârziere în organizarea producției n»«es­­­te, se cifrează cu pagube anuale de multe miliarde lei. Oficiosul guvernului, anunță următoarele: în legătură cu Conversiunea Datoriilor: „Este în primul rând problema conversiumei datoriilor, li­chidarea trecutului, în condițiuni cari să nu nedreptățească pe nimeni, să armonizeze toate interesele in joc și să facă posibilă renașterea creditului și a încrederii generale, fără de care nu este de conceput normalizarea vieții economice a țării și reluarea ac­­tivităței productive“. Din cuprinsul acestei declarații, și din cele care i-au urmat, reese că guvernul e decis să vie cu asanarea datoriilor de toate categoriile. Proectul va fi cel dintâi, din legiuirile în pregătire. D. Dor­el Dumitrescu a fost numit guvernator al Banc­ii Na­ționale, în locul d-lui C. Angele­scu, demision al Scandalurilor financiare, în care erau amestecați atâția miniștrii și deputați, au prăbușit­ guvernul Chantemps. S’a constituit guvernul Daladier. Portofoliul Externelor îl păstrează președintele Consiliului. Politica externă a Franței, rămâne însă aceași, pentru că nu poate fi in funcție de un ministru, care e totdeauna trecător. E ceea ce trebue să înțeleagă oricine, și de ori­unde, — ori­cât s’ar supăra unii, cari se cred indispensabili... Eli s’a deschis sesiunea Reichstagului. Cu acest prilej s’a co­memorat și împlinirea unui an de regim hitlerist. Indiferent de felul în care statele Europei privesc evenimen­tele, în desfășurare, din Germania, această politică nu mai poate fi privită cu indiferență. Germania de astăzi știe ce vrea și își urmărește cu tenaci­tate înfăptuirea pretențiunilor ei. Discursul Cancelarului Hitler, prin care arată că Germania vrea cu orice preț dreptate, este o dovadă în plus asupra drumului pe care Germania ține să-și îndeplinească acest punct de vedere. Mâine la orele 12 a. m. are loc cu tot ceremonialul, deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Suveranul va ceti Mesa­jul regali, simitaniștii au hotărît să nu par­ticipe la deschidere. După plecarea regelui va avea loc în sala bibliotecei Camerei o consfătuire a majorităților. In această consfătuire se vor desemna președinții Senatului și Camerei. După plecarea Regelui va avea loc primele ședințe ale Camerei și Senatului. Ședințele vor fi consacrate o­­magierii memoriei lui Duca. Vor lua cuvântul d-nii Tătărăs­­cu­, în numele guvernului. Dinu Brătianu ca reprezentant ai­ par­tidului majoritar, și șefii tuturor partidelor. Ungurii caută noui aliați pentru planurile lor revizioniste Budapesta.­­ Ungurii au mari dificultăți cu propaganda lor re­vizionistă. Zilele acestea opoziția din parlamentul ungar a atacat violent guvernul, reproșându-i că politica ungară izolează Ungaria de restul lumii. In Balcani, fron­tul antirevizioni­st s-a întărit fun­damental. Guvernul ungar nu se lasă însă bătut și folosește orice prilej pentru a-și continua propa­ganda revizionistă și a accentua alianța sa cu inamicii ordinei ac­tuale. Zilele acestea, colonia bulgară și­ cercul studențesc bulgar din Budapesta, au organizat o ser- Serata Cercului militar . PRODUCȚIA D-rei MIOARA SANDA VELICU Cercul militar, a organizat Sâmbătă seara în vastele-i sa­loane, o serată artistică la care au dat concursul lor prețios și diulc apreciat d-ra Emma Gu~­tianu și d. Dinu Bădescu dela Opera Română; quartetul Sar­­vas cu d. Metani prim clarine­tist al Filarmonicei; d. Ion Ma­nu dela teatrul Național care a spus versuri delicioase, d-ra Julietta Sandovici care a lansat cu multă siguranță Petale albe de Weber. Surpriza și deliciul serii i-a oferit gingașea dansatoare d-ra Mioara Sanda Velicu, nepoata d-lui colonel Velicu, care într’un Încântător costum de epocă, a interpretat Schön Rozmarin de Fritz Kreisler cu o ritmică de-o suplețe și eleganță remarcabilă. Deși tânăra și diletanta, d-ra Mioara Velicu, a redat prin frăgezimea impresiunilor plasti­ce și delicatețea mișcărilor rit­­mice, iluzia minunatului rozma­rin, desprin din rouă dimineții și fluturat de adierile mării în lumina soarelui, isbutind nu nu­mai să ne ofere in mod plastic sensul intim și subtil al muzicei lui Kreisler, dar să-l iinobileze chiar, printr’o infinită gingășie, impregnându-i prin spontane ins­pirații, de­ o captivantă poezie. Emotivă, fină, vibrantă și ușoa­ră ca un joc de lumini sau de ape, d-ra Mioara Sanda Velicu se prezintă ca un adevărat po­em de seducții și de grații dan­sul său ingenu și suav, promite­a o frumoasă carieră coregrafică, bare cu prilejul Crăciunului pravoslav. Cercurile ungare au contribuit la organizarea serbării, căreia i-au dat un caracter abso­lut, revizionist. Au luat parte numeroase perso­nalități oficiale ungare, care au amintit în cuvântările lor, că în războiul mondial, armata ambelor națiuni a luptat cot la cot și că în prezent ambele națiuni lupta împreună pentru revizuirea situa­ției actuale. Toate aceste cuvântări au fost primite cu aplauze în special de către reprezentanții organizațiilor revizioniste și patriotice ungare. A luat apoi cuvântul ministrul Bulgariei la Budapesta, Popov, care a accentuat legăturile ideale și reale dintre ambele națiuni. A vorbit despre ospitalitatea ungară și a subliniat că fiecare bulgar se simte în Ungaria ca în a doua sa patrie, și că fiecare ungur este primit în Bulgaria ca un amic și un frate credincios. Presa din Budapesta a prezen­­­tat serbarea coloniei bulgare ca un mare eveniment politic, ca o entuziastă manifestare bulgară pentru revizuirea tratatelor de pace. Ziarele din Budapesta au accentuat că serbarea a avut loc tocmai în timpul când Bulgaria a respins participarea la pactul balcanic, declarând că nu e admi­sibil pentru Bulgaria atâta timp cât va preconiza actualul status quo. La aceasta s’a adăugat ime­diat, că Ungaria colaborează în mod strâns cu cei cari asigură Bulgaria, că mai curând sau mai târziu se va face o revizuire­ a tratatelor. Modul cum a fost folosit serba­rea bulgara, precum și­ interpre­tarea ce i-au dat-o ziarele unga­re, vor fi prea puțin plăcute pen­tru cercurile oficiale bulgare. A apărut .,PROPĂȘIREA AGRI­CULTURII“, anul V Nr. 48 Ianuarie 1934, Organ de Propagandă Agri­colă și Culturală al Asociației Ab­solvenților Școlilor de Agricultură, Viticultură și Horticultură de Gr. I din România, cu articole folosi­toare semnate de d-nii: C. Diaconescu, I. Teodoreanu, I. Râmnic, Ing. Const. Ciulei, Ing. D. G. Const­antinescu, Ing. Alex. P. Ion­escu, V. Lovinescu-Rădășeni, P. Popescu, Vintilă Petrescu-Vran­cea, Alex. Chivu, Alex. Nastase, etc. ABONAMENTE : Pentru săteni 80 lei anual, pentru membrii 120 lei și pentru instituții 300—500 lei a­­nual . REDACȚIA ȘI ADMINISTRA­ȚIA : Str. Academiei Nr. 2 et. III, București I. --------oxoxo------­ Inundațiile în Basarabia „Nașa Reci“ vorbind despre pe­ricolul inunda­­țiilor sistematice din Basarabia, scrie : „Regularitatea inundațiilor flu­viilor și râurilor din Basarabia, ce se repetă aproximativ în ace­leași locuri, ar fi trebuit să tre­zească pe b­irocrații som­nolen­ți, forțându-i sa se ocupe pe larg, pe baze științifice de chestiunea a­­părarei popula­ți­unei și a salvării avutului ei. „Afirmăm categoric că se poate lupta cu succes în contra inunda­țiilor, însă aceasta nu pe cale can­­celaristică, ci atrăgând la această operă specialiști și mii de basara­­beni ce suferă cumplit de pe ur­ma șomajului. „Inundațiile repetate din an în ani ies din cadrul nemorocirei, constituind o crimă față de popu­lația basarabeană și de avutul ei“. --------Oxoxo-------­începând chiar din acest an e­­xamen dle de sfârșit de an la șco­­lile secundare vor fi reînființate. Se vor da examene la fiecare materie cu profesorii clasei și un inspector delegat de Ministerul Instrucțiunei. Dispoziția reintroducerea exa­menelor va fi prevăzută în noua lege a învățământului secundar care se elaborează actualmente. Varșovia, 30 (Nador). — D. Că­dere, ministrul României, a fost primit ori, la ora 18, în audiență, de mareșalul Pilsudski Ministrul instrucțiunii a acor­dat episcopului Visarion al Hoti­­nului un concediu de o lună înce­pând dela 15 Februarie, ca să se ducă în străinătate întru căutarea sănătății. In vremea concediului, afacerile episcopiei vor fi gerate de consi­liul eparhial. Cercul artistic a organizat pen­tru ziua de Duminică 11 Februarie, orele 5­—12, ceas dansant cu pre­lungire în saloanele Casa Femeii din Splaiul Independenței 46. Jazz, surprize,­­program artistic. --------oxoxo-------­ Cum se va achita abo­namentul la telefon Duminică a avut loc ședința comi­tetului de direcție al C. A. P. S. E., împreună cu membrii delegați ai Asociațiunilor confederate în comi­­siunea specială a telefoanelor. După discuțiunii la care au luat parte d-nii: prof. Gheorghiu, pre­ședinte, av. Colteii I., ing. Florescu, Doc. dr. M. Popescu Buzău și după ce s’a luat act de deciziunea d-lui ministru Franasovikci, comunicată sec. de telefoane s’a hotărît: 1. Până la soluționarea definiti­vă a chestiunei de comisiunea in­terministerială să se plătească rata pe ianuarie în cant după vechiul tarif telefonic P. T. T. 2. O delegațiune să se prezinte comisiune­ interministeriale forma­tă din d-nii: ministru Nistor, sub­secretarii de stat Maxim și Irim­e­­scu pentru a-i supune dezideratele confederației.__________________ Ti», dandni .,UNIVERSUL” Hr, am­...«..». Na, V&M, D. M. Lăzeanu, referent la Consiliul legislativ, a fost numit secretar general la ministerul de finanțe. Azi la ora 5 după amiază va avea loc la locuința d-lui Dinu Brătianu ședința Comisiunii pentru pregătirea legii conver­siunii. Ședința de azi este consacra­tă problemei datoriilor urbane. Vor fi luate in discuție diferite­le categorii de debitori urbani, ipotecați și neipotecați, anga­jați și neangajați la institutele de credit. Guvernul intenționează să a­­corde o cât mai largă compre­­henziune doleanțelor acestor de­bitori. M. S. Regele a primit ori­gini., in audiență, pe d. Victor Slaves­cu, ministrul finanțelor. D-sa a făcut Suveranului o ex­punere asupra proectelor de legi financiare, pe care urmează să le prezinte ministerul finanțelor ,la deschiderea sesiunii parlamen­tare. Membrii guvernului s-au în­trunit ozi, la ora 3 și jum., la pa­latul regal din calea Victoriei, și au ținut consiliu sub preși­­denția M. S. Regelui. S'a dat citire și s'a discutat și hotărît în ultimă formulă, me­sagiul regal pentru deschide­rea Corpurilor legiuitoare. * In cursul săptămânii viitoare, d. Victor Slăvescu, ministrul fi­nanțelor, va face o expunere a­­supra economiei legilor financia­re, pe care d-sa le va supune par­lamentului. Primăria Capitalei a dispus an­chetă cu privire la felul cum s’au executat lucrările la direcția dru­murilor și podurilor din munici­piu, de la 1929 până azi. * Consiliul de administrație al Camerei de agricultură a jud. Du­­rostor, a fost dizolvat pentru rea administrație._______________ O nouă Escrocherie cu Invalizii tidice la norocoase (?) Un nou gen d­e escrocherie și-a făcut apariția de curând, în Capitală. Sub egida unei vagi asociații de invalizii, grade inferioare, ca­tegorie de oameni pentru care avem toată solicitudinea, — au răsărit prin toate cafenelele un soi de ladițe metalice utilate cu o serie de semne, butoni și ma­nivele. Mai au și un orificiu pe unde se introduce una sau mai multe monede de 2 lei, ori „fișe“ de aceeași mărime și care au valoare circulatorie în toate a­­ceste localuri. Pe „fișă“ stră scris: „LOC. IZ­BANDA I. O. V. FAVORIT“. In ce constă escrocheria? Introduci una sau mai multe monede a 2 lea sau „fișe“ speci­ale pe care ți le vinde chelne­rul din acel local, în orificiul in­dicator și tragi de o manivelă. Și nu iese nimic. Introduci al­tele și iar tragi, apoi altele și al­tele și tragi mereu și mereu nu iese nimic. Arare­ori, după ce ai introdus 50—fiO de „fise“, scapă pe partea de jos a lădiței 2 „fise“, pe care dacă le introduci din nou, nu le mai vezi nici pe ace­stea. Cu sistemul acesta, obișnuiții cafenelelor care sunt bieți nevo­iași, —­ căci jucătorii de rasă au cluburile lor protejate de auto­rități, — își macină ultimul go­logan. Poate pâinea copiilor, poate chiar masa lui pe acea zi. Dupe informații, o lădu­ță de a­­cestea poate produce până la 2—3.000 lei pe zi. Tovărășia, con­stituită în „societate anonimă ro­mână“ cu sediul intr’o cafenea din Lipscani, plătește pentru împrumutul firmei, soc. Izbânda I. O. V., CATE 200 LEI LUNAR (DOUA SUTE), de fiecare lădiță. Ministerul muncii și ocrotiri­lor sociale, nu are nimic ,de zis? Dar autoritățile polițienești, n’au nici o dispoziție in privința ace­stui nou gen de hoție? N. L. . Noul ministru al industriei, d- Sassiu, care a­­ depus jurământul la ora 3, a luat și d-sa parte la consiliu. Pen­ten președinția Senatul­ui, guvernul și partidul liberali, au desemnat candidatura dlui pro­fesor I. Nistor, ministru de stat Pentru Cameră a fost desemnat cum se știe, d. N. N. Să­véran, fost ministru. După consiliul de miniștri ori de la Palat, Suveranul a pri­mit intr’o lungă audiență pe ă. Al. Mavrodi, subsecretarul­ de stat la președinția consiliului. Marți, 6 Februarie, se va des­chide seziunea ordinară a Sf. Si­ftod. D. ministru dr. C. Angel­escu va deschide ședința. In cursul lunii Februarie se vor face investiturile și instalările e­­piscopilor Nifon Criveanu al Hu­șilor și dr. Vasile Lăzăresc­u al C­aransebeșului. Intre primele proecite de legi care vor veni în discuția Parla­mentului va fi și cel pentru re­organizarea bacalaureatului. Ministerul Instrucțiunii s’a de­clarat partizan al înăsprirea ac­tualului regim an­ bacalaureatului. Prim noul proect se vo­r intro­duce dispozi­țiuni cari să perm­it­ă o selecționare riguroasă a­ yiu­to­­rii lor studenți.

Next