Neamul Românesc, aprilie 1934 (Anul 29, nr. 73-92)
1934-04-01 / nr. 73
Nr. 73 f*ia poștcală WatH?« in litimerar tfeof. Dir. 0«Li P. T. 1’. N», l§MM/#St ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST- DEMOCRAT »rsr REDACȚIA §1 ADMINISTRAȚIA | Duminică 1 Aprilie 1934 ) | m POLTIC BUCUREȘTI (I) - w p| I ----------------1.....—...... ...». »„■»«.. Bod.i f ouusCTOR N. IORGA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) I I mo m I m. oeobceku Telefon 3.70.88 la străinătate. Pe un an. 1200 tei. Pe «ase tuni. «00 tei 1 INTERNEI • E)in frământarea politică și socială a țării, încărcată îndeobște de norii grei ai pesimismului, mai străbat în afară, către țări străine, adesea, raze puternice și luminoase care aduc îmbărbătare și credință în destinele bune ale neamului. Astfel, zalele trecute, o impresie puternică a produs atât în Polonia, cât și în alte cercuri străine, un articol apărut în ziarul „Kurier Iwowski“, intitulat: „Un nou succes al profesorului Iorga“ și care se ocupă de noua piesă a d-sale, ce se reprezintă la Teatrul Național. Descriind uriașa personalitate a autorului și aspectele strălucitoare ce se revarsă asupra culturii românești prin producțiile d-lui prof. N. Iorga. autorul articolului, d. Ștefan Glixeli, schițează un sugestiv portret, din care se vede puternica înfățișare a unei activități ce înalță chipul și manifestările neamului românesc: „Cei ce iau parte la conferințe își amintesc desigur figura caracteristică a lui Nicolae Iorga, care in anul 1924 a străbătut toată Polonia, ținând conferințe în orașele universitare. Atunci ne-a uimit cu ușurința și libertatea conferinței improvizate. Aceeași facilitate a lui Iorga ca scriitor trebuia și mai mult să uimească pe cititorii revistei „Przeglad Wspolczesny“, care au văzut articolul profesorului Wedkiewicz, scris cu ocazia venirei lui Iorga în Polonia, informând perfect despre fecunditatea sa literară multilaterală, cuprinzând: istoria României și istoria universală, istoria artei, istoria literaturei, critica și creațiunea originală literară. In fiecare din aceste domenii a scris atâta încât întrece pe cei mai fecunzi specialiști într’o ramură, insă trebue să adăugăm încă articolele zilnice de ziar, atingând toate problemele momentului. Intr’un cuvânt extraordinar extensiunea creațiunei de scriitor, ce lupta pentru concurență cu nenumărate cursuri și conferințe, pe care Iorga le ține în țară și străinătate“. Articolul continuă, ocupânduse mai de aproape de felul strălucit cu care a fost primită de critică noua piesă a d-lui prof. N. Iorga. Iată manifestări, care, — pe lângă celelalte multiple ce se desfășoară d. prof. N. Iorga, în țară și în străinătate, — ridică prestigiul unui neam și ajută la îndeplinirea unor idealuri naționale, dând încredere și larg avânt forțelor creatoare ale poporului românesc. O paralelă se impune, peste măruntele certuri interne... Desfășurarea frenetică și roditoare de energie științifică și culturală, în domenii numeroase, a profesorului Iorga... Dincoace, în vălmășagul „specialiștilor“ politicei, numai intrigă, luptă pentru măriri și permanentă ciocnire de interese inferioare. Până în ziua când se va pricepe cât rău și ce pagubă aduce țării, defilarea irozilor și a somităților intercontinentale. Organizarea tineretului la noi si aiurea Dezorientarea morală în care se află tineretul nostru a fost explicata printr’o sumedenie de cauze, dar fără îndoială, una dintre cele mai principale, este lipsa totala a unei inițiative înalte, oficiale și autorizate, care să organizeze larg cadrele acestui tineret, făcându-l să activeze pentru un scop înalt și plin de înflăcărare patriotică. Primejdia cea mare, aici ca și în alte acțiuni, a fost tot politica, ce nu s'a dat îndărăt de a inția cu otrăvurile necruțătoare, orice manifestare curată, chiar in domeniul cultural. În acest sens, diferitele mișcări din țările străine, cari au înglobat tineretul într’o minuțioasă și drastică organizare, ne dau viu exemplu din care avem de învățat, atât prin defecte cât și mai ales prin calitățile înfățișate: Italia, Germania, Anglia, Statele Unite și chiar și Rusia înfățișează mișcări viguroase de organizare a tineretului, cari însă din păcate, pe lângă scopul național, au fost puse să servească și alte cauze politice sau de rigidă doctrină socială Cu toate acestea, din sacrificiile, din avântul stârnit și din rezultatele minunate obținute prin entuziasmarea și munca creatoare a tineretului, se poate vedea, la ce scopuri înalte s’ar putea ajunge prin această acțiune, atât de mult des ’ a considerată și greșit interpretată la noi. Acea educație preregimentum, care nu este decât o searbăde parodiere a strâmtei îndrumări, plină de greșeli, ce se dă tineretului în alte țări, a fost, chiar și așa părăsită. .. o Această lipsă de atenție, față de importanta problemă a educației și organizării noilor generații într’o armată bine înzestrată moralmente, pentru a duce o companie triumfală contra sumbrelor stări de lucruri și perspective ale actualității, trebuie însă să ia sfârșit. •Semnele ne vin covârșitoare, de pretutindeni și viitorul tăriilor se învederează prin felul în care ele știu să-și organizeze generațiile tinere. O clarificare în aceste condiții întunecate în care se abate cugetul tinerilor, se impune numai prin puternica inițiativa ce trebuie să pornească de sus pentru încorporarea lor în acțiuni luminate aducătoare de nădejdi pentru destinele neamului. Problema se cere însă larg desbătută și ea trebue să facă parte capitală chiar din programele de guvernământ, printro strânsă colaborare cu factorii inițiați. Pildele ce le da strainatatea, in aspectele lor entuziasmante, să ne servească și să ne urnească spre o grabnică și reală înfăptuire a solidei organizări a tineretului. — -----•—000 X ooo------------ Un deziderat al studenților facultății de drept Primim următoarele : Consiliul profesoral al facultății de drept întrunit aseară a luat în discuție memoriul prezentat de studenți relativ la aprobarea unei sesiuni extraordinare, de corigență ,și a admis această sesiune numai pentru cei care s’au prezentat în sesiunea Februarie la bloc. Cum s’au făcut promisiuni că blocul va fi desființat întrucât e ilegal, studenții roagă consiliul profesoral să ia în considerare și această doleanță, cu atât mai mult cu cât blocul a fost adevărata cauză a atâtor nemulțumiri în rândurile studențimii. Un sindicat al cultivatorilor de sfeclă Eri s a constituit la Giurgiu, sindicatul cultivatorilor sfeclei de zahăr, din Oltenia și Muntenia. In comitetul de conducere, sa ales ca președinte, d. N. Duca. Sindicatul a fost recunoscut ca persoană morala și juridică. —-------0X0------------șezătoarea de la Centrala Caselor Naționale la seria conferințelor ce se țin in fiecare Miercuri la Centrala Caselor naționale, a vorbit d. Mihail Haret, despre „Turism și turismul în România“, înainte de conferință, d. prof. Gh. Țițeica, a aratat în câteva cuvinte ce frumuseți naturale are țara noastră și ce venituri ar putea să ne aducă, dacă am reuși să atragem toraim, care să vie să ne viziteze. D. MIHAIL. HARET, președintele Touring-Clubului român, își desvoltă apoi conferința în fața unui numeros auditoriu. Domnia sa face un istoric al primelor încercări, ce sau făcut în țara noastră, pentru desvoltarea gustului pentru turism, încet, încet, am reușit astăzi să avem în țara noastră, o mulțime de tineri cari s’au devotat cu tot sufletul acestui sport, atât de sănătos. Munții noștri sunt vizitați vara și iarna de mii de oameni, de toate vârstele, cari în loc să mai plece în străinătate își petrec timpul liber, vizitând țara noastră, aducându-le aceeaș mulțumire, ca și o călătorie de agrement în țări străine. D. Haret, îndeamnă pe toți, ca să încurajeze acest sport ca astfel sa n- vem și satisfacția că ne cunoaștem țara și pe lângă aceasta se fac economii. Conferențiarul a fost aplaudat pentru conferința sa, atât de interesantă Prima expropriere Desigur că legea care se discută acuma cu privire la datornici, la orice fel de datornici, și pînă la ultimul țigan hoț, pînă la ultimul leneș chiulangiu, pînă la ultimul fals agricultor pe care nimeni nu trebuie să caute a-i salva, nu represintă o „conversiune“, basată pe singurul principiu acceptabil: „imprevisiunea" ci o expropriere, oarbă, brutală. Ea vine după a pămîntului, care se vede, fără supravegherea noilor mici proprietari unde a ajuns. Dar la niciuna din aceste greșeli economice și scăderi morale nu s'ar fi ajuns fără o primă expropriere a meritului. Democrația demagogică a făcut-o de mul, în folosul limbuților, intriganților, oamenilor de afaceri ai alegerilor. Și astfel din umbra trecutului busturile de marmură ale unui Kogălniceanu, Boerescu, Manolachi Costache, Barbu Catargiu, ale Brătienilor, stau ca o mustrare în fața analfabeților cari poartă pe frunte mitul sufragiului universal. Cei cari au admis această expropriere sunt loviți astăzi prin toate celelalte, care fatal cad și asupra lor. Nimm Presa și cartea d-lui prof. N. Iorga OiuluÉ iliJi JilPin a fost ’ Eminentul critic literar, d. Șerban Cioculescu, semnează în „Adevărul“ de ori următoarea orotirea cuprinzătoare și plină de adevăruri pe care i le-a prilejuit o justă Înțelegere a operii și personalității d-lui prof. N. lorga. Se știe că mai acum trei ani d. prof. N. lorga a publicat o parte din însemnările d-sale zilnice, referitoare la o periodă de 15 ani (1916—1950, Memorii, 5 volume, la edit. „Naționala“ S. Ciornei, 1951). Cu acel prilej, cetitorul nu a avut de regretat decât caracterul adeseori telegrafic al jurnalului, unde erau consemnate evenimentele, dar mai ales convorbirile cu personalgiile zilei, pentru folosința de mai târziu a memorialistului. Oricât de neorganizate, prin natura lor directă, acele materiale constituiau un document de prim ordin, atât din punct de vedere obiectiv, cât și din punct de vedere subiectiv, ca un grafic al senzabilității autorului. Pe de altă parte, eram avertizjați de incompletitiiinea publicației, râmași a apare , fără trunchiperi determinate de contemporaneitate, la o data postumă, încă neîmpărtășită. Ne-am îngăduit atunci expresia mâhnirii noastre, la gândul că jurnalul a fost început, credeam a înțelege, abia în 1915, ceea ce s a lămurit a fi fost o temere nejustificată, și ne-am zăvorit părerea de rău că nu vom apuca ziua desigur prea îndepărtată a publicării integrale. Nu ne afiim a scrie că sentimentele noastre față de memoriile fragmentare ale d-lui profesor nu au găsit un ecou prea larg în estimaria unora dintre cetitori, descumpăniți tocmai de modul rapid al notației. Cetitorul iubește, cum spunea Eminescu, „o istorie pe apă prin alte cuvinte povestirile bine legate, închegate, cu un început, un mijloc și un sfârșit, indiferent dacă se refera la o ficțiune sau la o viață trăită aevea. Din parte-ne, deși disociem firește organicul de anorganic, nu ne precupețim prețuirea când e vorba de o mărturie vie, care caracterizează un personagiu, și o epocă. Dar iată. „O viață de om așa cum a fost" e o carte densa de nouă sute de pagini, care nu va amăgi așteptările nici unui cetitor, ci va încânta deopotrivă pe cei rafinați ca și pe... ceilalți. Ca orice personalitate extraordinara și în măsură considerabilă, neacomodantă, d. iprol. M. larga nu poate fi acceptat in parte, sau îl ieii, așa cum este in întregime sau îl refuzi, global, în termeni mai apropiați, considerând cât este de absorbant sau te supui farmecului, sau i te sustragi. Aceasta este măsura ce i se aplica, până deunăzi. După lectura nespus de pasionanta a cărții de față, alternativa subiectivă a cetitorului încetează și pentru prima oară, desigur, de când d. prof. N. Iorga publică, personalitatea d-sale se impune bloc. Obiecții de amănunt se pot ivi oricâte, referitoare la fapte, la interpretări de oameni sau de opere, la sentimente sau la idei, dar aceasta e cu totul secundar, j Suntem, într’adevăr, noi ceștilalți, cari ne daruim ca să spunem așa! ! în rare, dintr’o lege a economiei sufletești, covârșiți de deplinătatea spovedaniei prin care omul , care și-a cheltuit ființa într o ri- 1 jsipa de energie nemai pomenită, în folosul semenilor săi și mai ales a unei abstracțiuni, care este c națiunea, își adună din cioburile unei vieți însângerate de patimi 1 și de pătimiri, cristalul integru ? și vibrant. S au mai scris memorii, aminttiri, jurnale, sau care se vor fi numit. Genul se înmulțește pe zi s ce trece. Până mai este drept,• prea puține, de câtava vreme poate prea multe, confidențele acelora la cari intimitatea adesea neinteresantă precede operii. in loc s o urmeze și s’o desăvârșească. Am intrat într’o epocă ilabe*) Vol. I. Copilărie și tinerețe. Vol. II. Luptă. Vol. III. Spre înseninare. Editura N. Stroilă. 193$. cită și sumbră de desvelire morală, de nudism sufletesc cu hidoșie care lipsește nudismului trupesc. Așa bunăoară, într’o împrejurare când subscrisul nu s’a întâlnit în părere decât cu d. Tudor Vianu, ne-am iubit de admirația frenetică a unor confrați mai tineri pentru un gen de esseu, sau de critică redus de la judecată de valoare la simplă bârfeală de stradă și de răspântie în care ceilalți exaltau autenticitatea, deși lipsită de conținut. Aceiași nu înțelegeau rostul mărturiei personale, care este aula de a lumina dinăuntru o operă obiectivă considerabilă, în ea însăși, de a-și șopti secretul, de a-și destăinui resortul viu pe care analiza rece« Cine înainte de df. prof. N. Iorga a putut formula nebănuitul din miezul personalității d-sale? Acel primam movens a rămas nedescifrat. In țesătura firului de mătase al sufletului, se împletesc tendințe obscure, străvechi, cu elemente imponderabile, ereditare și ancestrale, de pe cele două versante ale noțiunii de neam : familie și națiune. Acestora, înainte de a despica analitic „fim ’n patru“, se cântă d. N. Iorga un admirabil imn, după ce integrează pe individ în „acea vastă umanitate risipită pretutindeni, acel etern union umplând, toate spațiile în care oricine își lasă partea, fie ea și cât de mică". „Mai trebue ceva, așa de puternic și așa de plin de mister, care e omul de ’naintea ta, omul de la care vii și care, prin figuri pe cari le-ai văzut, prin altele care nau trecut niciodată înaintea ta, se înfundă în adâncul vremilor până ce pierde în nesfârșirea lor: părinții, moșii, strămoșii, viața pe care ai fost chemat s’o duci mai departe. „De la ei vine ceva mai scump decât toate moștenirile materiale, mai greu de purtat decât toate sarcinile, ceva care adesea trebue înfruntat cu mai mult curaj decât toate pericolele : felul lor de a fi, transmis, corectat, sintetisat cu mii și mii de experiențe, care ajunge până la tine, omul de azi. Ceva care în ceasurile în care nu e nimeni viu care să-ți stea alături de puterile pe care le păstrează partea aceia singură care continuă viața lor, ca s’o păstreze măcar cum a fost, dar și s’o înalțe și, pentru păcatele lor, s’o ispășească. Ei, înaintașii, dau aplecări, întorsături de spirite, îndemnuri și putințe de fapte. „I-am simțit totdeauna în mine și cu mine, și, dacă am făcut și vreun lucru bun, lor li l-am închinat în partea care lor le revine, întocmai așa cum plugarul antic depunea o parte din rodul câmpului sau al turmei înaintea icoanei zeului. Căci ei, antecesorii, sunt zei, zeii noștri ocrotitori pe căi pe care conștiința noastră trebuie să le aleagă, căci ele vin de la mulți din ei și sunt așa de deosebite adesea cum ei au fost deosebiți. ..Am învățat multe lucruri pentru care nu eu mi-am ostenit mintea. Am ajuns a înțelege și a vorbi ușor limbi pentru că ei le-au vorbit, am găsit în mine, pentru idei, un fir înodat de dânșii, pe care nu aveam decât sa-l duc înainte. Simțiri izbucniau la anume momente în mine pe care ei le plătiseră prin suferințe pe care nu le-aș fi putut bănui altfel. M’am oprit ca înaintea unor lucruri familiare în fața unor realități care erau ale mele, pentru că ei le trăiseră. „Am fost născut cu orizonturi depărtate în spațiu și în timp, cu prevestiri de străinătăți din fun d. PROF. N. IORGA exterioară, îl surprinde numai mecanic, automat. (Continuare în pag. 2-a -------------ooo X ooo------——~» Pagini din Baudelaire de Al. T. Stamatlad Poetul Al. T. Stamatiad — paralel cu opera sa originală : Din trâmbițe de aur, Mărgăritare negre, pe drumul Damascului și Cetatea cu porțile închise — au publicat mai multe volume de traduceri din Maeterlinck, Wilde, Omar, Khayam și Li Po. In curând va apare în editura Adevărului: Pagini din Baudelaire. Cei care de ani de zile îi urmăresc cu iubire activitatea literară, așteaptă cu nerăbdare noul său volum de traduceri. Volumul va cuprinde 12 reproduceri după desenurile, manuscrisele și autografele marelui post francez, și va fi o surpriză atât din punct de vedere literar cât și din punct de vedere tehnic. EXTERNE Zilele acestea autoritățile cehoslovace au descoperit o vastă organizație de spionaj, în favoarea sovietelor. Unul dintre conducătorii organizației era ziarist. Cercetările sunt în curs. Odată cu intențiunea Sovietelor de a intra în Societatea Națiunilor, cercurile militariste japoneze au luat o atitudine hotărît potrivnică reîntoarcerii Japoniei la Ligă. Ele afirmă că acest pas nu ar face decât să înrăutățească situația politică actuală din Extremul Orient. * Odată cu prelungirea pactelor de neagresiune dintre Soviete și Țările Baltice, presa din Moscova și Paris, —■ bine informată, — afirmă că Sovietele sunt gata să recunoască independența acestor țări. _____ — In Spania continuă să ia peporții mișcarea grevistă. Inai multe centre a fost suspenda circulația autobuzelor și a travaelor.* — Cercurile politice ritw-yakeze comentează cu aprindere actul prin care congresul a aprbat mărirea salariilor funcționrilor și a indemnizațiilor veternilor. Această hotărîre a făcut să urce numeroase titluri la [trr» și să se scumpească prețul martiriilor prime, astfel că în toat cercurile politice și economice crede că guvernul va fi nevoit treacă și la alte măsuri înftaționiste, după ce va emite o bană de 200 milioane dollari dar pentru plata acestor sporuri. Intre 6 și 15 Aprilie se va căsători cu 50 la sută pe intreapă rerea C. F. R. Direcțiunea generală C. F. R. a luat următoarea interesantă deciziune în vederea sărbătorilor și a vacanței de Paști: acordă o reducere de 50 la sută din taxele tarifare la toate clasele tren de persoane și accelerat, celor cari merg de la orice stafie la o alta, de pe întreaga rețea F.R. Această reducere se va aplia din noapte de Vineri ora 12, Aprilie, și până Duminică 15 Aprilie ora, 24. Călătoria se va faci eliberându-se de către casele bilete, jumătăți de bilete trei persoane și jumătăți de suplimeJ tren accelerat, atât la ducere cât la înapoere. Mai 1/131N13N1 Băncii Românești a Orientulu Joi a avut loc adunarea generală ordinară a acționarilor Băncii Românești a Orientului din București. Ședința a fost prezidată de d. Amiral Cezar Boerescu , vicepreședintele Băncei. Au asistat d-nn consilieri: G. Georgescu, cenzor la Banca Națională a României; G. Cretzianu și J. C. Pilidi, directori la Banca Românească; C. S. Naumescu, avocat, președintele Uniunei avocaților din România ; Alexandru Stamatin, directorul Băncii Sindicatului Agricol Ilfov; N. Diamandi și Matei Gherassy, mari proprietari. Grupul acționarilor mai importanți era reprezentat prin d-nii: procurist general Gh. Moscu; delegatul Băncii Românești; consul general Gh. C. lonescu; colonel Corneliu Cocea; Athanase Buricescu; Manus Piella; ing. inspector general Pio Benzi; Const. T. Dabo, etc. Intrându-se în ordinea de zi, se citește „Darea de Seamă“, pe care asistența o ascultă în picioare la citirea pasagiilor pomenind despre moartea mult regretatului prim ministru I. G. Duca și a ing. inspector general I. G. Ciumetti — membru în consiliul de adție și unul din fondatorii Băncii. La discuția asupra bilanțului, ia cuvântul de consul general Gh. S. Ionescu, mare acționar și membru fondator al Băncii. D-sa aduce mulțumiri și elogii consiliului de administrație, comitetului și directorului Băncii — d. J. V. Neamțu — pentru activitatea plină de prudență și economie desfășurată în decursul anului 1932, activitate manifestată prin consolidarea instituțiunei și prin acordarea unui dividend ca și anul trecut, cu toată vitregia vremurilor excepționale prin care trecem și cari au făcut ca multe Bănci mari să-și piarpentru a constitui un rezervoriu de reținere a apelor nu pentru a fi destinate de islazuri. Frumoasele lunci ale văilor râurilor noastre, presărate odinioară cu pâlcuri de alini și sălcii pletoase, cari constituiau un baraj în contra puhaielor și cari au fost defrișate și transformate în islazuri au început a deveni un pericol, căci pietrișul și nisipul ieșind la suprafață, au contribuit la lărgirea albielor, cari s’au tot mărit, an de an, în dauna agriculturii. Astfel că „colectarea albiilor râurilor“ prin plantații — cu speciile proprii localității, ar contribui și la micșorarea râului și la sporirea terenului agricol și forestier. Azi când slujitorii pădurilor colaborează cot la cot cu slujitorii ogorului, și alături de toată intelectualitatea românească, nu trebuie să uităm cuvintele sfinte, ce ne-au fost, spuse de către Regele Ferdinand I: „Acel care pune toporul dă nu numai capitalul lor dar a fondurile ce li se încredințase. I Răspunde d. I. V. Neață —directorul Băncii—mulțumind periferu frumoasele cuvinte exprimați și asigură Adunarea, pentru viiitor, de acelaș devotament, în speranța unor timpuri mai bune. In unanimitate și prin aclamațiuni adunarea aprobă bilanțul și contul de profit și pierdere,dând consiliului cuvenita descărcări de gestiunea sa pe anul 1933. | -------------ooo X ooo----------—| Se reduce pretul pâinii at Capitală ! Delegația brutarilor din Capitală a avut eri o întrevedere cu d. Al. G. Donescu, primarul general al municipiului. I D. Donescu a cerut scadereei prețului pâinei negre, cu un leu. I O parte din brutari au acceptat propunerea, alții au râmat să reflecteze. I D. Donescu a răspuns că el ferm hotărît de a face aceastal reducere. I ----------xtțx---------- I Reduceri pe C. F. R. I pentru elevii și studențifi cari pleacă In escurslnnel [liebue și nici nu soara pomului Serbarea sâdirei arborilor, constiitue o redeșteptare a sentimentului nobil de creator, pentru că acolo unde mâna omului a distrus podoabele naturii, tot ea să le refacă cu un ceas mai devreme oprind sau înlăturând dezastrele și reasigurând un patrimoniu aducător de venit și de alte foloase morale și materiale. Manifestarea aceasta, pozitivă și creatoare, se va desfășura cu un deosebit fast, în primăvara acestui an, în marea zi de „Duminica Floriilor“ cântată de poet în versurile: „Vin Floriile cu soare „Și soarele cu fiorii. Ea e un rol covârșitor în educația masselor populare și în special a sătenilor, cari trăesc în preajma pădurilor. In special către sătenii de la șes și cei din Dobrogea, ar trebui îndreptate privirile specialiștilor, spre a-i hotărî să creieze, păduri cel puțin pe locurile unde au mai fost odată și unde lemnul, atât de necesar gospodăriei și vieței de țară lipsește. Dezastrele cari au fost anul acesta în regiunile de dealuri, unde a alunecat pământul cu satele întregi de pe el, își au explicația în despădurirea colinelor și dealurilor. Acesta trebue să fie un obiectiv principal de propagandă cu prilejul acestor serbări. Dezastrele de pe valea Bârladului își au explicația în distrugerea pădurilor care ocupau ambele părți ale văii Bârladului, cari vor trebui reîmpădurite. Consiliul de administrație al Regiei căilor ferate a aprobat cai elevii școalelor primare, secundarei și ai celor asimilate lor, cum și li cercetașilor, care pleacă în eseuri slujii în grupuri de cel puțin 20, ol reducere de 75 la sută din taxele de transport și din suplimentele trenurilor accelerate. Această reducere care se aplica, începând de azi, se va menține vii permanență. I Se cere însă ca excursioniștii sust arătați, să aibă carnete școlare, sau de cercetași. I tulpina unui arbore, nu trebuie să uite că pregătește sicriul agriculturii“. Avem credința, că din această colaborare sinceră a specialiștilor cu reprezentanții tuturor autorităților, administrative și școlare, va reieși un real folos țârei. Cu o singură condiție, ca acest program să fie continuat metodic, an cu an, spre a înregistra rezultatele reale în înlăturarea dezastrelor provocate de eroziuni, în sporirea patrimoniului silvic al țării și în formarea unei educațiuni forestiere. Tot ce e român, avem datoria de a sprijini aceste manifestări naționale creiatoare, care cinstește pe acei cari au înțeles a se pune în slujba pomului și a pădurei. M. P. Florescu inginer inspector silvic, -fost deputat -xox