Neamul Românesc, septembrie 1934 (Anul 29, nr. 187-210)
1934-09-01 / nr. 187
CASA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcțiunea Tehnică Serviciul Construcțiilor și instalațiilor .... I. I Publicațiune de Licitații Se aduce la cunoștința celor interesați că, în ziua de 18 Septembrie a.c., ora 11 se va tine, în localul Direcțiunii Generale C.A.M. din dtaltea Victoriei Nr. 152, o licitație publică, cu termen de urgență și cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de procurare a unui pod basculă, la salina Slănic-Prahova. Garanția de licitație se fixează la 5%, în numerar, sau efecte garantate de Stat. •Dosarul, cu toate piesele și condițiunnile speciale ale lucrărilor, se poate consulta, în orice zi de lucru, între orele 12—13, la Serviciul Construcțiilor și Instalațiiilor, Calea Victoriei nr. 121. CASA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcțiunea Comercială Serviciul Cumpărărilor Fabricațiune •Se adue la cunoștința generală, că, în ziua de 2 Octombrie s.c., ora 10 a.m. ce va ține, în localul Direcțiunei Generale C.A.M., Serviciul Cumpărărilor, din Calea Victoriei No. 152, o licitație publică, pentru materialele necsare confecționărei a 4.000 bucăți răsadnițe pentru tutun. Licitația se va ține în conformitate cu art. 88—110 din S.C.P. și cu „Normele generale pentru ținerea licitațiilor publice ale Oficiului I de licitații, publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 iunie 1931. Caetul de sarcini pentru procurarea scândurilor, ouelor și a materialului necesar acoperirii răsadnițelor, precum și orice alte lămuriri, se pot cere Serviciului Cumpărărilor de la adresa i de mai sus. ” „Sindicatul Ziariștilor din București" are durerea e să anunțe că, Joi 30 August 1934, s’a stins din viată mult regretatul său membru fondator și pensionar Ion Rusu-Abrudeanu Senator de Alba în vârstă de 64 ani Prohodul se va face mâine, Sâmbătă, 1 Septembrie 1934, la orele 3 da., în capela Cimitirului Bellu, unde au fost așezate rămășițele sale pământești. Membrii Sindicatului Ziariștilor sunt rugați să participe la trista solemnitate. Fie-i țărâna ușoară ! CITIȚI „NEAMUL ROMÂNESC" »i lÉiillel ptritei i iiiisi it. --------------- Mierteuri la orele 10 dim., s’a întrunit, sub prezidenția d-lui M. Berceanu, primarul sectorului III Albastru și locțiitor de primar general, delegația permanentă a municipiului. In afară de membrii delegației, au luat parte la această ședință, și d-nii arhitecți Davidescu, Doneaud, Cantacuzino și Smărăndescu, membri ai comisiei de sistematizare. Cu acest prilej s’a luat in discuție chestiunea alinierii căii Victoriei. D. ing. I. Săbăreanu, a susținut punctul de vedere susținut in ședințele precedente, repetând că îndreptarea traseului căii Victoriei, între Palat și Teatrul Național se impune ca o necesitate de neînlăturat pentru necesitățile de circulație ale acestei artere. D. ing. Rădulescu, directorul cadastrului Municipiului, a susținut punctul de veder opus, cerând menținerea caracterului pe care îl are acum calea Victoriei. În ce privește lărgirea acestei artere, d-sa este de părere că porțiunea de la Palat la Bulevard să fie lărgită la 22 metri. De aceiași părere cu d-sa a mai fost și d. arhitect Duiliu Marcu. D. arhitect Doneaud, a susținut punctul de vedere al d-lui primar Săbăreanu. Chestiunea fiind pusă la vot, propunerea d-lui primar Săbăreanu este respinsă cu 5 voturi contra 4. D. N. Titulescu la Paris "-Cine va prezida lucrările Societății Națiunilor. Un nou împrumut pentru Austria. Astăzi dimineață a sosit la Paris d. N. Titulescu. Ministrul de externe al României se află în capitala Franței, în trecere. Probabil că d-sa va fi la Geneva la 3 Septembrie când se întrunește comitetul financiar al Societății Națiunilor. La 5 Septembrie se întrunește Consiliul, iar la 10 Septembrie încep lucrările Adunării Societății Națiunilor. Aceste lucrări vor dura aproximativ două săptămâni. La Geneva, se vor discuta toate problemele internaționale la ordinea zilei. Printre altele se va examina și cererea Austriei de a i se da un loc în consiliul Societății Națiunilor. Mai mult ca sigur că această cerere nu va fi satisfăcută. I se va oferi însă probabil Austriei președinția Societății Națiunilor în cea de-a cinsprezecea sesiune a ei. In comitetul financiar al Societății Națiunilor se va pune în discuție și cererea Austriei, privitoare la un nou împrumut. Austria cere o subvenție de 200 milioane franci ca recompensă că și-a menținut independența și ca acoperire a cheltuelilor învestite pentru înăbușirea revoluțiilor din Februarie și iuie. Nu-i exclus ca Austria să fie satisfăcută în această cerere a ei. I se va pretinde însă o serie de garanții mai serioase decât acelea cuprinse în protocolul împrumutului de 300 milioane de franci din 1952. împrumutul acesta de 300 milioane franci n'a fost restituit nici până astăzi și pentru el Austria va cere conversiunea. ISKEgaz-IEM NEAMUL ROMÂNESC ULTIMA ORA EXPOZEUL HUSIM DE FINANȚE — Politica valutară rămâne neschimbată— Cum se vor lansa împrumuturile interne — D. Victor Slăvescu, ministrul Finanțelor, a făcut ori reprezentanților ziarelor din Capitală, următoarele declarațiuni: V’am rugat să veniți — a început d. Slăvescu — pentru a vă da câteva informațiuni exacte în legătură cu politica financiară și bugetară ce înțeleg să duc la acest departament. EXECUTAREA BUGETuLUI Prima mea preocupare, permetnenta și cea mai serioasă, este executarea bugetului. Până azi, am pretenția să afirm că mi-am respectat angajamentele cu punctualitate, așa cum ele au fost trecute în decretele regale lunare. Mă apropiu de sfârșitul verii când încasările sunt fatalmente mai reduse din cauza activității agricole intense și din cauza deplasărilor de vacanță. Cu alte cuvinte, cred că s-a terminat epoca de încasări mai modeste și începând cu Septembrie voi intra în perioada de încasări mai masive. De altfel luna August din anul acesta este cu mult superioară lunei August din anul precedent, fără a fi întrebuințat pentru aceasta vreo coercțpune fiscală. După cum se știe — continuă d. ministru al Finanțelor, — am cerut autorizarea parlamentului pentru lansarea unui împrumut intern. Acest împrumut se va lansa la o epocă ce urmează a fi precizată, sub formă de două tranșe. Tranșa A, va cuprinde o operațiune de credit public în numerar, cu destinația de a acoperi nevoile de stat în legătură cu apărarea națională, în legătură cu întărirea băncii de emisiune și în legătură cu punerea în aplicare a unui plan de redresare economică. Tranșa B, va avea drept scop să consolideze datoria flotantă a statului sub formă de bonuri de tezaur, ordonanțe de plată în suferință și bonuri de impozite. Am mai declarat în atâtea rânduri și mai declar și azi, că acest împrumut, va prezenta pentru subscriitorii lui, evidente avantagii de siguranță monetară și fiscală precum și de rentabilitate Pentru că doresc să atrag către tezaurul public, acel numerar care stă astăzi inactiv și cuprins de tot felul de îndoeli, împrumutul va fi emis în lei aur, adică lei aur așa cum ei sunt definiți prin legea monetară de la 7 Februarie 1929 — lei stabilizați. — El va fi scutit de orice fel de impozit elementar, supra-cotă și succesiuni, în prezent și viitor. Tot subscriitorul acestui imprumut va fi rambursat cu o primă mare peste valoarea nominală, prin trageri la sorți semestriale. Pe lângă toate aceste avantagii tot subscriitorul de rentă va participa la o serie întreagă de premii, ce se vor acorda trimestriale sub forma unei loterii. In sfârșit, acest împrumut va mai prezenta și alte avantagii pe care le vor comunica la timpul oportun opiniei publice. ORDINEA MONETARA ACTUALA VA FI APARATA De îndată ce consiliul de miniștri va fixa condițiunile lui, voi convoca presa din nou, pentru a aviza la cele mai bune metode de întrebuințat pentru lămurirea opiniei publice. Ceia ce doresc astăzi să subliniez în mod deosebit, este faptul că împrumutul intern se lansează în moneta stabilizată de astăzi și că nici un factor și nici un element nu poate clinti guvernul și pe mine personali de la hotărârea de atâtea ori repetată și solemn afirmată de a păstra și consolida mai departe actuala ordine monetară. Afirm din nou — în cunoștiiță de cauză — că moneda noastră se poate menține pe baza principiilor stabilite prin legea monetară din Februarie 1929. In consecință asigur opinia publică că avem la dispoziția noastră toate mijloacele de a menține și apăra actuala ordine monetară. Cred că în această materie se recomandă tuturor oamenilor de răspundere o deosebită prudență în orișice fel de afirmațiuni și de proecte în legătură cu această problemă. Îmi place să cred că proble m POLITICA DE PACE FISCALA După cum am declarat-o în atâtea rânduri sunt partizanul hotărît și convins al unei păci fiscale. Adică, înțeleg să las contribuabilului mai multă latitudine, în ceea ce privește plata contribuțiunilor, ținând seama și de epocile de încasări mai importante în legătură cu veniturile economiei naționale. Ne apropiem de sfârșitul campaniei agricole și îmi place să cred că și contribuabilii agricultori se vor grăbi să-și îndeplinească îndatoririle lor față de fisc. Acelaș lucru pot să-l spun și în ceea ce privește contribuabilii industriași și comercianți din orașe, precum și proprietarii de imobile care acum în toamnă sunt în situația cea mai optimă pentru a-și îndeplini obligațiunile fiscale. Fără să declanșez vreo acțiune de represiune fiscală, țin să precizez că am dat deja organelor de încasări ordine precise și categorice pentru activarea încasărilor, convins fiind că prin această măsură nu ratăm mersul economiei generale nici nu produc perturbațiuni în bugetele particulare. Fac din nou un apel călduros la toți contribuabilii din țară și-i rog să-și îndeplinească obligațiunile fiscale. ma monetară nu poate fi bagatelizată și nici coborâtă pe un plan nemeritat. Și când ne dăm seama în ce măsură comandă moneta toată viața economică și financiară a țării și a statului se impune cu toată tăria mai multă seriozitate și mai ales un masiv simț al răspunderilor. GREUTĂȚILE CEASULUI DE FAȚA Evident, nimeni nu contestă greutățile ceasului de față, mai ales în ceea ce privește politica economică și în special politica comercială. Sunt greutăți, sunt de făcut retușări și verificări, ni se pun piedici, avem de luptatau anumite adversități. Toate acestea sunt adevărate și incontestabil nu treime să se uite că anul trecut am avut o producție agricolă mediocră, care s’a răsfrânt în balanța noastră comercială. De asemenea, nu trebue să se uite că în acest moment, petrolul se găsește într’o criză de prețuri. Toate acestea au influențat desigur balanța noastră comercială. Prin masurile ce s’au luat însă, prin negociațiunile care s’au purtat și se poartă o ameliorare sensibilă se va produce în ceea ce privește balanța noastră comercială și în consecință acela de plăți. In acest moment declar că am acoperit în devize transferabile serviciul datoriei externe pentru Octombrie așa cum el a fost stabilit prin acordurile recent încheiate. Pe de altă parte, cum vom intra în curând într’o fază mai intensă a exportului, privesc cu liniște și încredere perspectivele viitoare. APLICAREA LEGII CONVERSIUNEI SE FACE CU STRICEJE Acum la începutul toamnei vine la scadență primul termen de plată în legătură cu conversiunea datoriilor agricole și urbane. Nu știu cum să accentuez, mai categoric, hotararea fermă a guvernului de a nu admite nici un fel de păsuire pentru plata primei rate de conversiune. . Este, de altmintreg, un interes de prim ordin în legătură cu reintrarea In normal din punct de vedere al creditului privat, respectarea punctuală a acestei scadențe. Nici un fel de considerent, de nici o natură, nu poate abate guvernul dela hotărârea luata. Parlamentarii majoritari au fost rugați să spună aceasta, fără menajamente, tuturor alegătorilor. De asemenea, am luat măsura ca organele administrative să comunice cercurilor sătești această hotărâre pentru ca nu cumva să prindă propaganda ce se mai face totuși discret, din om în om, în legătură cu o pretinsă amânare a scadenței de Noembrie. Pentru a ajuta pe agricultorii intrați în conversiune să-și lichideze datoriile într-un termen mai scurt și să poată beneficia de o reducere masivă a datoriilor, am luat prin consiliul de miniștri o nouă hotărîre în legătură cu creditul agricol ipotecar. Statul percepe creditului agricol ipotecar pentru cele 800 milioane ce le are la dispoziție o dobândă de numai 1%. In schimb, creditul se obligă să reducă și el dobânda dela 7 la 5 %. De asemenea s-a mai redus la 0,50 la sută cheltuelite de expertiză. Oricine datorează adiționale, județene, comunale și drumuri din trecut și anume dela 1 Aprilie 1934 înapoi, se poate elibera — la libera sa alegere — de aceste rămășițe prin muncă în natură, oferindu-se prețul de 200 lei ziua de muncă cu căruța și 60 lei pe ziua de muncă cu brațele. Am nădejdea că pe această cale se va putea mobiliza sume considerabile, care astăzi constituesc debite de arierate enorme care încarcă inutil rolurile fiscale. Țin să precizez însă că debitele către stat nu se pot transforma în muncă în natură, ele urmând a fi achitate exclusiv în numerar. NU SE VA FACE NICI O REDUCERE DE SALARII SAU PENSII După terminarea interesantelor d-sale declarații d. V. Slăvescu ne-a spus că înainte de plecarea sa în străinătate, care se va produce între 7—8 Septembrie — când va pleca la Geneva — va mai face alte declarațiuni în legătură cu problemele economice și financiare ca și cu politica de stat ce face guvernul întrebat asupra svonurilor care circulă, prin care se afirmă că guvernul — față de greutățile ivite în calea simplificării — ar intenționa să vină — în vederea realizării economiilor propuse — cu o nouă reducere a salariilor și pensiile, d. ministru al finanțelor a răspuns prompt: Nai se poate domnilor. E o nebunie. Vă rog desmințiți categoric. Nici nu ne am gândit și raci nu-i posibilă acum o asemenea chestiune. Nu! Nu ! Nu ! Nici vorbă nu poate fi. Asta ar mai trebui... Chestiunea împrumutului intern Spect TEATRE CĂRĂBUȘ: .,La mai mare". MARCONI: „Valsul dimineții“. ȘTRANDUL KISELEFF deschis toată vara. ȘTRANDUL CIUREL, deschis toată vară. LIDO, bazin cu Ja sa. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „30 de zile Prințesă“ cu Sylvia Sidney. REGAL: „Suflete părăsite". TRIANON (Sala și Arena): „Bravo Bibi“ (Dragoste în zăpadă). SELECT (Sala și Grădina): „Femei în dragoste“. RIO (Sala și grădina): „Dragoste în munți“ și complectare. ROXY: „30 de zile Prințesă“. BULEVARD: „Broadway iubește“ și „Vulturul din California“, acolo FE3MANA: „O căsnicie parisiadă“ cu Annabela. CARSO: „Wilhelmszell“ journal și complectare. FORUM: „Ave Maria" și „Casanova“. BIZANTIN (Cercul Militar): „Gitta și „Răsfățatul femeilor“. FRANKLIN: „Taina cea mare" și „Nunta în Tirol“. OMNIA: „Venus dansează“ și „S. 72 cere ajutor“. EPISCOPIEI: „Verdun“ și „Unchiul din provincie“. PACHE (Mătăsari): „Patima blondă“ și „Noaptea aventurilor“. MARNA: „Supremul sacrificiu“. VOLTA BUZEȘTI: „Liana“, „Amanții Parisului“ și compania Raner- Fiione. MARCONI: „Mizerabilii" operă complectă. MODEL: „Regele Arenei“ și „Condamnat la Insula Dracului“, Știri și Fapte D. Savel Rădulescu, subsecretar de stat la externe, înapoiat din concediu și-a reluat ieri dimineață ocupațiunile la ministerul de externe. D. dr. C Angelescu, ministrul instrucțiunii, a plecat ori la ora 1 la Buzău. D-sa se va reîntoarce azi în Capitală. D. Savel Rădulescu, subsecretar de stat la Externe, a primit ori în audiență pe d. Callas, ministrul plenipotențiar al Greciei. Institutul de fete „MOTEANU“, calea Victoriei 176, telefon 3.77.06, curs liceal complect, statizat, curs primar, sfeatizat, primește zilnic înscrieri între orele 9—1 d. a. și 3—7 Azi, se va ține la Banca Națională o conferință a consiliului superior bancar. Ericim. s-a ținut la Banca Națională sub președinția d-lui Gr. Dimitrescu, guvernatorul Băncii Naționale, în asistența administratorilor delegați și ai directorilor respectivi, o conferință la care au participat și directorii sucursalelor Băncii Naționale din întreaga țară, pentru punerea la punct a diferitelor probleme în legătură cu aplicarea legii conversiunii. D. Victor Slăvescu, ministrul finanțelor a avut eritim, o lungă conferință cu d. Oscar Kiriacescu, vice-guvernator al Băncii Naționale. Ere au continuat la ministerul instrucțiunii lucrările de numiri de suplinitori în învățământul secundar de toate categoriile. Constitui de astăzi Astăzi la ora 5 de castiu" de nl.mștn"," prezidat de d. Gh. Tătărăscu. Consiliul va lua în discuție rapoartele miniștrilor cu privire la aplicarea decretului lege pentru revizuirea tuturor funcționarilor numiți ilegal dela 1924, până astăzi. In această chestiune consiliul va lua astăzi o hotărîre definitivă, fixând norme precise pentru rezolvarea problemei revizuirii. Sovata încă e la sfârșit. “TMTM Șnuită După Gibs a trecut la o a doua exibisie. La cealaltă „demonstrație" de la Sovata. In așteptarea celei de-a treia, — care nu va întârzia, pentru că aceste spectacole în serie fac parte din metoda Maniu, să ne oprim asupra defilărei și controverselor maniste. Concluzia Șovăitei: un imens gol, un nesfârșit ridicul. Din 71 de organizații, abia trei, urmează pe marele martir de la Rădăcini și politica acestuia. Discursurile, plate și anoste: moțiunea, plină de vechituri răsuflate, printre care, asasinatul care nu s'a încercat, — constitie punctul esențial. In acest rezumat al desbaterilor, se trimet elogii sincere d-lui Vaida, și asigurări de devotament... d-lui Mihalache. E pur și simplu umoristic. Cu ce hohot de râs vor primi amândoi, — asigurările „Sovatei"! Abil și fin, d. Maniu își închijpuie că merge, că mai merge, cu aceste retractări penibile. Sovata constitue un al doilea Gib, și egalează în ridicul, demonstrația cu bere, de la București. Asasinat moral ? ■l'fflNBMI Hil!» hi ! lohhim—. Primul punct al Moțiuniei de la Sovata, repetă că marea adunăre, s'a făcut ca să protesteze împotriva ASASINATULUI MORAL, încercat contra d-lui Maniu. E posibilă această mistificare continuă a adevărului. E serios și cuminte, ca în adunări populare, să se semene suspiciuni privind justiția Militară ? Declarații textuale, vădesc că Seretzky a vorbit DE MULTE OR cu d. Iuliu Maniu președintele Consiliului. In scrisori către centrala Skodei, ocnașul precizează că i'a consiliat d. Iuliu Maniu, — să ascundă rezultatele unor experiențe cu mitralierele. In dosarul Skodei, e memoriul scris și iscălit de Seietzky, prin care declară singur, că a făcut d-lui Maniu, președintele Consiliului, un expozeu asupra Armamentului. Șeful de cabinet al d-lui Maniu, declară că în mai multe rânduri Seietzky a fost la Prezidenția de Consiiliu, împreună cu d. Boilă și a vizitat pe d. Maniu DE MAI MULTE ORI. Să fie deici un „asasinat" moral, dacă într'o declarație, Seietzky mai repetă odată, ceea ce se știe precis, din mai multe declarații și din scrisori originale ? Cum e posibil ca d. Maniu și anturajul său, să creadă că pot să inducă în eroare țara întreagă ? ]Pe urmele delicvenților» Sokodei valul de 2 Miliarde Bei ------------------------------—---------------------------------- La o întrebare categorică, se poate răspunde, în două feluri. Sau argumentând cu cifre, cu acid. , cu documente, — da să risipești o bănuială. Sau insultând ca un argat obraznic. 1 Oficiosul d-lui Madgearu, adoptă replica cea mai eftină. Insultă pe tehnicienii Nud urmăm pe acest drum. Noi întrebăm pe fostul ministru al finanțelor: E adevărat că d. Pastruis, consilierul controlor al Ministerului Armatei a refuzat să vizeze contractul Skodei ? E adevărat că d. Virgil Madgearu, a dat d-sa, contra legei, prețioasa viză ? E adevărat iă legea dă Curței de Casație, categoric și expres, autorizarea ca ea, să cerceteze cazuri de acest fel ? A sesizat-o d. Madgearu ? E adevărat că din 23 de miniștrii ai guvernului de atunci, nu știau de contract decât TREI, nu sau pertractat decât TREI nu sau aprobat decât TREI dintrânșii, adică d-nii Iuliu Maniu, V. Madgearu, G-ral Cihosky ? Este exact oare că prețurile aprobate Ocnașului Seletzky, întrec cu multe sute de milioane ofertele Skodei, și cu aproape j LEI 2 MILIARDE LEI ) prețurile normale și obișnuite ale armelor și obuzelor comandate?, Așteptăm răspunsuri, categorice. Nu merge cu„r-am știut",—„nu-mi amintesc", ori „se poate"? D. Maniu nu s'a lămurit, — decât apărând pe Romulus Boilă. De ce-a semnat d. Madgearu ? Și dacă a pus viza pe infama comandă, locul său era oare la Gib ? Cuggpzfig, sau împotriva l or ? Intre d-nii Mihalache și Iuliu Maniu, stau în poziție de drepți, gărzile ultimului... Militarizarea acestor grupuri de electori și devotați, a supărat destul pe șeful de la Eforie. D-sa vrea să știe cine se comandă ? D. Vie Lazăr ? D. Sever Bocu ? D. Romulus Boilă ? Ori consiliul de direcție de la centru ? De dizolvare, d. Iuliu Maniu nici nu vrea să audă, — deși riscă să vadă între aceste forțe democrate, și pe d. Vaida, centurion-șef. Deocamdată gărzile sunt concentrate la Sovata. Ele refuză să se sinucidă, numai pentru că așa vor regățenii; cine să mai apere de atentate, falsuri și banchete cu tămbălău, pe Măria Sa Domnul Ardealului? Să rămână acest rol grandios, exclusiv d-lui Macek ? Așa că d. Mihalache ori se declară categoric, ori e gata revolta pretorienilor d-lui Maniu. E încă o dilemă, din nenumăratele care tulbură partidul și pe d. Mihalache. ’ ’ Specafgum alimentele Suntem în"ImaTaFaTdu i pf^^i^r0uMed^^^e]regulat au înlesnit fără eforturi mari din partea zarzavagiilor o recoltă abundentă și de bună calitate. Orășenii însă continuă să mănânce legume pălite și cu prețuri de trufanda. Explicația e simplă: lipsa oricărui control autorizat, care a îngăduit să se procedeze în inima Capitalei, — alături de miile de șomeri care fură un cartof sau o ceapă’ ca să o roadă crudă — să se verse în Dâmbovița vagoane întregi de zarzavat pentru... menținerea prețurilor ! Credem că s’a mers prea departe. Și dacă opinia publică hărțuită de atâtea nevoi nu poate să-și impună punctul său de vedere, autoritatea comunală trebue să-și facă datoria și să impună speculatorilor de legume o atitudine mai omenească față de concetățenii lor.