Neamul Românesc, septembrie 1934 (Anul 29, nr. 187-210)

1934-09-01 / nr. 187

CASA AUTONOMĂ A MONO­POLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcțiunea Teh­nică Ser­viciul Construcțiilor și instalațiilor­­ .... I. I Publicațiune de Licitații Se aduce la cunoștința celor in­teresați că, în ziua de 18 Septem­brie a.c., ora 11 se va tine, în lo­calul Direcțiunii Generale C.A.M. din dtaltea Victoriei Nr. 152, o lici­tație publică, cu termen de ur­gență și cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrări­lor de procurare a unui pod bas­culă, la salina Slănic-Prahova. Garanția de licitație se fixează la 5%, în numerar, sau efecte ga­rantate de Stat. •Dosarul, cu toate piesele și con­­­dițiunnile speciale ale lucrărilor, se poate consulta, în orice zi de lu­cru, între orele 12—13­­, la Ser­viciul Construcțiilor și Instala­­țiiilor, Calea Victoriei nr. 121. CASA AUTONOMĂ A MONO­POLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcțiunea Comercială Serviciul Cumpărărilor Fabricațiune •Se adu­­e la cunoștința generală, c­ă, în ziua de 2 Octombrie s­.c., ora 10 a.m. ce va ține, în localul Direcți­unei Generale C.A.M., Ser­viciul Cumpărărilor, din Calea Victoriei No. 152, o licitație public­­ă, pentru materialele necsare con­­fecționărei a 4.000 bucăți răsadnițe pentru tutun. Licitația se va ține în conformi­tate cu art. 88—110 din S.C.P. și­­ cu „Normele generale pentru ține­rea licitațiilor publice ale Oficiului I de licitații, publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 iunie 1931. Caetul de sarcini pentru procu­rarea scândurilor, ouelor și a ma­terialului necesar­­ acoperirii răsad­nițelor, precum și orice alte lămu­riri, se pot cere Serviciului Cum­părărilor de la adresa i de mai sus. ” „Sindicatul Ziariștilor din Bu­curești" are durerea e să anunțe că, Joi 30 August 1934, s’a stins din viată mult regretatul său membru fondator și pensionar Ion Rusu-Abrudeanu Senator de Alba în vârstă de 64 ani Prohodul se va face mâine, Sâmbătă, 1 Septembrie 1934, la o­­rele 3 d­a., în capela Cimitirului Bellu­, unde au fost așezate rămă­șițele sale pământești. Membrii Sindicatului Ziariștilor sunt rugați să participe la trista solemnitate. Fie-i țărâna ușoară ! CITIȚI „NEAMUL ROMÂNESC" »i lÉiillel ptr­itei i iiiisi it. ---------------­ Mierteuri la orele 10 dim., s’a în­trunit, sub prezidenția d-lui M. Ber­­ceanu, primarul sectorului III Al­bastru și locțiitor de primar ge­neral, delegația permanentă a mu­nicipiului. In afară de membrii delegației, au luat parte la această­ ședință, și d-nii arhitecți Davidescu, Doneaud, Cantacuzino și Smărăndescu, mem­bri ai comisiei de sistematizare. Cu acest prilej s’a luat in discu­ție chestiunea alinierii căii Victo­riei. D. ing. I. Săbăreanu, a susținut pun­ctul de vedere susținut in șe­dințele precedente, repetând că în­dreptarea traseului căii Victoriei, între Palat și Teatrul Național se impune ca o­­ necesitate de neînlă­turat pentru necesitățile de circu­lație ale acestei artere. D. ing. Rădules­cu, directorul ca­dastrului Municipiului, a susținut punctul de veder opus, cerând men­ținerea caracterului pe care îl are acum calea Victoriei. În ce privește lărgirea acestei ar­tere, d-sa este de părere că por­țiunea de la Palat la Bulevard să fie lărgită la 22 metri. De aceiași părere cu d-sa a mai fost și d. arhitect Duiliu Marcu. D. arhitect Doneaud, a susținut pun­ctul de vedere al d-lui primar Săbăreanu. Chestiunea fiind pusă la vot, propunerea d-lui primar Să­băreanu este respinsă cu 5 voturi contra 4. D. N. Titulescu la Paris "-Cine va prezida lucrările Societății Națiunilor. Un nou împrumut pentru Austria.­­ Astăzi dimineață a sosit la Paris d. N. Titulescu. Ministrul de externe al României se află în capitala Franței, în trecere. Probabil că d-sa va fi la Ge­neva la 3 Septembrie când se în­trunește comitetul financiar al Societății Națiunilor. La 5 Septembrie se întrunește Consiliul, iar la 10 Septembrie încep lucrările Adunării Socie­tății Națiunilor. Aceste lucrări vor dura aproximativ două săp­tămâni. La Geneva, se vor discuta toa­te problemele internaționale la ordinea zilei. Printre altele se va examina și cererea Austriei de a i se da un loc în consiliul Societății Na­țiunilor. Mai mult ca sigur că această cerere nu va fi satisfăcută. I se va of­eri însă probabil Austriei președinția Societății Națiunilor în cea de-a cinsprezecea sesiune a ei. In comitetul financiar al So­cietății Națiunilor se va pune în discuție și cererea Austriei, pri­­vitoare la un nou împrumut. Austria cere o subvenție de 200 milioane franci ca recom­pensă că și-a menținut inde­pendența și ca acoperire a cheltuelilor învestite pentru înăbușirea revoluțiilor din Fe­bruarie și iuie. Nu-i exclus ca Austria să fie satisfăcută în această cerere a ei. I se va pretinde însă o serie de garanții mai serioase decât acelea cuprinse în protocolul împrumutului de 300 milioane de franci din 1952. împrumutul acesta de 300 mi­lioane franci n'a fost restituit nici până astăzi și pentru el Austria va cere conversiunea. ISKEgaz-IEM NEAMUL ROMÂNESC ULTIMA ORA EXPOZEUL HUSIM DE FINANȚE — Politica valutară rămâne neschimbată­­— Cum se vor lansa împrumuturile interne — D. Victor Slăvescu, ministrul Fi­nanțelor, a făcut ori reprezentan­ților ziarelor din Capitală, urmă­toarele declarațiuni: V’am rugat să veniți — a început d. Slăvescu — pentru a vă da câ­teva informațiuni exacte în legă­tură cu politica financiară și bu­getară ce înțeleg să duc la acest departament. EXECUTAREA BUGETuLUI Prima mea preocupare, permet­­nenta și cea mai serioasă, este exe­cutarea bugetului. Până azi, am pretenția să afirm că mi-am respectat angajamentele cu punctualitate, așa cum ele au fost trecute în decretele regale lu­nare. Mă apropiu de sfârșitul verii când încasările sunt fatalmente mai re­duse din cauza activității agricole intense și din cauza deplasărilor de vacanță. Cu alte cuvinte, cred că s-a terminat epoca de încasări mai modeste și începând cu Septembrie voi intra în perioada de încasări mai masive. De altfel luna August­ din anul acesta este cu mult superioară lunei August din anul precedent, fără a fi întrebuințat pentru aceasta vreo coercțpune fiscală. După cum se știe — continuă d. ministru al Finanțelor, — am cerut autorizarea parlamentului pentru lansarea unui împrumut intern. Acest împrumut se va lansa la o epocă ce urmează a fi precizată, sub formă de două tranșe. Tranșa A, va cuprinde o ope­­rațiune de credit public în nu­merar, cu destinația de a aco­peri nevoile de stat în legătură cu apărarea națională, în legă­tură cu întărirea băncii de emi­siune și în legătură cu punerea în aplicare a unui plan de re­dresare economică. Tranșa B, va avea drept scop să consolideze datoria flotantă a statului sub formă de bonuri de tezaur, ordonanțe de plată în suferință și bonuri de impozite. Am mai declarat în atâtea rânduri și mai declar și azi, că acest împrumut, va prezenta pentru subscriitorii lui, eviden­te avantagii de siguranță mone­tară și fiscală precum și de ren­tabilitate Pentru că doresc să atrag că­tre tezaurul public, acel nume­rar care stă astăzi inactiv și cu­prins de tot felul de îndoeli, împrumutul va fi emis în lei aur, adică lei aur așa cum ei sunt definiți prin legea mone­tară de la 7 Februarie 1929 — lei stabilizați. — El va fi scutit de orice fel de impozit elemen­tar, supra-cotă și succesiuni, în prezent și viitor. Tot subscriitorul acestui im­­prumut va fi rambursat cu o primă mare peste valoarea no­minală, prin trageri la sorți se­mestriale. Pe lângă toate aceste avan­­tagii tot subscriitorul de rentă va participa la o serie întreagă de premii, ce se vor acorda tri­mestrial­e sub forma unei lo­terii. In sfârșit, acest împrumut va mai prezenta și alte avantagii pe care le vor comunica la tim­pul oportun opiniei publice. ORDINEA MONETARA ACTUA­LA VA FI APARATA De îndată ce consiliul de mi­niștri va fixa condițiunile lui, voi convoca presa din nou, pentru a aviza la cele mai bune metode de întrebuințat pentru lămurirea opiniei publice. Ceia ce doresc astăzi să sub­liniez în mod deosebit, este faptul că împrumutul intern se lansează în moneta stabilizată de astăzi și că nici un factor și nici un element nu poate clinti guvernul și pe mine personali de la hotărârea de atâtea ori repetată și solemn afirmată de a păstra și consolida mai de­parte actuala ordine monetară. Afirm din nou — în cunoștii­­ță de cauză — că moneda noa­stră se poate menține pe ba­za principiilor stabilite prin le­gea monetară din Februarie 1929. In consecință asigur opinia pu­blică că avem la dispoziția noa­stră toate mijloacele de a men­ține și apăra actuala ordine monetară. Cred că în această materie se recomandă tuturor oameni­lor de răspundere o deosebită prudență în orișice fel de afir­maț­iuni și de proecte în legă­tură cu această problemă. Îmi place să cred că proble­­ m POLITICA DE PACE FISCALA După cum am declarat-o în atâ­tea rânduri sunt partizanul hotărît și convins al unei păci fiscale. A­­dică, înțeleg să las contribuabilului mai multă latitudine, în ceea ce pri­vește plata contribuțiunilor, ținând seama și de epocile de încasări mai importante în legătură cu venitu­rile economiei naționale. Ne apropiem de sfârșitul campa­niei agricole și îmi place să cred că și contribuabilii agricultori se vor grăbi să-și îndeplinească înda­toririle lor față de fisc. Acelaș lucru pot să-l spun și în ceea ce privește contribuabilii indu­striași și comercianți din orașe, pre­cum și proprietarii de imobile care acum în toamnă sunt în situația cea mai optimă pentru a-și înde­plini obligațiunile fiscale. Fără să declanșez vreo acțiune de represiu­ne fiscală, țin să precizez că am dat deja organelor de încasări ordine precise și categorice pentru activa­rea încasărilor, convins fiind că prin această măsură nu ratăm mer­sul economiei generale nici nu pro­duc perturbațiuni în bugetele par­ticulare. Fac din nou un apel călduros la toți contribuabilii din țară și-i rog să-și îndeplinească obligațiunile fi­scale. ma monetară nu poate fi baga­telizată și ni­ci coborâtă pe un plan nemeritat. Și când ne dăm seama în ce măsură comandă moneta toată viața economică și financiară a țării și a statului se impune cu toată tăria mai multă seriozita­te și mai ales un masiv simț al răspunderilor. GREUTĂȚILE CEASULUI DE FAȚA Evident, nimeni nu contestă greutățile ceasului de față, mai ales în ceea ce privește politica economică și în special politica comercială. Sunt greutăți, sunt de făcut re­­tușări și verificări, ni se pun pie­dici, avem de luptat­­au anumite adversități. Toate acestea sunt a­­devărate și incontestabil nu tre­ime să se uite că anul trecut am avut o producție agricolă medio­cră, care s’a răsfrânt în balanța noastră comercială. De asemenea, nu trebue să se uite că în acest moment, petro­lul se găsește într’o criză de pre­țuri. Toate acestea au influențat de­sigur balanța noastră comercială. Prin masurile ce s’au luat însă, prin negociațiunile care s’au pur­tat și se poartă o ameliorare sen­sibilă se va produce în ceea ce pri­vește balanța noastră comercială și în consecință acela de plăți. In acest moment declar că am acoperit în devize transferabile serviciul datoriei externe pentru Octombrie așa cum el a fost sta­bilit prin acordurile recent în­cheiate. Pe de altă parte, cum vom in­tra în curând într’o fază mai in­tensă a exportului, privesc cu li­niște și încredere perspectivele viitoare. APLICAREA LEGII CONVERSIU­NEI SE FACE CU STRICEJE Acum la începutul toamnei vine la scadență primul termen de plată în legătură cu­ conver­siunea datoriilor agricole și ur­bane. Nu știu cum să accentuez, mai categoric, hotararea fermă a guvernului de a nu admite nici un fel de păsuire pentru plata primei rate de conver­siune. . Este, de altmintreg­, un interes de prim ordin în legătură cu re­intrarea In normal din punct de vedere al creditului privat, respectarea punctuală a acestei scadențe. Nici un fel de considerent, de nici o natură, nu poate abate guvernul dela hotărârea luata. Parlamentarii majoritari au fost rugați să spună aceasta, fără menajamente, tuturor ale­gătorilor. De asemenea, am luat măsura ca organele administrative să comunice cercurilor sătești a­­ceastă hotărâre pentru ca nu cumva să prindă propaganda ce se mai face totuși discret, din om în om, în legătură cu o pre­­tinsă amânare a scadenței de Noembrie. Pentru a ajuta pe agricultorii in­trați în conversiune să-și lichideze datoriile într-un termen mai scurt și să poată beneficia de o reducere masivă a datoriilor, am luat prin consiliul de miniștri o nouă hotărî­­re în legătură cu creditul agricol ipotecar. Statul percepe creditului agricol ipotecar pentru cele 800 milioane ce le are la dispoziție o dobândă de numai 1%. In schimb, creditul se obligă să reducă și el dobânda dela 7 la 5 %. De asemenea s-a mai redus la 0,50 la sută cheltuelite de expertiză.­­ Oricine datorează adiționale, ju­dețene, comunale și drumuri din trecut și anume dela 1 Aprilie­ 1934 înapoi, se poate elibera — la libera sa alegere — de aceste rămășițe prin muncă în natură, oferindu-se prețul de 200 lei ziua de muncă cu căruța și 60 lei pe ziua de muncă cu brațele. Am nădejdea că pe această cale se va putea mobiliza sume consi­derabile, care astăzi constituesc de­bite de arierate enorme care în­carcă inutil rolurile fiscale. Țin să precizez însă că debitele către stat nu se pot transforma în muncă în natură, ele ur­mân­d a fi achitate exclusiv în numerar. NU SE VA FACE NICI O REDU­CERE DE SALARII SAU PENSII După terminarea interesantelor d-sale declarații d. V. Slăvescu ne-a spus că înainte de plecarea sa în străinătate, care se va pro­duce între 7—8 Septembrie — când va pleca la Geneva — va mai face alte declarațiuni în le­gătură cu problemele economice și financiare ca și cu politica de stat ce face guvernul­ întrebat asupra svon­urilor care circulă, prin care se afirmă că gu­vernul — față de greutățile ivite în calea simplificării — ar inten­ționa să vină — în vederea reali­zării economiilor propuse — cu o nouă reducere a salariilor și pensiile, d. ministru al finanțe­lor a răspuns prompt: Nai se poate domnilor. E o ne­­bunie. Vă rog desmințiți cate­goric. Nici nu ne am gândit și raci nu-i posibilă acum o ase­menea chestiune. Nu! Nu ! Nu ! Nici vorbă nu poate fi. Asta ar mai trebui... Chestiunea împrumutului intern Spect TEATRE CĂRĂBUȘ: .,La mai mare". MARCONI: „Valsul dimineții“. ȘTRANDUL KISELEFF deschis toa­­tă vara. ȘTRANDUL CIUREL, deschis toată vară. LIDO, bazin cu Ja sa. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „30 de zile Prințesă“ cu Sylvia Sidney. REGAL: „Suflete părăsite". TRIANON (Sala și Arena): „Bravo Bibi“ (Dragoste în zăpadă). SELECT (Sala și Grădina): „Fe­mei în dragoste“. RIO (Sala și grădina): „Dragoste în munți“ și complectare. ROXY: „30 de zile Prințesă“. BULEVARD: „Broadway iubește“ și „Vulturul din California“, acolo FE3MANA: „O căsnicie parisiadă“ cu Annabela. CARSO: „Wilhelmszell“ journal și complectare. FORUM: „Ave Maria" și „Casano­va“. BIZANTIN (Cercul Militar): „Gitta și „Răsfățatul femeilor“. FRANKLIN: „Taina cea mare" și „Nunta în Tirol“. OMNIA: „Venus dansează“ și „S. 72 cere ajutor“. EPISCOPIEI: „Verdun“ și „Unchiul din provincie“. PACHE (Mătăsari): „Patima blon­dă“ și „Noaptea aventurilor“. MARNA: „Supremul sacrificiu“. VOLTA BUZEȘTI: „Liana“, „Aman­ții Parisului“ și compania Raner- Fiione. MARCONI: „Mizerabilii" operă com­plectă. MODEL: „Regele Arenei“ și „Con­damnat la Insula Dracului“, Știri și Fapte D. Savel Rădulescu, subsecre­tar de stat la externe, înapoiat din concediu și-a reluat ieri di­mineață ocupațiunile la minis­terul de externe. D. dr. C­­­ Angelescu, ministrul instrucțiunii, a plecat ori la ora 1 la Buzău. D-sa se va reîntoarce azi în Capitală. D. Savel Rădulescu, subsecre­tar de stat la Externe, a primit ori în audiență pe d. Callas, mi­nistrul plenipotențiar al Gre­ciei. Institutul de fete „MOTEANU“, calea Victoriei 176, telefon 3.77.06, curs liceal complect, statizat, curs primar, sfeatizat, primește zilnic în­scrieri între orele 9—1 d. a. și 3—7 Azi, se va ține la Banca Națio­nală o conferință a consiliului su­perior bancar. Eri­cim. s-a ținut la Banca Na­țională sub președinția d-lui­ Gr. Dimitre­scu, guvernatorul Băncii Naționale, în asistența adminis­tratorilor delegați și ai directori­lor respectivi, o conferință la care au participat și directorii sucur­salelor Băncii Naționale din în­treaga țară, pentru punerea la punct a diferitelor probleme în legătură cu aplicarea legii con­versiunii. D. Victor Slăvescu, ministrul finanțelor a avut eri­tim, o lungă conferință cu d. Oscar Kiriacescu, vice-guvernator al Băncii Națio­nale. Ere au continuat la ministerul instrucțiunii lucrările de numiri de suplinitori în învățământul se­cundar de toate categoriile. Constitui de astăzi Astăzi la ora 5 d­e castiu" de­ nl.mș­tn"," pre­zidat de d. Gh. Tătărăscu. Consiliul va lua în discuție rapoartele miniștrilor cu privire la aplicarea decretului lege pentru revizuirea tuturor funcționari­lor numiți ilegal dela 1924, până astăzi. In această chestiune consiliul va lua astăzi o hotărîre defi­­nitivă, fixând norme precise pentru rezolvarea problemei revizuirii. Sovata încă e la sfârșit. “TMTM Șnuită După Gib­­s a trecut la o a doua exibisie. La cealaltă „de­monstrație" de la Sovata. In așteptarea celei de-a treia, — care nu va întârzia, pen­tru că aceste spectacole în serie fac parte din metoda Maniu, să ne oprim asupra defilărei și controverselor maniste. Concluzia Șovăitei: un imens gol, un nesfârșit ridicul. Din 71 de organizații, abia trei, urmează pe marele martir de la Rădăcini și politica acestuia. Discursurile, plate și anoste: moțiunea, plină de vechituri răsuflate, printre care, asasinatul care nu s'a încercat, — con­sti­tie punctul esențial. In acest rezumat al desbaterilor, se trimet elogii sincere d-lui Vaida, și asigurări de devotament... d-lui Mihalache. E pur și simplu umoristic. Cu ce hohot de râs vor primi amândoi, — asigurările „So­­vatei"! Abil și fin, d. Maniu își închijpuie că merge, că mai merge, cu aceste retractări penibile. Sovata constitue un al doilea Gib, și egalează în ridicul, de­monstrația cu bere, de la București. Asasinat moral ? ■l'fflN­BMI Hil!» hi ! lohhim—. Primul punct al Moțiuniei de la Sovata, repetă că marea a­­dunăre, s'a făcut ca să protesteze împotriva ASASINATULUI MO­RAL, încercat contra d-lui Maniu. E posibilă această mistificare continuă a adevărului. E serios și cuminte, ca în adunări populare, să se semene suspiciuni privind justiția Militară ? Declarații textuale, vădesc că Seretzky a vorbit DE MULTE OR cu d. Iuliu Maniu președintele Consiliului. In scrisori către centrala Skodei, ocnașul precizează că i'a consiliat d. Iuliu Maniu, — să ascundă rezultatele unor expe­riențe cu mitralierele. In dosarul Skodei, e memoriul scris și iscălit de Seietzky, prin care declară singur, că a făcut d-lui Maniu, președintele Consiliului, un expozeu asupra Armamentului. Șeful de cabinet al d-lui Maniu, declară că în mai multe rân­duri Seietzky a fost la Prezidenția de Consiiliu, împreună cu d. Boilă și a vizitat pe d. Maniu DE MAI MULTE ORI. Să fie deici un „asasinat" moral, dacă într'o declarație, Se­ietzky mai repetă odată, ceea ce se știe precis, din mai multe de­clarații și din scrisori originale ? Cum e posibil ca d. Maniu și anturajul său, să creadă că pot să inducă în eroare țara întreagă ? ]Pe urmele delicvenților» Sokodei valul de 2 Miliarde Bei ------------------------------—----------------------------------­ La o întrebare categorică, se poate­ răspunde, în două feluri. Sau argumentând cu cifre, cu acid. , cu documente, — da să risipești o bănuială. Sau insultând ca un argat obraznic. 1 Oficiosul d-lui Madgearu, adoptă replica cea mai eftină. In­sultă pe teh­nicieni­­i Nud urmăm pe acest drum. Noi întrebăm pe fostul ministru al finanțelor: E adevărat că d. Pastruis, consilierul controlor al Ministerului­ Armatei a refuzat să vizeze contractul Skodei ? E adevărat că d. Virgil Madgearu, a dat d-sa, contra legei, prețioasa viză ? E adevărat i­ă legea dă Curței de Casație, categoric și ex­pres, autorizarea ca ea, să cerceteze cazuri de acest fel ? A sesizat-o d. Madgearu ? E adevărat că din 23 de miniștrii ai guvernului de atunci, nu știau de contract de­cât TREI, nu sau pertractat de­cât TREI nu sau aprobat de­cât TREI dintr­ânșii, adică d-nii Iuliu Maniu, V. Madgearu, G-ral Cihosky ? Este exact oare că prețurile aprobate Ocnașului Seletzky, în­trec cu multe sute de milioane ofertele Skodei, și cu aproape j LEI 2 MILIARDE LEI ) prețurile normale și obișnuite ale armelor și obuzelor comandate?, Așteptăm răspunsuri, categorice. Nu merge cu„r-am știut",—„nu-mi amintesc", ori „se poate"? D. Maniu nu s'a lămurit, — de­cât apărând pe Romulus Boilă. De ce-a semnat d. Madgearu ? Și dacă a pus viza pe infama comandă,­­ locul său era oare la Gib ? Cuggpzfig, sau împotriva l or ? Intre d-nii Mihalache și Iuliu Maniu, stau în poziție de drepți, gărzile ultimului... Militarizarea acestor grupuri de electori și devotați, a supă­rat destul pe șeful de la Eforie. D-sa vrea să știe cine se comandă ? D. Vie Lazăr ? D. Sever Bocu ? D. Romulus Boilă ? Ori consiliul de direcție de la centru ? De dizolvare, d. Iuliu Maniu nici nu vrea să audă, — deși riscă să vadă între aceste forțe democrate, și pe d. Vaida, centu­­rion-șef. Deocamdată gărzile sunt concentrate la Sovata. Ele refuză să se sinucidă, numai pentru că așa vor regățenii; cine să mai apere de atentate, falsuri și banchete cu tămbălău, pe Măria Sa Domnul Ardealului? Să rămână acest rol grandios, exclusiv d-lui Macek ? Așa că d. Mihalache ori se declară categoric, ori e gata revol­ta pretorienilor d-lui Maniu. E încă o dilemă, din nenumăratele care tulbură partidul și pe d. Mihalache. ’ ’ Specafg­um alimentele Suntem în"ImaTaFaTdu i pf^^i^r0­uMed^^^e]regulat au înlesnit fără eforturi mari din partea zarzavagiilor o recoltă abundentă și de bună calitate. Orășenii însă continuă să mănânce legume pălite și cu pre­țuri de trufanda. Explicația e simplă: lipsa oricărui control au­torizat, care a îngăduit să se procedeze în inima Capitalei, — a­­lături de miile de șomeri care fură un cartof sau o ceapă’ ca să o roadă crudă — să se verse în Dâmbovița vagoane întregi de zarzavat pentru... menținerea prețurilor ! Credem că s’a mers prea departe. Și dacă opinia publică hăr­țuită de atâtea nevoi nu poate să-și impună punctul său de ve­dere, autoritatea comunală trebue să-și facă datoria și să impună speculatorilor de legume o atitudine mai omenească față de con­cetățenii lor.

Next