Neamul Românesc, noiembrie 1934 (Anul 29, nr. 234-257)
1934-11-01 / nr. 234
[pii DoldMI Sirii Iß Nord — In atenția d-lui primar al Sect. Verde — Citim in „Universul Numeroși cetățeni ni se plâng de totala părăsire a arterei de mare circulație, noul bulevard care leagă calea Griviței, din fața gării de Nord, cu bulevardul Cuza. De peste o lună și jumătate, lucrările de canalizare continuă și azi, pe o lungime totală de 200 metri. Ceea ce se putea face în zece zile, amenință să țină trei luni. Mereu se tac alte canale laterale, iar pavarea merge și mai încet. D. Al. Donescu, primarul general, a vizitat locul, a văzut ce este de făcut și a făgăduit formal că va dispune urgentarea lucrărilor. D-sa socotește piața gărei de Nord, și arterele care o dovedesc, demne cel puțin de tot atâta interes ca și pasagiul de nivel de la linia Mogoșoaia, pentru care se cheltuesc 40 milioane lei. D. primar general crede că decongestionareea căci Grivița nu e posibilă fără amenajarea străzilor din vecinătatea Gărei de Nord. Se pare insă că primăria de Verde e mult mai atentă în ce privește asfaltarea străzilor periferice, și foarte puțin convinsă de nevoia ca o arteră centrală să nu semene cu o imensă mocirlă plină de gunoaie și desfundată permanent. ■Și e de neînțeles ca astăzi pe care nu trec secele ductile pe zi, să fie pavate cu asfalt, iar bulevardelor să li se rezerve bolovanii de râu, cari nu se pot utiliza aiurea. Sunt acestea, situații greu de priceput. Delegația care ni s’a prezentat ori, cunoaște și apreciază activitatea edilitară a d-lui primar Matac, ca să-l roage să fie de acord cu vederile așa de largi ale d-lui primar Donescu, relativ la piața gării de Nord și Bulevardul care o continuă. Spectacole TEATRE OPERA: „Carmen“. NATIONAL: „Făcliile“. REGINA MARIA: „Lume de hotel“. COMOEDIA: „Nu te mai cunosc“. TEATRUL VESEL: „Birlic“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Frasquita“. REGAL: „Insula Patimilor“. FEMINA: „Domnișoara este măritată“ cu Jenny Iugo. Jurnal Fox și complectere. TRIANON: Anna Sten în „Nana“, Jurnal Foc și complectare. SELECT: „Desamăgita“. VOX: „Fantome vii“. BIO: „Agonia vulturilor". BULEVARD-PALACE ,„Desamăgita“. ROXY: „Frarsqu'eta“. FORUM: „Urarganul“, Jurnal și complectare. BIZANTIN: „Femei în flăcări“. CORSO ,,Miracolul mascat“. OMNIA: „Canalia“ și „Carioea“. FACHE (Mătăsari) : „30 de zile prințesă“ cu Sylvia Sidney. LIDO: „Marea ducesă Alexandra" cu Maria Jeriza și „Jos masca“. -x*x- Cărți nou. A apărut „GAZETA CĂRȚILOR“, an. IV, Nr. 6, 25 Oct. 1934, cu articole de d-nii: D. Munteanu-Râmnic, I. A. Basarabescu, dr. A. Mihailov, Horia Petre-Petrescu, R. Cosmin, doamna Caterina I. Basarabescu, D. P. Pascu, Valeria Papahagi, Al. V. Alexandri, prof. dr. N. Dumancea, Anton Oprescu, I. C. Delatoaia ș. a. precum și cu recenzii, note, bibliografii, informații, cărți, reviste, ziare. Director: Profesor D. Munteanu-Râmnic, Ploești, Str. Zagoriț Nr. 1. Abonamentul: 200 lei anual. Astăzi a apărut în editura „Cugetarea“ Monstrul apelor de cunoscutul povestitor Mihai Tican Rumano. NEAMUL ROMÂNESC întrunirea Blocului Debitorilor Blocul debitorilor a ținut Duminică la sediul său din Str. Bărăfiei 31, o consfătuire, la care au participat un număr important de membrii. A prezidat d. prof. Pavelescu Dimo. Au luat cuvântul d-nii: Nae Crăciunescu, Em. Ioachimovici, Victor Bianu și Bercovici -avocați. A încheiat d. Mihail, care evidențiază utilitatea pentru debitori a contenciosului juridic creat numai în interesul acestora. Acțiunea noastră Congresul organizației Județului Brăila — Rapoartele prezentate — Cuvântarea d-lui dr. Petre Țopa, secretarul general al partidului Duminică dimineața a avut loc la Brăila, în sala Hagi Sima, din str. Regală, congresul anual al organizației județului Brăila a partidului naționalist democrat de sub președinția d-lui profesor N. Iorga. Congresul s-a ținut în prezența d-lui dr. P. Topa, secretar general al partidului, și a unui mare număr de prieteni politici. Dechizând congresul, d. Traian Țino, președintele organizației a adus omagii d-lui profesor N. Iorga și fruntașilor partidului, în aclamațiile entuziaste ale asistenței. După ce a dat cetire telegramelor de adesiune de la d-nii: Muntanu-Râmnic, președintele organizației Ploești, Casian, preș. org. Tecuci, Lazăr Dicecu, preșdinte org. R.Sărat. /. P. Rădulescu- Râmnic, preș. org. Putna și a scrisorilor de îndemn de la alți numeroși prieteni, d-sa a făcut un amplu expozeu, pe care îl vom publica, în întregime, în alt număr al ziarului, asupra activități partidului în timpul guvernării. A urmat apoi raportul d-lui Vasiliu asupra activității economice și agricole. D. VASILE GEORGESCU, fost deputat, și ajutor de primar a desvoltat raportul asupra organizării în domeniul sănătății publice Programul activității bisericești a fost expus de preotul Radu Stanciu, fost deputat. D. Vasile Albu a desvoltat raportul asupra problemelor administrative, d. Diaconescu, președ. breslelor, asupra meseriilor. Despre muncă și îmbunătățirea condițiunilor ei de executare a vorbit d. avocat Adrian. Preotul Constantin, fost eljutor de primar, a vorbit despre realizările edilitare. Despre învățământul primar a vorbit d. Gh. Constantin. Iar d. Gheorghe Timaru a desvoltat un interesant raport privind problemele de ansamblu ale industriei. CUVÂNTAREA D-LUI DR. PETRE TOPA La sfârșit a luat cuvântul d. dr. Petre Topa, secretarul general al partidului, care aduce salutul d-lui prof. N. Iorga. D-sa și-a exprimat satisfacția de a participa la un congres așa de măreț, care ampintește vremurile de odinioară. D-sa felicită organizația pentru organizarea congresului, discută rând pe rând, rapoartele expuse, așa de cuminți și cu grijă întocmite, evidețiiându-le însemnătatea. NOUL COMITET JUDEȚEAN D. dr. Țopa citește apoi în aclamațiile uneai fine ale asistenței, lista noului Comitet Județean, pe care o publicăm în alt număr al ziarului. ALEGEREA COMITETULUI EXECUTIV S’a procedat apoi la alegerea noului comitet executiv, fiind aleși d-nii : Prședinte Traian Țino, fost vicepreș. al Camerei, membrii d-nii : Vasile Albu, a.v. Preot Radu Panciu, Gheorghe Duțu, maior Al. Variiu, C. loinescu Berechet, farmacist, Christache Andrian, advocat, preot, Anton Anghelescu, peot, Neculai Constantin, preot Ștefan. Custură, Pandele Stăenscu, Comerciant, Ionel Negirescu, farmacist, Neculae Ioanici, farmacist, ing. W. Goldstein, Gheorghe Limanu, comerc., P. P. Radulescu, comerc., C. Gorănescu., cernere., Ștefan Diaconescu, cernere., Zaharia Cicei, comerc., Stancu Lazăr, comerc., Ion Cernat, comerc., Gheorghe Constantin, înv., Ilie Mircea, înv., Mihail Albu, înv., Mihalache Oțelea, comerc., Crucianu Dumitru, pensionar, Radu Mireia, plugar, Vintilă Voiculescu func. comerc., Stelian Stănescu, tune. comerc., Neculae Moroiatui agricultor, Alexandru Negraru agricultor, Mavrodin Bordeiu, agiricultori, Dumitru Dumitrașcu Ștefan Bobeș, comertc., Revizarie Dumitrescu, înv., Anastase Manea, meseriaș. * întreaga asistență a aclamat apoi următoarele două telegrame trimise de congres M. S. Regelui și d-lui prof. N. Iorga : D. DR. PETRE ȚOPA MARILE MAGAZINE POPPA BUNESCU Str. Bărăției 2, Pânzari 4, Griviței 117 complet asortate cu menajuri pentru Mantouri și Rochii. Mătăsuri imprimeuri de bumbac, mottoane, finette, tenana și tot felul de m mmmi pânzeturi pentru trusouri. —— Pretură de concurență absolut fixe. Telegrama adresata Suveranului M. S. Regelui Sinaia Adunarea județeană a partidului Naționalist democrat, sub conducerea d-lui prof. Neculai Iorga, depune la picioarele Tronului întregul său devotament și hotărîrea nestrămutată de a lucra cu elan pentru propășirea scumpei noastre țări sub Augusta Maiestății Voastre Domnie. Să trăiți Majestate. Președintele congresului, TRAIAN JIMO Telegrama adresată d-lui prof. N. Iorga Domnului profesor Talerii ®.® longa Mucunești întruniți în congres anual, în prezența d-lui dir. Țop ®, secretarul general al partidului, membrii partidului naționalist democrat — organizația Brăila — își îndreaptă respectuos gândul și inima către D.Voaistră, conducătorul nostru iubit, încredințuindu-Vă de întreg omagiu și devotament și de nestrămutată hotărîre de a Vă urma în lupta ce o duceți pentru mântuirea serii și înălțarea Nației. Să trăiți domnule Profesor. __________Președintele organizației Brăila, TRAIAN fINO Informațiuni Ministerul de Industrie ne-a trimis aseară următorul comunicat: „In legătură cu unele știri publicate în ziare, ministerul de Industrie și Comerț anunță că prin măsurile luate nu intenționează să aplice un regim general, ci se mărginește să cerceteze situațiunea industriilor ale căror prețuri de vânzare întrec normalul. In speciali se vor supraveghia majorările de prețuri față de cele actuale“. D. ministru I. Inculeț, se înapoiază astăzi în Capitală venind de la Iași. Primul ministru, d. Tătărescu, a primit eri pe d-nii d’Ormessont ministrul Franței și Ciolak Antici, ministrul Iugoslaviei la București. Eri d. a., d. I. Manolescu-Strunga a primit o delegație a fabricanților de uleiuri, cu cari a discutat modalitatea organizării oficiului de cumpărare și distribuție a semințelor oleaginoase și modalitatea funcționării lui. D. Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei, s’a înapoiat ori de la Arad, unde a prezidat congresul Uniunii orașelor. Din Călărași ne sosește ultimul număr al ziarului „Pământul“, pe care-l redactează de avocat Eugen Ciabîc, de mai bine de trei ani , vin Membrii comisiunii însărcinată cu întocmirea noului regulament de import și export sau întrunit azi din nou la ministerul de Industrie și Comerț, întrucât nu s’a ajuns la stabilirea definitivă a normelor noului regim, s’a luat dispoziția ca noul regim al exportului să înceapă la 15 Noembrie, iar cel al importului la 1 Decembrie. D. Vaida la Radio D. Alex. Vaida Voevod, fost prim-ministru va sosi la începutul săptămânii viitoare în Capitală. D-sa va vorbi la Radio, cu prilejul aniversării de 150 de ani de la revoluția lui Ilorin, Cloșca și Crișan. Mici deosebit Un confrate de la Dreptatea, pe care competența metalurgică a direcției ar trebui să îl cenzureze din când în când, ne dăm, lecții de cum trebue să scrim la gazetă. Dăm atenția toată, formulelor lapidare, cuvintelor remarcabile pe care le scrie profesorul Iorga. O facem mai puțin decât alte ziare, în coloanele cărora, se face loc mereu, scrisului profesorului Iorga. Pentru confratele dela Dreptatea, asta înseamnă... servilism. Pe care oficiosul sus numit, nu îl înțelege, și, în consecință, refuză să comenteze declarațiile d-lui Costăchescu. Valorosul anonim care ne dă lecții cum să scrim „Neamul Românească“, să ne dea voe să notăm, că ceea ce facem noi, nu ar putea face Dreptatea, și din alte motive plauzibile. Căci formulele celebre ale d-lui Mihalache, sunt luate permanent in regulamentul de instrucție al recruților. .,Puneți baioneta!“, „Arma ’n cumpănire“, „înainte marș“ — sunt comenzi interesante cu care își închee de obicei d. Mihalache, filipicele d-sale. ...... Dar care, nu au nici un sens și nici o calitate. Sărăcia de concepție a unora, să ne oprească oare pe noi, ca să dăm măcar în parte, însemnătatea cuvenită, marilor adevăruri și cuvintelor profesorului, care cuprind înalta dogmă politică a vremurilor ? Să continue Dreptatea să releve ce crede, — și să apere pe traficanții Skodei, cât poftește. Să așeze în sertare, rărite cuvinte de înțelepciune, rostite curagios de fruntașii de seamă ai partidului. Din sărăcia și veninul polticianilor de duzină, nu e nimic de scos, nici o idee luminoasă... Intre d-nii G. Tătărăscu și Linii SS.”” Șeful parduluiiTeral și președintele Consiliului, au avut eri o întrevedere. Un acord deplin s’a stabilit între d. Dinu Brătianu și d. G. Tătărăscu. D. Dinu Brătianu, înțelege să dea concurs operei vaste a guvernului. Kata dela 15 Ttoembple Conform legei pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane prima rată a plății datoriilor intrate în conversiune va trebui să se achite negreșit la 15 Noembrie. Guvernul anunță că nici un fel de păsuire nu poate să existe în executarea acestei obligațiuni. Cam scrie un „croat“ boilist ,I citim în „România Nouă“ a fraților Boilă, în numărul de Morți. Se miră că presa din Capitală a luat în primire acest ziar cu prilejul justificărei atât de criminale, a asasinatelor de la Marsilia și scrie ca din partea ardelenilor : „Noi nu dorim altceva decât să putem trăi modești pe pământul acesta al Ardealului, unde ne-am născut și unde am crescut. Nici un român din nici o regiune ia tainei n’ar scrie așa ceva. Nici chiar din Ardeal. In afară, bineînțeles, de aceia — foialitei puțini azi la număr — cari se înțelegeau minunat de bine cu fostul regim maghiar de odinioară. Românul, care e adevărat român, oriunde se va fi născut, zice cum au zis toți moșii și strămoșii lui: nu dorim altceva decât să putem trai liberi pe pământul nostru strămoșesc. Românul de la „România Nouă“, fie că sar numi Ohăbeanu, fie că sar numi altcum, este însă un Boită. Adică un Skodist care, când toată suflarea românească dela Tisa pân’la Nistru îl vrea la ocnă, el n’ar mulțumi să trăiască, chiar modest, însă pe pământ. Și atunci face pe Croatul și zice: pe pământul Ardealului!! Dar diversiunile nu mai pot folosi Boiților, căci soarta tuturor Shodiștilor este pecetluită. In ajunul tmprummiului în iern Ultimele 6 zile, înainte de deschiderea subscrierii împrumutului de înzestrare, sunt consacrate de către Ministerul de Finanțe, pentru organizarea ghișeelor la care cetățenii din toate unghiurile țării vor putea să-și prezinte subscrierile la împrumut. Dată fiind atmosfera favorabilă din toate regiunile țării pentru aceasta operațiune financiară și interesul deosebit pe care-l arată și populația rurală pentru acest plasament, se vor lua dispozițiuni care să îngădue subscrierea în absolut toate comunele din țară. Prospectul împrumutului de înzestrare a țarei, precizează și alte numeroase avantagii, pentru detentorii titlurilor. Plata bonurilor eșite la sorți, a premiilor care se urcă la sute de milioane, a dobânzilor, se va face la paritatea aur a leului. Pentru orice posesor de capital, dispare astfel orice teamă că își va vedea depreciate economiile sale. Titlurile împrumutului de înzestrare a țărei, vor fi de asemenea primite în gajele Banca Națională, Cassa de Depuneri, Cassa Națională de Economii și Cecuri Poștale. Vor fi primite de asemenea în valoarea lor nominală, ca garanții sau cauțiuni. Acestea sunt celelalte avantagii, care împreună cu premiile și cu rambursarea cu o primă de 320 lei la fiecare 880 lei subscrisă, trebue să îndemne pe orice posesor de lei să-și facă numeraidul productiv și să îl aibă de acum încolo în siguranță deplină. D. prof. N. Costăchescu este ostracizat de „Dreptatea“. Oficiosul național-țărănist lasă în seama celeilalte prese comentarea judicioaselor puneri la punct pe care profesorul universitar ieșan și vicepreședintele partidului național-țărănist le-a făcut aberațiilor d-lui I. Mihalache în chestia „Statului țărănesc“. Din care cauză d. prof. N. Costăchescu se vede nevoit să facă apel la alte ziare pentru fixarea vederilor d-sale în chestia adusă în discuțiune de d. I. Mihalache. Astfel într’o gazetă de seară din Capitală a apărut ieri, sub formă de interview cu d. prof. N. Cosstăchescu „nouă precizări asupra formulei Statului Țărănesc”. Vicepreședintele partidului național-țărănist nu numai își menține punctul de vedere anunțat imediat după discursul d-lui Mihalache rostit la Câmpulung dar completează punctele care nu fuseseră redate în destul de clar. Vom spicui așadar și din acest interview tot cea ce privește noțiunea de stat țărănesc, așa cum încearcă să atenueze d. prof. N. Costăchescu, aberația d-lui Mihalache. ÎNCHIPUIRI ȘI VISURI „E foarte natural ca lumea să se întrebe — începe d. prof. Costăchescu — cum va fi alcătuit Statul țărănesc ? „Și răspunde : din capul locului, țin să mărturisesc că nu m’aș incumenta pe aceasta cale, FARA TEAMA DE ALUNECA PE PANTA FANTEZIEI ȘI A VISURILOR UTOPICE. Totuși d. prof. Costăchescu reliefează noua demagogie a d-lui Mihalache în termenii următori: Că statul țărănesc nu va putea fi organizat decât tot „după prescripțiile unei contituiri“. Că acea constituție „nu va diferi mult de cea actuală“ fiindcă „principiile fundamentale pot rămâne o literă cu literă neschimbate”. Că în ce privește actualele clase sociale, „ele vor evolua” tot „după importanța și după rolul efectiv pe care îl vor avea în viața socială”. VA FI LA FEL CA ACUM Până și în ce privește sistemul economic de producție și de repartiție a bunurilor, d. prof. N. Costăchescu spune că... „în statul țărănesc se va urmări ACELEAȘI ȚELURI CA SI IN STATUL BURGHEZ CAPITALIST, ca producțiunea să se facă în condițiuni avantajoase cu un randament mai bun ca să se împărtășească cât mai mulți pentru civilizație și progres“. Și in sfârșit că „în orice caz, vor rămânea aceeași factori : capital și muncă”. ALTA GOSPODĂRIE... Nu e așa că d. prof. Costăchescu, pune admirabil la punct aberațiile d-lui Mihalache ? Dar d. profesor N. Costăchescu face la sfârșit o promisiune, căreia, fiindcă vine în preajma raportului Skoda, ne căzuim să-i aflăm subînțelesul. D-sa spune, cităm textual : „Un lucru este însă sigur, că GOSPODĂRIREA FINANȚELOR PUBLICE SE VA FACE ALTFEL DECAT IN STATUL DE AZI”. Cum asta ? Altfel în statul țărănesc de către cei cari îl vor conduce atunci, decât cum au fost gospodărite finanțele țării sub guvernele conduse de țărăniști ? Așa ar reeși din spusele d-lui Costăchescu. Cea ce văde stpus’ nu la un punct, de ce face dosul d-lui Madgearu. * Trecând peste această observație, Statuii Țărănesc nu poate fi o dictatură a mulțime!, protivnică celor puțini. Și mai puțin o structură comunistă, așa cum și le închipue reformatorii absurzi și periculoși... Cari au cuvântul, să răspundă atâtor cuvinte înțelepte, ale d-lui profesor Costăchescu. Tot „Statul Țărănesc" D. prof. N. Costăchescu și „doctrina“ d-lui Mihalache \