Neamul Românesc, noiembrie 1934 (Anul 29, nr. 234-257)

1934-11-01 / nr. 234

[p­i­i­­ D­oldMI Sirii Iß Nord — In atenția d-lui primar al Sect. Verde — Citim in „Universul Numeroși cetățeni ni se plâng de totala părăsire a arterei de ma­re circulație, noul bulevard care leagă calea Griviței, din fața gării­ de Nord, cu bulevardul Cuza. De peste o lună și jumătate, lucrările de canalizare continuă și azi, pe o lungime totală de 200 metri. Ceea ce se putea face în zece zile, amenință să țină trei luni. Mereu se tac alte canale la­terale, iar pavarea merge și mai încet. D. Al. Donescu, primarul gene­­ral, a vizitat locul, a văzut ce e­­ste de făcut și a făgăduit formal că va dispune urgentarea lucră­rilor. D-sa socotește piața gărei de Nord, și arterele care o dove­­desc, demne cel puțin de tot a­­tâta interes ca și pasagiul de ni­vel de la linia Mogoșoaia, pentru care se cheltuesc 40 milioane lei. D. primar general crede că de­­congestionareea căci Grivița nu e posibilă fără amenajarea stră­­zilor din vecinătatea Gărei de Nord. Se pare insă că primăria de Verde e mult mai atentă în ce privește asfaltarea străzilor pe­riferice, și foarte puțin convinsă de nevoia ca o arteră centrală să nu semene cu o imensă mo­cirlă plină de gunoaie și desfun­dată permanent. ■Și e de neînțeles ca astăzi pe care nu trec sece­le ductil­e pe zi, să fie pavate cu asfalt, iar bule­vardelor să li se rezerve bolovanii de râu, cari nu se pot utiliza aiu­rea. Sunt acestea, situații greu de priceput. Delegația care ni s’a prezentat ori, cunoaște și apre­ciază activitatea edilitară a d-lui primar Matac, ca să-l roage să fie de acord cu vederile așa de largi ale d-lui primar Donescu, relativ la piața gării de Nord și Bulevardul care o continuă. Spectacole TEATRE OPERA: „Carmen“. NATIONAL: „Făcliile“. REGINA MARIA: „Lume de hotel“. COMOEDIA: „Nu te mai cunosc“. TEATRUL VESEL: „Birlic“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Frasquita“. REGAL: „Insula Patimilor“. FEMINA: „Domnișoara este mări­tată“ cu Jenny Iugo. Jurnal Fox și complectere. TRIANON: Anna Sten în „Nana“, Jurnal Foc și complectare. SELECT: „Desamăgita“. VOX: „Fantome vii“. BIO: „Agonia vulturilor". BULEVARD-PALACE­ ,„Desamăgi­­ta“. ROXY: „Frarsqu'eta“. FORUM: „Urarganul“, Jurnal și complectare. BIZANTIN: „Femei în flăcări“. CORSO­ ,,Miracolul mascat“. OMNIA: „Canalia“ și „Cari­oea“. FACHE (Mătăsari) : „30 de zile prințesă“ cu Sylvia Sidney. LIDO: „Marea ducesă Alexandra" cu Maria Jeriza și „Jos masca“. -x*x- Cărți nou. A apărut „GAZETA CĂRȚILOR“, an. IV, Nr. 6, 25 Oct. 1934, cu arti­cole de d-nii: D. Munteanu-Râm­­nic, I. A. Basarabescu, dr. A. Mi­hailov, Hor­ia Petre-Petre­scu, R. Cosmin, doamna Caterina I. Basa­­rabescu, D. P. Pascu, Valeria Pa­­pahagi, Al. V. Alexandri, prof. dr. N. Du­mancea, Anton Oprescu, I. C. Delatoaia ș. a. precum și cu recen­zii, note, bibliografii, informații, cărți, reviste, ziare. Director: Pro­fesor D. Munteanu-Râmnic, Ploești, Str. Zagoriț Nr. 1. Abonamentul: 200 lei anual. Astăzi a apărut în editura „Cugetarea“ Monstrul apelor de cunoscutul povestitor Mihai Ti­­can Rum­ano. ­NEAMUL ROMÂNESC întrunirea Blocului Debitorilor Blocul debitorilor a ținut Du­minică la sediul său din Str. Bă­­răfiei 31, o consfătuire, la care au participat un număr impor­tant de membrii. A prezidat d. prof. Pavelescu­ Dimo. Au luat cuvântul d-nii: Nae Crăciunescu, Em. Ioachimovici, Victor Bianu și Bercovici -avocați. A încheiat d. Mihail, care evi­dențiază utilitatea pentru debi­tori a contenciosului juridic cre­­at numai în interesul acestora. Acțiunea noastră Congresul organizației Județului Brăila — Rapoartele prezentate —­­ Cuvântarea d-lui dr. Petre Țopa, secretarul general al partidului­­ Duminică dimineața a avut loc la Brăila, în sala Hagi Sima, din str. Regală, congresul anual al organizației județului Brăila a partidului naționalist democrat de sub președinția d-lui profesor N. Iorga. Congresul s-a ținut în prezența d-lui d­r. P. Topa, secretar ge­neral al partidului, și a unui mare număr de prieteni politici. Dechizând congresul, d. Traian Țino, președintele organizației a ad­us omagii d-lui profesor N. Iorga și fruntașilor partidului, în aclamațiile entuziaste ale asis­tenței. După ce a d­at cetire telegrame­lor de adesiune de la d-nii: Mun­­tanu-Râmnic, președintele organi­zației Ploești, Casian, preș. org. Tecuci, Lazăr Dicecu, preșdinte org. R.­Sărat. /. P. Rădulescu- Râmnic, preș. org. Putna și a scrisorilor de îndemn de la alți nu­meroși prieteni, d-sa a făcut un amplu expozeu, pe care îl vom publica, în întregime, în alt nu­­­măr al ziarului, asupra activități partidului în timpul guvernării. A urmat apoi raportul d-lui Vasiliu asupra activității econo­mice și agricole. D. VASILE GEORGESCU, fost deputat, și ajutor de primar a desvoltat raportul asupra organi­zării în domeniul sănătății publi­ce Programul activității biseri­cești a fost expus de preotul Radu Stanciu, fost deputat. D. Vasile Albu a desvoltat raportul asupra problemelor administrative, d. Diaconescu, președ. breslelor, asu­pra meseriilor. Despre muncă și îmbunătățirea condițiunilor ei de executare a vorbit d. avocat A­­drian. Preotul Constantin, fost el­jut­or de primar, a vorbit despre realizările edilitare. Despre învă­țământul primar a vorbit d. Gh. Constantin. Iar d. Gheorghe Ti­­maru a desvoltat un interesant ra­port privind problemele de an­samblu ale industriei. CUVÂNTAREA D-LUI DR. PE­TRE TOPA La sfârșit a luat cuvântul d. dr. Petre Topa, secretarul general al partidului, care aduce salutul d-lui prof. N. Iorga. D-sa și-a exprimat satisfacția de a participa la un congres așa de măreț, care ampintește vremu­rile de odinioară. D-sa felicită organizația pentru organizarea congresului, discută rând pe rând, rapoartele expuse, așa de cuminți și cu grijă întoc­mite, evidețiiându-le însemnăta­tea. NOUL COMITET JUDEȚEAN D. d­r. Țopa citește apoi în a­­clamațiile uneai fine ale asistenței, lista noului Comitet Județean, pe care o publicăm în alt număr al ziarului. ALEGEREA COMITETULUI EXECUTIV S’a procedat apoi la alegerea noului comitet executiv, fiind aleși d-nii : Prședinte Traian Țino, fost vi­ce­preș. al Camerei, membrii d-nii : Vasile Albu, a.v. Preot Ra­du Panciu, Gheorghe Duțu, ma­ior Al. Varii­u, C. loinescu Berechet, farmacist, Christache Andrian, advocat, preot, Anton Anghelescu, p­­eot, Neculai Constantin, preot Ștefan. Custură, Pandele Stăenscu, Co­merciant, Ionel Negirescu, farma­cist, Neculae Ioan­ici, farmacist, ing. W. Goldstein, Gheorghe Li­manu, comerc., P. P. Radul­escu, comerc., C. Gorănescu., cernere., Ștefan Diaconescu, cernere., Za­­haria Cicei, comerc., Stan­cu La­zăr, comerc., Ion Cernat, comerc., Gheorghe Constantin, înv., Ilie Mircea, înv., Mihail Albu, înv., Mihalache Oțelea, comerc., Cru­­cianu Dumitru, pensionar, Radu Mireia, plugar, Vintilă Voi­cul­escu func. comerc., Stelian Stănescu, tune. comerc., Neculae M­oro­ia­tui agricultor, Alexandru Negraru agricultor, Mavrodin Bord­eiu, a­­giricultori, Dumitru Dumitrașcu Ștefan Bobeș, comertc., Revizarie Dumitrescu, înv., Anastase Ma­nea, meseriaș. * întreaga asistență a aclamat apoi următoarele două telegrame trimise de congres M. S. Regelui și d-lui prof. N. Iorga : D. DR. PETRE ȚOPA MARILE MAGAZINE POPP­A BUNESCU Str. Bărăției 2, Pânzari 4, Griviței 117 complet asortate cu menajuri pentru Mantouri și Rochii. Mătăsuri imprimeuri de bumbac, mottoane, finette, tenana și tot felul de m mmmi pânzeturi pentru trusouri. —— Pretură de concurență absolut fixe. Telegrama adresata Suveranului M. S. Regelui Sinaia Adunarea județeană a partidului Naționalist democrat, sub conducerea d-lui prof. Neculai Iorga, depune la picioarele Tronu­lui întregul său devotament și hotărîrea nestrămutată de a lucra cu elan pentru propășirea scumpei noastre țări sub Augusta Ma­iestății Voastre Domnie. Să trăiți Majestate. Președintele congresului, TRAIAN JIMO Telegrama adresată d-lui prof. N. Iorga Domnului profesor Talerii ®.® longa Mucunești întruniți în congres anual, în prezența d-lui dir. Țop ®, secreta­rul general al partidului, membrii partidului naționalist democrat — organizația Brăila — își îndreaptă respectuos gândul și inima către D.­Voaistră, conducătorul nostru iubit, încredințuindu-Vă de întreg omagiu și devotament și de nestrămutată hotărîre de a Vă urma în lupta ce o duceți pentru mântuirea serii și înălțarea Nației. Să trăiți domnule Profesor. __________Președintele organizației Brăila, TRAIAN fINO Informațiuni Ministerul de Industrie ne-a tri­mis aseară următorul comunicat: „In legătură cu unele știri publi­cate în ziare, ministerul de Indus­trie și Comerț anunță că prin mă­surile luate nu intenționează să aplice un regim general, ci se măr­ginește să cerceteze situ­ațiunea in­dustriilor ale căror prețuri de vânzare întrec normalul. In spe­ciali se vor supraveghia majorările de prețuri față de cele actuale“. D. ministru I. Inculeț, se îna­poiază astăzi în Capitală venind de la Iași. Primul ministru, d. Tătărescu, a primit eri pe d-nii d’Ormessont mi­nistrul Franței și Ciolak Antici, mi­nistrul Iugoslaviei la București. Eri d. a., d. I. Manolescu-Strun­­ga a primit o delegație a fabrican­ților de uleiuri, cu cari a discutat modalitatea organizării oficiului de cumpărare și distribuție a se­mințelor oleaginoase și modalita­tea funcționării lui. D. Al. G. Donescu, primarul ge­neral al Capitalei, s’a înapoiat ori de la Arad, unde a prezidat con­gresul Uniunii orașelor. Din Călărași ne sosește ultimul număr al ziarului „Pământul“, pe care-l redactează de avocat Eugen Ciab­îc, de mai bine de trei ani­ , vin Membrii com­isi­unii însărcinată cu întocmirea noului regulament de­ import și export sau întru­nit azi din nou la ministerul de Industrie și Comerț, întrucât nu s’a ajuns la stabilirea definitivă a normelor noului regim, s’a luat dispoziția ca noul regim al ex­portului să înceapă la 15 Noem­brie, iar cel al importului la 1 Decembrie. D. Vaida la Radio D. Alex. Vaida Voevod, fost prim-ministru va sosi la începu­­tul săptămânii viitoare în Capita­lă. D-sa va vorbi la Radio, cu pri­lejul aniversării de 150 de ani de la revoluția lui Ilorin, Cloșca și Crișan. Mici deosebi­t Un confrate d­e la Dreptatea, pe care competența metalurgică a direcției ar trebui să îl cenzureze din când în când, ne dă­m, lecții de cum trebue să scrim la gazetă. Dăm atenția toată, formulelor lapidare, cuvintelor remarcabile pe care le scrie profesorul Iorga. O facem mai puțin de­cât alte ziare, în coloanele cărora, se face loc mereu, scrisului profesorului Iorga. Pentru confratele dela Dreptatea, asta înseamnă... servilism. Pe care oficiosul sus numit, nu îl înțelege, și, în consecință, refuză să co­menteze declarațiile d-lui Costăchescu. Valorosul anonim care ne dă lecții cum să scrim „Neamul Româ­nească“, să ne dea voe să notăm, că ceea ce facem noi, nu ar putea face Dreptatea, și din alte motive plauzibile. Căci formulele celebre ale d-lui Mihalache, sunt luate permanent i­n regulamentul de instrucție al recruților. .,Puneți baioneta!“, „Arma ’n cumpănire“, „înainte marș“ — sunt comenzi interesante cu care își închee de obicei d. Mihalache, filipicele d-sale. ...... Dar care, nu au nici un sens și nici o calitate. Sărăcia de concepție a unora, să ne oprească oare pe noi, ca să dăm măcar în parte, însemnătatea cuvenită, marilor adevăruri și cuvin­telor profesorului, care cuprind înalta dogmă politică a vremurilor ? Să continue Dreptatea să releve ce crede, — și să apere pe trafican­ții Skod­ei, cât poftește. Să așeze în sertare, rărite cuvinte de înțelep­ciune, rostite curagios de fruntașii de seamă ai partidului. Din sărăcia și veninul polticianilor de duzină, nu e nimic de scos,­­ nici o idee luminoasă... Intre d-nii G. Tătărăscu și Linii SS.”” Șeful parduluiiTeral și președintele Consiliului, au avut eri o întrevedere. Un acord deplin s’a stabilit între d. Dinu Brătianu și d. G. Tătărăscu. D. Dinu Brătianu, înțelege să dea concurs operei vaste a guvernului. Kata dela 15 Ttoembple Conform legei pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane prima rată a plății datoriilor intrate în conversiune va trebui să se achite negreșit la 15 Noembrie­­. Guvernul anunță că nici un fel de păsuire nu poate să existe în executarea acestei obligațiuni. Cam scrie un „croat“ boilist ,I citim în „România Nouă“ a fraților Boilă, în numărul de Morți. Se miră că presa din Capitală a luat în primire acest ziar cu pri­lejul justificărei atât de criminale, a asasinatelor de la Marsilia și scrie ca din partea ardelenilor : „Noi nu dorim altceva decât să putem trăi modești pe pământul acesta al Ardealului, unde ne-am născut și unde am crescut. Nici un român din nici o regiune ia tainei n’ar scrie așa ceva. Nici chiar din Ardeal. In afară, bine­înțeles, de aceia — foialite­i puțini azi la număr — cari se înțelegeau minunat de bine cu fostul regim ma­ghiar de odinioară. Românul, care e adevărat român, ori­und­e se va fi născut, zice cum au zis toți moșii și strămoșii lui: nu dorim altceva de­cât să putem trai liberi pe pământul nostru strămoșesc. Românul de la „România Nouă“, fie că sar numi Ohăbeanu, fie că sar numi altcum, este însă un Boită. Adică un Skodist care, când toa­tă suflarea românească d­ela Tisa pân’la Nistru îl vrea la ocnă, el n’ar mulțumi să trăiască, chiar modest, însă pe pământ. Și atunci face pe Croatul și zice: pe pământul Ardealului!! Dar diversiunile nu mai pot folosi Boiților, c­ăci soarta tuturor Shod­iști­lor este pecetluită. In ajunul tmprummiului în iern Ultimele 6 zile, înainte de deschiderea subscrierii împru­mutului de înzestrare, sunt consacrate de către Ministerul de Finanțe, pentru organizarea ghișeelor la care cetățenii din toate unghiurile țării vor putea să-și prezinte subscrierile la împrumut. Dată fiind atmosfera favorabilă din toate regiunile țării pen­tru aceasta operațiune financiară și interesul deosebit pe care-l arată și populația rurală pentru acest plasament, se vor lua dis­­pozițiuni care să îngădue subscrierea în absolut toate comu­nele din țară. Prospectul împrumutului de înzestrare a țarei, precizează și alte numeroase avant­agii, pentru detentorii titlurilor. Plata bonurilor eșite la sorți, a premiilor care se urcă la sute de milioane, a dobânzilor, se va face la paritatea aur a leului. Pentru orice posesor de capital, dispare astfel orice teamă că își va vedea depreciate economiile sale. Titlurile împrumutului de înzestrare a țărei, vor fi de asemene­a primite în gaj­ele Banca Națională, Cassa de Depuneri, Cassa Națio­nală de Economii și Cecuri Poștale. Vor fi primite de asemene­a în valoarea lor nominală, ca garanții sau cauțiuni. Acestea sunt celelalte avant­agii, care împreună cu premiile și cu rambursarea cu o primă de 320 lei la fiecare 880 lei subscrisă, trebue să îndemne pe orice posesor de lei să-și facă numeraidul productiv și să îl aibă de acum în­colo în siguranță deplină. D. prof. N. Costăchescu este ostracizat de „Dreptatea“. Ofici­osul național-țărănist lasă în seama celeilalte prese comenta­rea judicioaselor puneri la punct pe care profesorul universitar ieșan și v­icepreședintele parti­dului național-țărănist le-a făcut aberațiilor d-lui I. Mihalache în chestia „Statului țărănesc“. Din care cauză d. prof.­ N. Costăche­scu se vede nevoit să facă apel la alte ziare pentru fixarea vederilor d-sale în chestia adusă în discuțiune de d. I. Mihalache. Astfel într’o gazetă de seară din Capitală a apărut ieri, sub formă de interview cu d. prof. N. Cosstăchescu „nouă precizări asupra formulei Statului Țără­nesc”. Vice­președintele partidu­lui național-țărănist nu numai își menține punctul de vedere anunțat imediat după discursul d-lui Mihalache rostit la Câmpu­lung dar completează punctele care nu fuseseră redate în des­tul de clar. Vom spicui așa­dar și din acest interview tot cea ce privește no­țiunea de stat țărănesc, așa cum încearcă să atenueze d. prof. N. Costăchescu, aberația d-lui Mi­halache. ÎNCHIPUIRI ȘI VISURI „E foarte natural ca lumea să se întrebe — începe d. prof. Cos­tăchescu — cum va fi alcătuit Statul țărănesc ? „Și răspunde : din capul locu­lui, țin să mărturisesc că nu m’aș incumenta pe aceasta cale, FARA TEAMA DE A­LUNECA PE PAN­TA FANTEZIEI ȘI A VISU­RILOR UTOPICE. Totuși d. prof. Costăchescu re­liefează noua demagogie a d-lui Mihalache în termenii următori: Că statul țărănesc nu va pu­tea fi organizat decât tot „după prescripțiile unei contituiri“. Că acea constituție „nu va di­feri mult de cea actuală“ fi­indcă „principiile fundamentale pot rămâne o literă cu literă ne­schimbate”. Că în ce privește actualele cla­se sociale, „ele vor evolua” tot „după importanța și după rolul efectiv pe care îl vor avea în via­ța socială”. VA FI LA FEL CA ACUM Până și în ce privește sistemul economic de producție și de re­partiție a bunurilor, d. prof. N. Costăchescu spune că... „în sta­tul țărănesc se va urmări ACE­LEAȘI ȚELURI CA SI IN STA­TUL BURGHEZ CAPITALIST, ca producțiunea să se facă în condițiuni avantajoase cu un randament mai bun ca să se îm­părtășească cât mai mulți pen­tru civilizație și progres“. Și in sfârșit că „în orice caz, vor rămânea aceeași factori : capital și muncă”. ALTA GOSPODĂRIE... Nu e așa că d. prof. Costăche­scu, pune admirabil la punct a­­berațiile d-lui Mihalache ? Dar d. profesor N. Costăchescu face la sfârșit o promisiune, căreia, fiind­că vine în preajma raportului Skoda, ne căzuim să-i aflăm sub­înțelesul. D-sa spune, cităm textual : „Un lucru este însă sigur, că GOSPODĂRIREA FINANȚELOR PUBLICE SE VA FACE ALTFEL DE­CAT IN STATUL DE AZI”. Cum asta ? Altfel în statul ță­­rănesc de către cei cari îl vor conduce atunci, de­cât cum au fost gospodărite finanțele țării sub guvernele conduse de țără­niști ? Așa ar reeși din spusele d-lui Costăchescu. Cea ce văde stp­us’ nu la un punct, de ce face d­osul d-lui Madgearu. * Trecând peste această ob­servație, Statuii Țărănesc nu poate fi o dictatură a mulțime!, protivnică celor puțini. Și mai puțin o structură comu­nistă, așa cum și le închipue reformatorii absurzi și pericu­loși... Cari au cuvântul, să răspun­dă atâtor cuvinte înțelepte, ale d-lui profesor Costăchescu. Tot „Statul Țărănesc" D. prof. N. Costăchescu și „doctrina“ d-lui Mihalache \

Next